Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)
1971-01-22 / nr. 1925
1 • 2 • Societatea socialistă multilateral dezvoltată (Urmare din pag. 1)cialiste moderne. Caracteristica de bază a dezvoltării industriei noastre în viitorul deceniu va fi îmbunătățirea structurii sale, creșterea accelerată a unor ramuri moderne de înaltă eficiență, strîns legate de progresul tehnico-științific contemporan. Directivele cu privire la planul de dezvoltare economică-socială a României pe anii 1971—1975 și liniile directoare ale acestei dezvoltări pînă în 1980 au fost concepute tocmai într-o asemenea viziune. Se distinge în acest cadru accentuarea poziției conducătoare a industriei în ansamblul economicei naționale, ca promotor al progresului tuturor ramurilor, ca factor dinamizator al întregii vieți sociale. Acestei orientări îi corespunde stabilirea unui ritm susținut, de 8,5 — 9,5 la sută în medie anual, astfel încît la încheierea viitorului cincinal industria să producă cu 50—57 la sută mai multe produse decît în 1970 și de peste 2,6 ori mai multe decît în 1965. Concepția modernă care stă la baza continuării industrializării își găsește ilustrarea concludentă în evoluția pe care o vor avea ramurile de bază, determinante pentru progresul tehnic și economic al țării, pentru valorificarea superioară a resurselor naturale și de muncă, pentru obținerea unei inalte eficiente în întreaga economie. In cadrul industriei constructoare de mașini se vor dezvolta mai intens industria electrotehnică și electronică, producția elementelor de automatizare, fabricația de mașini — unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologice și instalații complexe, pentru care se prevăd ritmuri medii anuale de creștere de 15—19 la sută față de 11,5 ■— 12 pe ansamblul industriei constructoare de mașini. Din acest punct de vedere Uzina constructoare de mașini din Reșița, pion de bază al acestei ramuri dinamice a economiei naționale, se înscrie în viitorul cincinal cu noi sarcini in domeniul înzestrării hidro și termocentralelor electrice cu echipament modern și al dotării transportului cu noi tipuri de motoare Diesel. Corespunzător cerințelor calitative ale dezvoltării industriei, se va îmbunătăți structura producției de metal, accentul urmînd să fie pus pe creșterea ponderii oțelurilor aliate și de calitate superioară. Aceste sarcini calitative vor fi prezente în activitatea curentă și de perspectivă a siderurgiștilor din Reșița și Oțelul Roșu. Industria chimică va cunoaște și în viitor o dezvoltare accelerată, sporind cu prioritate producția de fire și fibre sintetice, de mase plastice și îngrășăminte chimice. Totodată, o atenție deosebită se va acorda extinderii și diversificării producției bunurilor de consum, în strînsă corelație cu creșterea puterii de cumpărare a populației. In acest context al dezvoltării și modernizării economiei românești se înscrie și dezvoltarea curentă și de perspectivă a industriei județului Caraș-Severin. Preocupările pentru o valorificare superioară a bogățiilor de care dispune județul, construirea unor noi uzine și fabrici, precum și extinderea și modernizarea celor existente, se prezintă in ansamblul programului adoptat de Congresul al X-lea al partidului ca acțiuni de ridicare a potentei tehnico-materiale, cu multiple valențe asupra progresului general pe aceste meleaguri ale tării noastre. Atenția acordată industriei se îmbină organic cu preocuparea consecventă pentru accelerarea procesului de dezvoltare intensivă și de modernizare a agriculturii. In stabilirea direcțiilor și evoluția acesteia pentru viitorul deceniu, se are în vedere importanța deosebită pe care o are agricultura, scopul urmărit fiind acela de a asigura mărirea contribuției acestei ramuri a producției materiale la creșterea venitului național și a nivelului de trai al populației. Programul adoptat la Congresul al X-lea al partidului deschide agriculturii noi perspective. Ca rezultat al continuării acțiunii de mecanizare și chimizare, al lucrărilor hidroameliorative, al îmbunătățirii organizării muncii, producția globală agricolă va ajunge in 1975 la o valoare de peste 113 ^ miliarde lei, ceea ce reprezintă de două ori mai mult decit s-a realizat, in medie, în perioada 1961—1965. Acest complex de măsuri adoptat de Congresul al X-lea al partidului și concretizat în programele naționale de perspectivă pentru dezvoltarea zootehniei și sporirea producției animaliere și pentru gospodărirea rațională a resurselor de apă, extinderea irigațiilor și combaterea eroziunilor solului, va avea influență deosebită și asupra agriculturii județului Caraș-Severin. Una din componentele inseparabile ale societății procesului de făurire a socialiste multilateral dezvoltate o constituie sporirea substanțială a rolului științei și învățămintului, definirea lor ca laturi esențiale și inseparabile ale acestei societăți. Congresul al X-lea al partidului, stabilind direcțiile principale ale cercetării științifice, invătămîntului și culturii, a înscris printre sarcinile definitorii ale evoluției economice și sociale promovarea largă a științei, dezvoltarea invățămîntului de toate gradele, crearea condițiilor pentru ridicarea continuă a nivelului general de cultură al întregului popor. Științele tehnice, îndeosebi domeniile lor moderne — automatica, cibernetica, electronica, energia nucleară, mecanica fină și optica — sînt îndreptate cu precădere spre soluționarea problemelor legate nemijlocit de producția materială. Dezvoltarea și modernizarea învățămîntului în procesul de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate conferă școlii rolul de factor hotărîtor în amplul proces de formare a omului înaintat, căruia să-i fie caracteristice o înaltă competență profesională, capacitatea de a înțelege complexitatea fenomenelor din natură și societate. Dezvoltarea cantitativă și calitativă a forțelor de producție, folosirea largă a științei și tehnicii în toate domeniile, ridicarea gradului de pregătire profesională și culturală determină în fapt crearea condițiilor in vederea ridicării bunăstării materiale și spirituale a tuturor oamenilor muncii. Societatea socialistă multilateral dezvoltată se va caracteriza nu numai printr-un înalt nivel de dezvoltare a forțelor de producție, ci și prin relații socialiste de producție perfecționate, prin afirmarea plenară a democrației ca unul din atributele esențiale ale noii orinduiri. De aceea, unul din obiectivele făuririi acestei societăți îl constituie perfecționarea relațiilor socialiste de producție, a organizării societății, crearea cadrului care să asigure manifestarea în sfera vieții sociale a fiecărui cetățean, participarea tot mai activă a oamenilor muncii la conducerea treburilor țării, deplina împlinire care să asigure a personalității umane. Societatea socialistă multilateral dezvoltată se caracterizează prin lărgirea cuceririlor socialismului în domeniul artei, literaturii, culturii, corespunzător posibilității lor și cerințelor crescute ale timpului. Construcția societății socialiste multilateral dezvoltate este o etapă distinctă în istoria socialistă a României, definită prin amplele, profundele și rapidele prefaceri în toate domeniile, prin maturizarea societății noastre, este etapa plasării României printre tarile dezvoltate ale lumii, etapa în care se făuresc premisele trecerii treptate la comunism. UN GRUP DE CETĂȚENI din Lunca Bîrzavei — Reșița. Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Reșița, ne informează că se află in curs reamenajarea și modernizarea pieții din cartier, prilej cu care se va construi și un grup sanitar de utilitate publică. Se înțelege, urmează a fi amenajate și un număr de spatii comerciale, cu care ocazie se va renunța la actualele improvizații de pe platoul pieții și zona învecinată. LMVA AVRAM 1 Veche. Verificînd la Rusova Casa de pensii a C.A.P. cele sesizate de inv. redacției, ni s-a arătat că nu aveți cinci ani de activitate în cooperativă neîntrerupți, așa cum susțineți, fapt pentru care nu puteți fi încadrată în altă categorie de pensionare decît cea despre care ați fost încunoștințată. UN GRUP DE CETĂȚENI din Bocșa (Cartierul Bocșa Nouă), în urma scrisorii pe care am primit-o de la dv., comitetul executiv al Consiliului popular al orașului Bocșa ne-a adus la cunoștință că în 1971 vor fi întreprinse lucrări pentru întreținerea drumurilor publice din cartier. De la data cind afi triimis redacției scrisoarea n-au trecut decît cîteva săptămîni, ori, lucrurile nu se fac chiar cît ai bate din palme. Trebuie să existe înțelegerea necesară, și cu atît mai mult este nevoie ca cetățenii din cartier, împreună cu deputații locali, să acorde comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc sprijinul efectiv de care este nevoie pentru efectuarea lucrărilor / reclamate. VASILE GHINEA — Reșița. y Redacția a făcut demersuri pe l lngă Consiliul popular al municipiului și U.C.M.R. în dorința de a vă sprijini să rezolvați problema ce vă interesează. Organele în cauză susțin că nu v-au făcut nici un fel de promisiuni, dar că situația pe care o aveți este cunoscută, și că a fi fi fost înscris pe tabelele de locuință, urmînd să vă fie reparti’tizat un spațiu locuibil. Asupra urgenței nu a fost încă dată nici o precizare.Este bine să vă mai f Ii interesați dv. la conducerea administrativa a uzinei. I MARIN PĂUN — Moldova 4 Nouă. Consiliului popular al ot iroșului Moldova Nouă, ne infformează că întrucît aveți asigurată locuință proprietate perto sorială in satul Divici, apropiat ’ > de Moldova Nouă, nu vi se poate repartiza locuință din imobi-ile provinciale de stat. H.C.M. , ? nr. 1651/1908 care reglementează aceste probleme interzicei repartizarea de locuințe în ora i .? șe celor care au asigurat spațiului locuibil în localități mai apropiate de 40 km. y ^ Rubrică redactată de : y VIOREL BOARIU PIÄ'MUKÄ — ms Cronică plastică Pentru o mai largă respirație O oarecare lipsă de greutate și o prea mare asemănare a stilului autorilor este prima impresie pe care ți-o lasă expoziția elevilor Școlii populare de artă din Reșița, deschisă de curînd la Casa de cultură. Lucru explicabil prin vîrsta tinerilor și apartenența lor la aceeași clasă pe care o conduce cu grijă și competență profesorul Petru Galiș. Amprenta personalității profesorului se face simțită nu numai în unele idei sau compoziții (Peisaj, de Doru Bucur), ci chiar în similitudinea de a se semna. Denumirile stereotipe ale lucrărilor — „desen, „ilustrație“ — explică de fapt caracterul lor ludic (dovadă și dimensiunile lor) și, implicit, neaprofundarea multora din ele. Totuși cîteva nume se rețin ca certe promisiuni. Radu Țiganetea (în pictură și mai ales în grafică) este cel mai bine reprezentat cantitativ, dovedind in același timp un desen sigur și o viziune artistică în ulei și cele proprie. Lucrările cîteva desene în tuș ale lui Ion Resteanu, ilustrațiile lui Francisc Fischer (cu un fond de ceva mai multă sobrietate), ilustrațiile și imprimeurile Irinei Sarkadi, Feliciei Sălăjan sau ale lui Gustav Hlinka, precum și alte lucrări semnate de Rodica Lateș (acuarelele, de exemplu), Doru și Gicu Bucur etc., dau unitate expoziției. Una dintre cele mai interesante lucrări prezentate ni s-a părut a fi Peisaj (42), de Gustav Hlinka. O viziune cartografică structurează tabloul, jocul neîntrerupt al liniilor echivalînd cu sinuozitățile curbelor de nivel care rețin în felul acesta impietrirea geologică a naturii. Și totul se află în stăpînirea bufnitei (simbol al inteligentei), ai cărei ochi ii descoperim involutele superioare ale desenului. Aceeași idee se menține și dacă lucrarea sugerează un copac noduros, expresie a veșniciei naturii și spiritului uman. Elementele amintite mai înainte par a fi acum înscrise, cioplite în lemn. Satul care se întinde de-a lungul curbelor, cu case presărate spre cer sau pămint, reprezintă un drum în spațiu, dar în același timp o cale în timp și aspirații ale comunității. Sigur că nu toate înțelesurile acestea au fost gîndite de autor, dar pot fi descoperite de public în calitatea sa de factor receptor. Opera deschisă multiplelor posibilități de interpretare este o trăsătură a lucrărilor de valoare din toate timpurile, dar voit impusă mai ales in tendințele experimentale ale artei de azi. Ne-am fi așteptat, de aceea, avînd în vedere și caracterul foarte unitar al grupului de elevi, la o mai clară reliefare a unor încercări în acord cu evoluția culturală, științifică și tehnică a epocii actuale, avînd, bineînțeles, un fundament solid in realitatea atît de pregnant artistică a Reșiței industriale și cel puțin unele experimente in relația cu problemele esteticii industriale etc. Desigur pretențiile nu pot fi exagerate în fața unor tineri elevi ai Școlii populare de artă. Ne gindim însă că o mare parte a lucrărilor se datoresc pasiunii din timpul liber a citorva expozanți promițători și ei trebuie să aprofundeze — în tehnică, în gîndire și sensibilitate — ceea ce au asimilat pînă acum. O viitoare expoziție ar trebui să fie însă mai amplă, nu numai ca dimensiuni, ci, mai ales, ca respirație. Ceea ce acum a fost promisiune sperăm să reintilnim peste puțin timp ca certitudine a artei majore. GH. JURMA Aspect din expoziție Foto : 1. KASCHAK EMULAȚIE ARTISTICĂ ORAVIȚA. In ultimul timp Casa de cultură din localitate s-a dovedit o gazdă primitoare. Afișele cu titluri atractive au invitat (și invitația a fost acceptată cu plăcere!) la conferințe dedicate semicentenarului partidului sau unor probleme de larg interes privind aspecte ale construcției Socialiste în patria noastră. La luminile rampei s-au desfășurat spectacole artistice bine primite de către publicul orăvițean. O frumoasă amintire a lăsat spectacolul compus din montajul literar-muzical „Lumini sărbătorești“, piesa de teatru „Camera de alături" de Paul Everac și un scurt recital de recitări artistice. TRIBUNA DEPUTATULUI Pentru o comună ca a noastră, alcătuită din nu mai puțin de 19 sate, se pun probleme gospodărești deosebite. Aceasta, mai ales ținînd seama de diversitatea cerințelor pentru fiecare așezare, de faptul că dispersate fiind, legătura dintre ele se realizează anevoios. In plus, cele mai multe dintre sate sînt lipsite de unele dotări social-culturale necesare și chiar atunci cînd acestea există, ele nu fac față cerințelor actuale, ca să nu mai vorbim de cele de perspectivă. Am ajuns la concluzia firească că, în atari condiții, singura posibilitate de a realiza cu succes amenajările necesare este unirea și orientarea eforturilor întregii comune spre obiective a căror realizare nu poate fi amînată. Dacă ne referim la activitatea din ultima perioadă, este de menționat felul cum muncim pentru a ridica o aripă cu etaj la clădirea școlii generale din centrul de comună. Lucrarea este destul de mare, fiind vorba de un plus de 4 săli de clasă încăpătoare, necesare generalizării invătămîntului de 10 ani. Existînd la mijloc un interes atît de major, cum este asigurarea condițiilor optime pentru instruirea și demolări din zona inundabilă a lacului de acumulare al Complexului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier — a fost însușită de către comitetul executiv al Consiliului popular comunal .De altfel, tovarășul Iosif Gruița, președintele comitetului executiv local, se dovedește a fi principalul animator și organizator al acțiunilor din comună. E drept, el se bucură de sprijinul larg atît al CA NU PUTEM MAI MULT educarea tinerei generații, este de la sine înțeles că cetățenii satelor noastre și-au dat asentimentul cu toții. In adunările populare pe care le-am organizat în circumscripții, consătenii s-au raliat propunerii noastre ca, în principal, banii din contribuție voluntară pe 1971 să fie folosiți la lucrarea amintită. în realitate, construcția va fi mult ieftinită, ca urmare a faptului că sugestia avansată de deputați — de a utiliza în bună parte materiale rezultate de pe urma unor nostru, al deputaților, cit și al comitetelor de cetățeni din sate. Punînd cu toții umărul, am reușit în scurt timp să aducem pe șantierul amintit cărămida, piatra, nisipul, balastul, lemnul de lucru și alte materiale necesare. Cum nu ducem lipsă nici de brațe de muncă, s-a trecut neîntîrziat la înălțarea construcției. La ora actuală aceasta se află sub acoperiș și nu încape îndoiala că ea va fi gata finisată înainte de deschiderea anului de învățămînt 1971—72. Orientarea despre care am vorbit a făcut ca să nu pierdem timp, așteptind materialele de cine știe unde, rezultînd în plus și o economie bugetară de circa 50 000 lei. Ne-am oprit mai mult asupra extinderii spațiului de școlarizare întrucît aceasta se impune cu stringentă. Gheorghe Birtea, Iovică Popovici, Ștefan Zaica, Nicolae Stoican, Pau Zaica, Iosif Iana Circu Nicolae Zaica și numeroși alți cetățeni muncesc cu sîrg și pe alte șantiere de interes obștesc. Ne referim la construcția remizei pentru adăpostirea utilajelor aflate la dispoziția formației de pompieri voluntari (economii de 10 000 lei), construcții și întrețineri de drumuri vicinale și străzi, amenajări de surse de apă, mai cu seamă că pe la noi izvoarele se află la mare adincime. Organic se leagă de înfăptuirea în sine și la timp a obiectivelor social-culturale, acțiunile ce privesc înfrumusețarea comunei, localitatea noastră participînd cu toată vigoarea la întrecerea patriotică dintre așezările rurale ale județului. Ultimul bilanț pe acest tărîm a înscris lucrări in valoare de 469 122 lei, cu aproape 40 000 lei mai mult decît ne angajasem initial ! Este o mărturie că în noul an putem obține mai mult, existînd unanima dorință de a schimba in frumos, la îndemnul organizației comunale de partid, fata satelor noastre. BLAGOIE NOVACESCU GHEORGHE BIRETEA ILIE POPOVICI deputați ai Consiliului popular al comunei Sichevița MĂRTURII ACEST AN OBȚINE De curînd am vizitat Casa pionierilor din Caransebeș. Am putut urmări aici activitatea frumoasă a copiilor din cîteva cercuri cum sunt cineclubul, coregrafia, artizanatul. Tovarășa directoare a Casei, Adela Groza, îmi dă explicații : — In cele 20 de cercuri existente, activează 870 de pionieri. Mai multe cercuri sunt abia în primul an, dar au bune rezultate. Taraful, de exemplu, obținut locul I la Festivalul județean al pionierilor și școlarilor. Iată și cîțiva pionieri care se disting aici : Radu Pamfil, Ion Cîrpaci, Ion Vlad, Paraschiva Bălan, Viorel Rusu, Ion Bălan și alții. La cineclub, membrii cercului erau în febra pregătirilor. Se lucrează la cîteva filme despre activitățile din cadrul Casei pionierilor, altul despre manifestările prilejuite de sărbătorirea a 110 ani de la nașterea generalului Dragalina. Un film aparte este „Dezordonatul" — o poveste despre un copil neglijent, atît acasă cît și la școală. La el lucrează pionierii Ion Armanca, Mihai Iațco, și Vasile Gojdea. In timpul vacantei, cercul de turism a organizat o drumeție in ospetie la Păltiniș. Minunatele clipe petrecute atunci sunt și ele reținute pe peliculă. La cercul de coregrafie cîtiva copii din clasele mici tocmai repetau „dansul marinaru CONCURSURI Duminică au început concursurile școlare pe obiecte, prin desfășurarea fazei locale la proba de matematică. Concursul a reunit foarte mulți elevi din liceele școlile profesionale ale juidețului. In următoarele duminici ale lunii ianuarie vor avea loc concursurile la fizică, chimie și limba și literatura română. In cursul lunii februarie se va desfășura etapa județeană a lui“. Printre fruntașii în activitățile cercului se înscriu și elevele din fotografiile de mai jos. Cercurile de turism, de artă decorativă, cel al micilor naturalisti au de asemenea, bune rezultate. Pretutindeni pionierii invată, își dezvoltă aptitudinile, capacitățile creatoare, tind permanent spre fapte frumoase. G. BOBDA Voicescu Irina Cercul de coregrafie Casa pionierilor Caransebeș Schneider Terezia Cercul de coregrafie Casa pionierilor Caransebeș V. mim Verendeanu Camelia Cercul de coregrafie Casa pionierilor Caransebeș Istoria cuvintelor in partea a II-a a „Istoriei cuvintelor" s-a vorbit despre cuvîntul profesor — învățătură. în rindurile de față ne-am propus să vorbim despre alte cuvinte incluse în limbajul școlar. Termenul elev de exemplu este relativ recent în lim bE-AU RĂSPUNS CORECT: La problema noastră, intitulată „Cu plugușorul", publicată în numărul din 8 ianuarie, am primit răspunsuri de la numeroși școlari. Au dat rezolvări corecte următorii elevi : Gheorghe David, cl. a V-a, Școala generală nr. 1 Moldova Nouă, Anișoara Teregova, cl. a IV-a, Cuptoare, Marușca Zaplitnii, cl. a ViI-a, Școala generală Berliște, Ion Alim, cl. a II-a, Școala generală Ciuchici, Traian Neamțu, cl. a V-a, Școala generală nr. 2 Oravița, Aurel Vitcu, cl. a IV-a, Liceul nr. 3 Reșița, Aurel Sîntion, Școala generală Steierdorf, Dan Boulescu, cl. a IV-a, Liceul nr. 2 Reșița, Elena Crăciun, Reșița, Gheorghe Băiaș, Moldova Nouă, și o elevă din Timișoara , Elena Adela Tristeu. Celelalte răspunsuri primite nu au fost corecte. Precizăm, de asemenea, că problemele se adresează numai elevilor. Așteptăm în continuare rezolvări la problemele date cît și vești din activitatea voastră. ba română. El a fost împrumutat din limba franceză, unde substantivul eleve provine din verbul latinesc elevo,are însemnînd „a ridica, a înălța, a crește". Elev este, așadar, un cuvînt prin care numim pe „cel ce se ridică sau crește, se dezvoltă" sub îndrumarea profesorului. Termenul școlar, format pe terenul limbii române, este un sinonim parțial al cuvîntului amintit, întrucît se referă la elevii mici. Substantivul elev a îndepărtat alte cuvinte cu înțeles asemănător, care au circulat o vreme in limba română. Printre acestea se numără și cirac, de origine turcească, pe care l-au adoptat din această limbă și alte popoare din jurul nostru. Cirac a căpătat în românește un sens peiorativ de ,,elev fără personalitate, școlar servil", înțeles cu care este întrebuințat în limba literară. Un termen livresc, folosit în limbajul unor oameni culți, este neologismul latinist discipol, înrudit cu substantivul disciplina; în latină disciplina însemna „învățătură, știință (de la verbul disco,ere „a învăța“). Noi am luat cuvîntul disciplină din limbile romanice, cu înțelesul din aceste limbi: „comportare corectă, ca urmare a respectării unor norme de conduită". în limba literară, disciplină are și înțelesul de „ramură de știință"; algebra, de exemplu, este o disciplină a matematicii. E limpede, așadar că discipol este un neologism insemnînd „cel care Învață, elevul". Un termen interesant este învățăcel, format in limba română de la verbul a învăța Cuvîntul a fost finețe de scriitorul comentat cu Gh. Suciu intr-un număr nu prea vechi din „Scinteia tineretului“. învățăcelul nu este „un învățat mai mic", ci un tînăr ce se formează pe lingă un învățat și aspiră să ajungă pe calea științei, alături de profesorul său, ba chiar — lucru de dorit — să-l , și întreacă... Conf. dr. ȘTEFAN MUNTEANU A.i DE REZOLVAT: (pentru anul I de liceu) Berbecul de 200 kg al unei sonete cade liber de la mulțimea de 2,5 m pe un stilp cu masa de 50 kg. Presupunind că ciocnirea dintre berbec și stilp este plastică,să se determine: a) viteza cu care berbecul ciocnește stilpul; b) timpul în care berbecul parcurge ultimul metru înainte de ciocnirea cu stilpul; c) forța de frecare dintre sol și stilp, dacă stilpul intră în pămînt cu 20 cm. (Răspunsurile le așteptăm pe adresa redacției pînă la data de 31 ianuariel. A e