Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)
1971-04-20 / nr. 2000
HHllllllllllllli • • • I ■ • • * • ■ • I [UNK]••••■ ■ ■ [UNK]•■ ■ ■•■ [UNK] [UNK]•i «■•■••■ [UNK]• ■ ••■ [UNK] [UNK]•■ [UNK] • ■•••••• ■ ■ [UNK]•■•■ [UNK] • •••••• ■ ■*■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■• _ _ •■ [UNK] [UNK] [UNK]•••■ • ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] .Bl .•••••■•••■•I • •■••■ [UNK] [UNK]•■ [UNK]••■ [UNK] [UNK]•I« ■ ■ [UNK]•■•■•■•■•■•■•■ [UNK] [UNK] [UNK]• •_■ [UNK] [UNK]••••■ [UNK]•■•*■ [UNK]•••■ [UNK]•■••••■•••*•••••••••*••••• ■ [UNK]•■••■ [UNK] [UNK]••••■ • ---------- -•■ [UNK]••••••••••• I ■ ■•■ [UNK]••••■ [UNK] [UNK]•■•■ [UNK]r• ••••••■ | - -- -- -• ■ • • • • ■I • • I ■ • ■ ■ L -I • • • I.?.R.C?*M AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL RC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SÂNUL XVIII, NR. 2000 MARȚI, 20 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI ÎN PAGINA A 11-A 8 Paza fINală a Festivalului „I. L. Caragiale“ și Răspuns la semnalele critice V De pe cuprinsul județului B Să stăm de vorbă 1. M nwffrpi n 11 m i Topolul , oamenii lui intr-una din zilele trecute, l-am cunoscut pe moș Gheorghe Martinescu, deputat în Consiliul popular al comunei Topleț. Discutam cu tovarășul Ilie Vior, primarul comunei, despre treburile gospodărești, cind moș Gheorghe a venit să vadă ce se mai poate face pentru repararea unor străzi pină se procură cimentul pentru betonare. Cum se împacă BENEFICIILE cu produsele nerentabile ? In repetate rînduri, conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a subliniat necesitatea ridicării pe trepte superioare a eficienței întregii activități economice, accentuînd că într-o economie viguroasă, care se dezvoltă într-un ritm dinamic, ascendent, pierderile planificate sunt un anacronism antioliimn rrxnUri î i f«ouv-v- HV.UUIV, 51 uumv. uuubuiut, supușindu-și chemarea lansată de partid, consiliile de administrație, comitetele de direcție din centralele industriale și întreprinderi au acționat pe căi multiple pentru reducerea cheltuielilor materiale de producție. Este edificator, pentru a oglindi intensitatea emulației, să privim bilanțul anului trecut. Datorită activității tuturor colectivelor, volumul beneficiilor peste plan s-a ridicat la peste 34,6 milioane lei. In urma rezultatelor obținute și în raport cu efortul propriu depus pentru creșterea beneficiilor, exprimat, cum se știe, prin reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă vîndută și încasată, colectivele din unitățile economice ale județului au beneficiat de premii și gratificații. Acum, în întreprinderi s-a început o nouă acțiune pentru creșterea rentabilității, anul 1971 punînd în fața multor colective sarcini nu tocmai ușoare, atît prin nivelul la care trebuie să ajungă reducerea (la C.S.R., de pildă o evaluare reală arată că e vorba de 30 de lei la 1 000 lei producție marfă), cît, mai ales, prin complexitatea fenomenelor care le incumbă. Despre unul dintre acestea ne-am propus să vorbim în cele ce urmează. Deși de ani de zile se acționează pentru rentabilizarea tuturor produselor, nici acum, nu s-a reușit ca acest fenomen să fie înlăturat definitiv, și, în consecință, în 1971 se mențin patru întreprinderi care lucrează cu subvenții — I.M. Anina, I.M. Bocșa, I.M. Moldova Nouă C.E.I.L. Caransebeș — iar 19 surtitimente sunt încă nerentabile, înlăturarea acestor situații nu e o problemă simplă ; ea cere muncă sistematică pentru identificarea rezervelor, un minuțios studiu asupra oportunității linara sau altora din măsurile posibile de aplicat." Cum toate asemenea acțiuni trebuie să aibă la bază o anumită experiență, vom raporta și noi faptele la posibilitățile nevalorificate anul trecut și în 1969. Deși minerii din Anina, din Bocșa și Moldova Nouă au reușit să reducă subvențiile prin economisirea unor importante fonduri materiale și bănești (la I.M. Anina, consumul de lemn de mină a fost redus cu 1,3 mc pe 1 000 tone de cărbune), nu am putea spune că rezervele au secat. Una dintre acestea ar fi îmbunătățirea calității. Asemenea probleme se pun cu acuitate în acest an la I. M. Bocșa, unde trebuie găsite soluții pentru îmbunătățirea calității. In întreprinderile miniere este necesar să se acționeze și pentru înlăturarea cheltuielilor neeconomicoase. Anul trecut, rezultatele minerilor din Bocșa au fost diminuate substanțial în urma unor asemenea cheltuieli, suportate de unitate datorită deteriorării unor materiale și pentru comenzi și penalizări. Pentru anul acesta, și forestierii de la C.E.I.L. Caransebeș și-au propus unele măsuri de reducere a subvențiilor. Se va acționa pentru îmbunătățirea indicelui de utilizare a cherestelei de fag, radționalizarea consumului de combustibil și lubrefianți. Am sugerat însă conducerii > nu neglijeze nici combinatului să celelalte elemente ale prețului de cost, între care cheltuielile neeconomic false. Nu știu în ce măsură se poate vorbi de eliminarea rebuturilor, dar cele 751 000 lei, cît au însumat ele anul trecut, adică dublul economiilor, trebuie să determine o mai fermă disciplină tehnologică. Dacă în general în unităție amintite se remarcă strădanii pentru a diminua pierderile, în întreprinderile cu beneficii nu este urmărită sistematic încă rentabilizarea tuturor produselor. Una din cauze este și aceea că prin raportarea unor succese pe ansamblu pot fi acoperite multe neajunsuri. Și pentru a mă face mai ușor înțeles, am să relev un fapt destul de semnificativ. Anul trecut, constructorii de mașini din Reșița au depășit, planul de beneficii cu mai bine de 23 de milioane lei. O activitate fără doar și poate meritorie. Dar această uzină mai are trei produse nerentabile. Desigur, economiștii uzinei pot aduce în discuție multe WALTER UNGUREANU directorul sucursalei județene a Băncii Naționale .Continuare In pag. a 2-a) îmbunătățirea calității — mijloc de mărire a eficienței în stabilirea noului plan de măsuri, să pornim de la experiență acumulată ț \\ CHIPUL NOU AL SATELOR NOASTRE — Nu putem altfel decit să așternem pietriș de riu, căci banii care-i avem ne trebuie pentru căminul cultural. Așa am aflat că această minunată construcție este sub acoperiș, că are montate ușile și ferestrele și că acum trebuie făcute tencuielile. Drumurile, podurile și podețele, ca și lintinile, la propunerea și cu concursul cetățenilor, mobilizați de către deputați, au fost reparate. S-a construit chiar și un pod peste Cerna, s au peste 2 000 mp trotuare și tăcut se așteaptă plăci pentru încă 2 500 mp. Dar oamenii nu sunt mulțumiți numai cu atit, și-l iau la „rost" pe primar să-i dea zot cu urbanizarea comunei. Tovarășul Vior se străduiește să le explice că se vor face eșalonat, că nu sunt bani, materiale și nici forță de muncă pentru a se face toate odată. Ba mai mult, captarea apei potabile — o altă cerință a cetățenilor — nu se poate face înainte ca schița de sistematizare să fie aprobată. Deci, toate la vremea lor, și lucrurile s-au lămurit. 11 Întreb pe președinte și pe moș Gheorghe și despre felul cum ION ȘANDRU (Continuare in pag. a 2-a) 1 1 M DE PE TERENURILE DE FOTBAL 1 — C.S.M. Reșița vie- storioasă în deplasare . — In campionatul Județean, surpriză la Oțelu Roșu | ■ HANDBAL POPICE «TIPI v------TATE PAZÎTI AMĂNUNTE IN PAGINA A III-A în sectorul zootehnic al CAP. Ciclova Română numuEIODARESC ISI arata roasele Pentru cine a cunoscut mai de mult situația sectorului creșterii animalelor de la cooperativa agricolă de producție de la Ciclova Română, o eventuală vizită în aceste zile constituie o surpriză plăcută, întregul efectiv de bovine, mai ales cele 116 vaci cu lapte și juninci, se găsesc în prezent, la ieșirea din iarnă, deci într-o perioadă dificilă, într-o stare de întreținere bună. Ilustrativ în acest sens e faptul că pe primul trimestru al anului, planul de lapte marfă a fost realizat în întregime și 47 de vaci și 17 vițele au fost date la conform graficului stabilit, montă Cu alte cuvinte, nu numai producția, ci și reproducția se desfășoară în mod corespunzător. De bună seamă că, date fiind realizările sectorului zootehnic de la C.A.P. Ciclova Română, este oportun să vorbim despre munca cooperatorilor de aici, despre felul în care organizația de partid, conducerea cooperativei, s-au ocupat de aceasta, specialiștii despre munca îngrijitorilor. Ceea ce a contribuit mai cu seamă la redresarea zootehniei este preocuparea conducerii pentru asigurarea furajelor. în vara anului trecut, s-a dat multă atenție recoltării trifolienelor cît și a finului natural, depozitării acestora în bune condițiuni. De asemenea, nu a fost neglijată asigurarea furajelor suculente grosiere, în consecință, de-a lunșigul întregii perioade de stabulație s-au putut da rații echilibrate, iar în prezent unitatea dispune încă de furajele necesare pînă la ieșirea animalelor pe pășune. Elementul care merită să fie evidențiat în activitatea conducerii C.A.P. Ciclova Română — președinte Iosif Stoia, inginer șef Constantin Jumanca — este grija pentru gospodărirea judicioasă a furajelor existente, controlul și îndrumarea permanentă a procesului de producție în zootehnie, prin care s-a urmărit pe de o parte asigurarea unor condiții optime de lucru pentru îngrijitori, iar pe de altă parte, evitarea risipei de furaje, folosirea lor cu maximum de randament. La baza realizărilor de pînă acum stă tocmai disciplina care s-a introdus în sector, ridicarea cunoștințelor profesionale și a conștiinței îngrijitorilor. Iată un exemplu: îngrijitoarea Ileana Șova are în primire un lot de 17 vaci, pe care le îngrijește de 7 ani. Acest lot ilustrează convingător felul cum sunt întreținute și cum se prezintă animalele: în prezent 15 din cele 17 vaci sunt gestante. Numai lucruri bune se pot spune și despre loturile îngrijite de Vasilea Vuc, Crașovan, Ana Cabulie și Ileana alții, dintre care unii împlinesc 10 ani de cînd muncesc aici. Firește, un merit deosebit revine și cooperatorului Ion Țeicu, în prezent ajutor de fermier, care de 11 ani lucrează în zootehnie. Sprijinită activ de către organizația de partid conducerea cooperativei a desprins din experiența anilor precedenți o concluzie pe baza căreia își desfășoară în ultimul timp munca în sectorul zootehnic: factorul hotărîtor de care depinde bunul mers al treburilor este asigurarea bazei furajere. Mergînd pe această linie, încă de pe acum s-au luat măsuri pentru crearea unei baze furajere corespunzătoare în sezonul următor. Așa, bunăoară, au și fost însămînțate 30 ha cu borceag, 60 ha cu ghizdei, întreaga suprafață de trifolie ne fiind fertilizată. De asemenea, au fost pregătite 30 de ha pentru a fi însămînțate cu porumb siloz și culturi furajere. In atenția conducerii cooperativei este și pregătirea taberelor de vară, unde vor fi duse la pășune vacile cu lapte și tineretul de reproducție, ca și construirea unui si ing. VASILE BUBLEA, de la Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor !lllll!ll!l!llllllllllll!ll!lll!llll'llll!l!llll!llllll!!lllll!!!lll!llll!lllllllll!lllll!llllllll!llll!l!!ll!!!l!llllll!llllll!!lllll!lllilllll!lllll!ll!IIIlllllllllllllllllllll!lllllllllílllilllifl Executarea rigolelor în vederea plantării roșiilor timpurii irigate este una din lucrările de sezon. In foto . Tractoarele pregătesc terenul cooperatorilor din Pojejena. FILE DE ISTORIE A PARTIDULUI începînd de ieri a fost inițiată la Casa de cultură a sindicatelor din Reșița săptămîna de manifestări culturale „File de istorie a partidului nostru glorios". Ea a debutat aseară prin spectacolul în limba germană „So sind wir die Reschitzarer“. Astăzi de la ora 18 va avea loc o întîlnire cu tinerii care au împlinit 25 de ani, iar miercuri un dialog pe aceeași scenă între formațiile C.S.R. precum și o expunere despre activitatea lui V.I. Lenin, urmată de recitări de versuri și filmul „Lenin in Polonia". Prof. Iosif Bejan va vorbi joi despre „Lupta proletariatului român reflectată în operele scriitorilor români de naționalitate germană". Vineri se vor întrece pe scenă formațiile U.C.M.R., iar tinerii ingineri din C.S.R. vor susține o sesiune de comunicări științifice. Un concurs „Românie, țară de eroi" (sîmbătă) și colocviul pe grupe profesionale „Partid făuritor de viață nouă” (duminică) sunt celelalte manifestări cuprinse în programul acestei săptămîni. Lor li se adaugă acțiuni ale cercului literar și ale altor formații ale Casei de cultură, acțiuni inserate efervescenței creatoare a întregului popor în pragul glorioasei aniversări a partidului. C. IORDACHE Doi ani au trecut un zbor de atunci; era toamnă și glasuri cristaline sărbătoreau începutul unui nou an de școală, cu toate bile lui. Cei mici, bucuîncepătorii, nerăbdători și sfioși, priveau cu ochii rotunjiți de uimire la robota din jur. Puțin stingherită, o tînără subțirică asistă emoțională la evenimentul acesta cu semnificații deosebite pentru cariera sa didactică. Dușița Constantinovici trăia momentul confruntării cu întîile probleme și mari răspunderi ale profesiei de dascăl. Era la început de drum. Absolventă a facultății de se prezentase la filologie, postul unde fusese numită, la Școala generală din comuna Pescari, hmărîtă să se să ăc’. Hor dragostea pentru limba rusă. Conștientă de complexitatea profesiei de educator, tînăra profesoară se dedică din tot sufletul muncii cu ÎNCEPUT DE DRUM pionierii și, in anul următor, este aleasă secretară a comitetului comunal U.T.C. activă in viata Prezentă satului, mobilizează tineretul la activitățile culturale și sportive, pregătește , organizează, spectacole. Dușita e și o artistă amatoare, talentată Cîntă melodii pelxilare nești și sîrbești cu români glas limpede, cald. La începutul luni, uteciștii din acestei, Pescari, sub îndrumarea tinerei cu ochii castanii, au prezentat pe scena căminului cultural un spectacol închinat sărbătoririi semicentenarului gloriosului partid, iar această nostru primăvară însorită, a marcat un alt eveniment de hotărîtoare importantă pentru viața Constantinovici. Dușitei recent a fost primită în rândurile celor mai buni dintre fii poporului, comuniștii. A venit in satul de pe Dunăre acum doi ani, răstimp în care a cunoscut și îndrăgit comuna și oamenii ei. La rindul lor, localnicii o respectă și o prețuiesc. Și-ar putea dori mai mult cineva, decit stima și afecțiunea celor ce trăiesc și muncesc in jurul său ? MARGARETA ON Economiei naționale noi capacități de producție în ultimul timp în țară au fost date în exploatare 57 de capacități de producție industrială și agrozootehnice, care vor contribui la obținerea sporurilor de producție înscrise în planul pe anul în curs.. Dintre noile obiective intrate în producție menționăm laminorul de benzi la rece de la Combinatul siderurgic Galați cu o capacitate de 450 000 tone, instalațiile de amoniac și uree din cadrul Combinatului de îngrășăminte chimice Tr. Măgurele, instalația de hîrtie înnobilată de la Combinatul de celuloză — Călărași, linia de 300 000 tone ciment anual de la Combinatul de materiale de construcții Aleșd, întreprinderea de prefabricate din beton de la Buzău, al treilea grup de 178 MW din sistemul hidroenergetic și de navigație — Porțile de Fier, secțiile noi ale întreprinderii textile Lugoj cu o capacitate de 2,6 milioane mp țesături de bumbac și 65 tone fire de bumbac cardate anual, complexele avicole de la I.A.S.-urile — Galați și Titu, cu câte 225 000 pui pentru carne și 78 000 găini pentru producție fiecare etc. (Continuare în pag. a 2-a) Plecarea delegației Partidului Comunist Român la lucrările celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar Luni la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte tovarășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean—Constanța al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația a fost salutată de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la București și membri ai ambasadei. In aceeași zi, delegația a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, Anghei Țanev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Constantin Atanasov, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.B., Spas Gospodov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei și ai agenției economice române. Luni după-amiază, delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) Ciclu de filme românești întreprinderea cinematografică județeană a inițiat pentru această săptămînă la cinematograful „Arta“ din Reșița un ciclu de filme românești pe tema „Lupta poporului sub conducerea P.C.R. pentru eliberare socială și națională". Ieri a fost proiectat filmul „Valurile Dunării", iar în continuare sunt programate următoarele producții ale Studioului București : astăzi — „Setea“, miercuri, — „La patru pași de infinit", joi — „Străzile au amintiri", vineri — „Duminică la ora 6“, sîmbătă — „Cerul începe la etajul trei", iar duminică 25 aprilie — „Canarul și viscolul". Este de remarcat organizarea în cadrul acestei acțiuni a unui proces cinematografic pe marginea filmului „La patru pași de infinit“.