Flamura, mai 1971 (Anul 18, nr. 2010-2035)
1971-05-16 / nr. 2023
Á ANUL XVIII, Nr. 2023 DUMINICĂ, 16 MAI 1971 4 PAGINI, 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineții de sâmbătă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din județul Dîmbovița. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită căldură de un mare număr de țărani cooperatori din comunele Lungulețu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Braniștea, Costești-Vale, Potlogi, Odobești, Titu și din alte sate din împrejurimi. Cei prezenți ovaționează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Sunt de față tovarășul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului județean Dîmbovița al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Oaspeții sînt invitați să viziteze mai întîi moderna stație de incubație a complexului, unde se află expoziții de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obținute la nivelul întregii țări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriță, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți oaspeți parametrii noii unități dată parțial în folosință, cu un an și jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în fața zootehniei, precum și preocupările specialiștilor de aici de a înfăptui in mod exemplar sarcinile trasate de partid și de stat. Organizat pe principiul producției industriale, complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creșterea păsărilor de producție, incubatoare, fabrică de nutrețuri, combinate și abator propriu. El cuprinde 147 hale spațioase, în care procesele sunt mecanizate și automatizate. Recent au intrat în funcțiune patru ferme de producție și au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populației bucureștene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creșterii eficienței economice și a asigurării dezvoltării, concomitent cu producția de carne, și a celei de ouă. Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producția marfă prevăzută la sfîrșitul actualului cincinal. Oaspeților li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producție în toate fermele avicole din țară. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți, sunt salutați de președinții mai multor cooperative agricole de producție din apropiere, care, în numele țăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulțumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, cadouri simbolice, angajîndu-se să-și aducă întreaga contribuție la dezvoltarea cooperativelor lor, la creșterea producției și îmbunătățirea activității economice, ca semn al recunoștinței pentru noile întreprinse de partid și de măsuri stat în vederea creșterii bunăstării țărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu se mulțumește pentru primirea călduroasă făcută, se urează sănătate și fericire, noi succese în munca pentru obținerea unor recolte bogate. Oaspeții vizitează apoi halele de creștere a puilor pentru carne. Discuțiile ample purtate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid de și de stat cu specialiști, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, indicațiile secretarului general al partidului date și cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului, pentru dezvoltarea creșterii păsărilor în țara noastră. (Agerpres) NHH chipuri îmbujorate, priviri în care deslușești o bucurie greu de cuprins în cuvinte, o anumită gravitate în gesturi. — Am devenit cu adevărat matură în momentul primirii mele în rîndurile comuniștilor. MARIA BORCA, o tinără mărunțică și sfioasă, e bibliotecară la Foroti și secretară a Comitetului comunal U.T.C. Își găsește greu vorbele pentru a ne convinge de marea bucurie pe care o trăiește. LIVIU MORARU nu face un secret din emoția intensă pe care o încearcă. — îmi bate inima tare, tare... Strînge în mina dreaptă carnetul roșu. E mina care dă semnalul de plecare a zeci de trenuri, în trecere prin stația tierzovia, o mină puternică, sigură, își iubește meseria, are multă încredere în forța unită a comuniștilor, cei mai buni dintre fiii patriei, alături de care va milita neabătut, pentru propășirea țării noastre scumpe, miile de utecișli Este unul din ce formează schimbul de mîine al neînfricatului călăuz al poporului român pe drumul spre comunism. Peste cîteva ceasuri, CONSTANTIN CĂTANĂ va intra în schimbul de noapte la oțelărie, purtînd în buzunarul de la piept carnetul purpuriu. O coincidență fericită , primii pași în meseria de topitor i-a făcut, cu cîțiva ani în urmă, tot într-un schimb de noapte. Și i-a făcut cu dreptul, pentru că a fost întotdeauna printre fruntași. Un tînăr cu privirea de culoarea cerului primăvăratic, a fost un student foarte bun, acum, ca profesor la Școala generală din Ezeriș, OCTAVIAN PIEPTENARU le destăinuie elevilor ascunsele frumuseți ale limbii materne, comorile neprețuite ale literaturii române, sădindu-se în inimi flacăra iubirii pentru vatra străbună. Patru destine libere, patru lutere tinere rnăltîndu-se spre viitor. Căldura generoasă a stringerii de mînă stăruie încă în podul palmei, în inimă, ca o dovadă a prețuirii și a încrederii arătate entuziasmului generației tinere, nesecatelor sale posibilități creatoare. Continuator al unei glorioase tradiții semicentenare, Partidul Comunist Român își întărește necontenit rîndurile : peste 200 de uteciști din unitățile economice și instituțiile județului nostru au devenit comuniști în zilele din preajma jubileului întîmpinat cu înfăptuiri însuflețitoare de întregul nostru popor. Plenara Consiliului Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Ieri, a avut loc la Reșița plenara Consiliului Uniunii județene Caraș-Severin a cooperativelor agricole de producție, la care, în afara membrilor consiliului, au participat, în calitate de invitați, președinții C.A.P., specialiști și țărani cooperatori fruntași în munca pe ogoare și zootehnie. Lucrările plenarei au fost conduse de tovarășul Petre Brie, membru al biroului Comitetului județean de partid, președintele Consiliului Uniunii județene a C.A.P. Participanții la discuții au dezbătut pe larg măsurile ce trebuie luate în unități, pentru aplicarea în viață a Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață a țăranilor cooperatori. A fost analizat, de asemenea, stadiul organizării activităților industriale și a prestațiilor de servicii în cooperativele agricole de producție, stabilindu-se măsuri menite să contribuie la perfecționarea și dezvoltarea muncii în această direcție, în conformitate cu cerințele și nevoile țărănimii cooperatiste. ÍH PAflINA A II-A LITERATURĂ ARTĂ CULTURA »VSAA^VVVVWV^vwvww^^ ^ ^ w ~ ~------ JilllCN IHPLE CUIl" w wwws/wwl Țăranii cooperatori și lucrătorii fermelor agricole de stat au trecut cu toate forțele la prășitul porumbului și a altor culturi De cîteva zile, tarlalele cooperativelor agricole și a fermelor de stat din județul nostru sunt din nou împînzite de oameni, tractoare și agregate de mecanizare. însorit, timpul favorizează dezvoltarea excelentă a porumbului, florii soarelui, sfeclei și a celorlalte plante, ceea ce promite o recoltă bogată pentru la toamnă. După cum se știe, însă, nivelul recoltei depinde în mare parte de mina omului, de felul cum sunt întreținute culturile. O zicală a înțelepciunii populare spune că „Hărnicia umple carul“. Așa și este ! De altfel, în cele mai multe unități din județ s-a și trecut cu toate forțele la prășit, combaterea buruienilor constituind una din măsurile de bază ale complexului agrotehnic, menit să determine o producție bogată. Grupajul de fată redă aspecte din felul cum se desfășoară acțiunea in cîteva cooperative agricole. Gherteniș Dată fiind valoarea și multiplele întrebuințări ale porumbului, țăranii cooperatori din Gherteniș — președinte Ioan Cicea — au rezervat acestei culturi o suprafață de 350 ha, ceea ce, în afara acoperirii nevoilor proprii, creează posibilitatea obținerii unei importante cantități de producție marfă, care urmează să fie vîndută statului în condiții avantajoase, pe bază de contract. Semănatul porumbului s-a făcut în cele mai bune condiții, iar la mijlocul acestei săptămîni, s-a trecut la executarea lucrărilor de întreținere. Operațiunea nu privește, desigur, numai porumbul, ci și alte culturi, a căror dezvoltare este stînjenită de creșterea buruienilor. Pînă ieri, prașila întîi a și fost realizată pe cele 5 ha semănate cu sfeclă, iar la cartofi (10 ha) s-au făcut chiar două prașile manuale. Tot de două ori a fost săpată și via (8 ha). Cum era și firesc, principalele forțe sunt mobilizate la combaterea dăunătorilor de pe cele 350 ha de porumb. O dată cu semănatul s-au administrat ierbicide pe o suprafață de 150 ha, fapt ce ușurează acum activitatea cooperatorilor. Avînd sprijinul mecanizatorilor de la S.M.A. Berzovia, țăranii cooperatori din Gherteniș, din rîndul cărora se evidențiază în mod deosebit Gheorghe Boja, Valeria Jurca și Ioneamțu Popovici, au și efectuat pînă aseară prășitul mecanic pe 100 ha, realizînd și săpatul manual pe aproape întreaga suprafață dată cu cultivatorul. Vărădia Organizîndu-și temeinic activitatea zilnică, țăranii cooperatori din Vărădia — președinte Victor Linca și ing. agronom Emil Polgar — au reușit ca, în decurs de numai două zile, să prășească porumbul pe mai bine de 120 ha. S-a lucrat pe rînd, atît cu cultivatorul, cît și manual. Avînd la bază experiența din anii trecuți, consiliul de conducere al cooperativei a stabilit, din vreme, pentru fiecare familie, parcele de întreținut, ceea ce asigură o participare numeroasă a cooperatorilor la munca cîmpului. Intrucît beneficiază și de un sprijin real din partea mecanizatorilor, cooperatorii din Vărădia au hotărît ca în cursul săptămînii viitoare, să efectueze prașila întîi pe întreaga suprafață cultivată cu porumb. Răcășdia Deținători, ani de-a rîndul, a locului fruntaș pe județ la cultura porumbului, țăranii cooperatori din Răcășdia sînt ferm hotărîți ca și în 1971 să obțină producții mari. In cursul zilei de ieri, sute de cooperatori au ieșit, încă din primele ore ale dimineții, la prășitul porumbului. Cea mai numeroasă participare s-a înregistrat in (brigadier Nicolae brigăzile întîi Vîlcu) și a treia (brigadier Gheorghe Simion). Intr-o singură zi au fost prășite mai bine de 100 ha cultivate cu porumb. în cursul săptămînii au fost efectuate astfel de lucrări și pe întreaga suprafață rezervată florii-soarelui — 78 ha. De menționat că din cele 560 ha afectate porumbului, pe 188 ha s-au administrat ierbicide. Ramura Vineri și sîmbătă, 246 membri cooperatori din Ramna au ieșit la prășitul porumbului. Pavel Enășel a venit cu soția, Petru Gostilă cu fiică-sa, Brîndușa, mai evidențiat Fila Valeria San Achim și Miloș Achim Dolamă. în aceeași zi Ion Despău, Ion Iancu, Ion Achim au montat poduri peste canalul de desecări, săpat tot astă primăvară. Cooperatorii din Ramna au privit, pînă acum, 300 ha grîu și 50 ha orz. După cum ne informează ing. Vintilă Mamut, avîntul în muncă se datorează introducerii minimului garantat și a aplicării acordului global. Cu intensitate sporită lucrează VIOREL BOARIU (Continuare în pag. a 3-a) Discuția cu inginerul Constantin Simu, tehnologul șef al U.C.M.M.R. Bocșa se axează mai mult asupra consumului de metal. — Au fost luate unele măsuri, ne spune interlocutorul. Avem o grupă de croire, dar nu poate face față sarcinilor. — Ce propuneți ? — Ținînd seama de diferențele existente încă între planul de croire și dimensiunea tablei, propun să se treacă la croirea directă pe material. Cu tehnicianul Vasile Baica am încercat să înfiripăm un dialog pe tema coeficientului de utilizare. Răspunsurile au fost evazive ; la Bocșa nu se urmărește încă această problemă. Investigația mai largă întreprinsă pe tema amintită a reliefat că în decursul anilor, muncitorii, tehnicienii și inginerii bocșeni au găsit soluții să folosească mai rațional metalul, material preponderent elementul în structura prețului de cost. Sunt elocvente în acest sens reducerile de consum la macaralele turn, la podurile rulante, precum și la piesele pentru mașinile agricole, unde normele de folosire a metalului sunt diminuate de la un an la altul. Anul acesta, cînd însăși normele reflectă mai just potențialul tehnic al uzinei, s-au găsit noi resurse pentru a face economii. De pildă, la poduri rulante s-a obținut, pînă acum, o economie de 7 kg pe bucată. Cifra e infimă in sine, dar ea ilustrează că norma de consum a fost judicios întocmită, reflectînd în același timp potențialul uzinei, precum și faptul că dacă un colectiv investește inteligență se pot depăși bariere ce par la început de netrecut. Economii de metal s-au înregistrat și la grapele pe pneuri și la cultivatoarele pentru plante tehnice. Am arătat realizările la normele de consum, pentru că în discuțiile pe această temă am desprins pe lângă unele idei bune, principiale, și un punct de vedere îndoielnic, care, promovat în continuare, nu poate stimula strădania pentru găsirea unor resurse noi de economisire a metalului. Unii tehnicieni susțin că scăderea sistematică a normelor de consum ar urina activitatea, că depășirea în anul trecut a consumului de metal pe uzină, cu peste 2 000 de tone, iar în primăvara aceasta cu aproape 800 de tone ar fi rezultatul neluării în considerare a propunerilor uzinei, în concluzie, să se lucreze deci cu normative umflate, care să nu dea bătaie de cap. Ni s-a relatat ca exemplu, că la macaralele turn de 40 metri, norma de consum este de 5,2 tone, în timp ce greutatea netă ajunge la 5,8 tone. Este, firește, vorba de o anomalie, dacă nu cumva forul tutelar a avut în vedere unele posibilități de reducere a însăși greutății nete. Dar, chiar în ipoteza că norma e irațională și în consecință se va reașeza, tot nu se echilibrează balanța de metal, deoarece depășirea provine de la un alt sortiment, și anume de la construcțiile metalice. Porniți pe justificări, interlocutorii au privit, de astădată, în ograda siderurgiștilor. Deoarece aceștia nu respectă toleranțele admise, uzina folosește metal în plus. Argumentul are firește consistența sa. Deși, dialogul’între cele două ministere durează de mult timp, încă nu s-au conturat puncte de vederi comune sau apropiate în ceea ce privește livrarea tablei în foi și nu în zone, în felul acesta s-ar înlătura și multe din aspectele care mai există azi, privind livrarea laminatelor la dimensiuni fixe și multiple. Dar pînă la o asemenea soluționare a problemei globale, este oportun să se privească foarte exigent modul de gospodărire a metalului aprovizionat. Trecînd la Bocșa prin hala de pregătire și urmărind modul de debitare, constați că croirea combinată nu se aplică pe scară largă, în dorința de a „lucra repede“ sau cum greșit se zice „productiv“, muncitorul de la foarfecă debitează piese mici dintr-o tablă întreagă, în loc să folosească bucăți mai mici pe deplin utilizabile. Această formă de risipire a metalului a fost relevată în coloanele ziarului nostru cu cîteva luni în urmă, dar inginerii din exploatare, și mai ales cei din serviciile de concepție nu s-au străduit să găsească modalități pentru a îndrepta situația, totul fiind lăsat pe seama dezbaterii cazurilor negative în adunările salariaților. Discuțiile au elucidat unele aspecte, dar nici pe departe nu s-au adus argumente pentru toți că o productivitate reală obține doar cel ce produce mult cu un consum redus de materiale. Pentru o reușită deplină era nevoie ca munca educativă să fie îmbinată cu o activitate creatoare, cu măsuri eficiente de prevenire. Specialiștii din serviciile de concepție ale uzinei —, tehnicieni buni în felul lor — își simplifică excesiv atribuțiile, acordînd prea mică atenție tocmai la EUGEN FIERARU (Continuare In pag. a 3-a) La U.C.M.M.R. consumul de metal se menține ridicat MASURI S-AU LUAT, eficienta Insa nu se vede • O OPINIE MAI REALISTA: „AVEM INCA REZERVEI“ 1x înzestrarea tehnică mereu mai accentuată a agriculturii noastre permite efectuarea lucrărilor la un înalt nivel calitativ, întreaga operațiune se desfășoară sub directa îndrumare și supraveghere a specialiștilor și brigadierilor. Foto : O. ARCADIE ÎN PAGINA A lil-A ■ Mîine — procesul milioanelor furate de la magazinul alimentar nr. 58 Reșița H Sport — Fel de fel ■ Memento llUl HUiliilli