Flamura, mai 1971 (Anul 18, nr. 2010-2035)
1971-05-04 / nr. 2012
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UISHTI-NA ORD?AN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2012 0 MARȚI, 4 MAI 1971 4 PAGINI, 30 BANI industrializarea socialista a tarii, factor decisiv la dezvoltarea si modernizarea economiiei »sire naționala se mai desparte puțin timp de ziua de 8 mai, cînd poporul nostru va sărbători gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român. Sub conducerea sa încercată, oamenii muncii din patria noastră au obținut în cele peste două decenii de construcție socialistă, progrese remarcabile. România a devenit o țară cu economie puternică și dinamică, în plin proces de dezvoltare modernizare multilaterală. Rezulitatele înregistrate în toate domeniile construcției socialiste sunt rodul muncii entuziaste desfășurată de întregul popor, al aplicării consecvente a politicii științifice a partidului, în cadrul căreia un loc central s-au ocupat permanent problemele creșterii economice și, în primul rînd, cele ale industrializării susținute a României. Istoria întregii civilizații omenești evidențiază rolul primordial pe care l-a jucat și îl joacă industria în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății. Experiența poporului român demonstrează cu claritate că industrializarea este singura cale care duce spre progres, spre ridicarea standardului de viață, dînd în același timp posibilitatea asigurării în fapt a independenței și suveranității naționale. Aplicînd creator învățătura marxist-leninistă la condițiile concrete ale României și valorificînd pe un plan superior propria experiență a poporului nostru, Partidul Comunist Român a făcut din industrializarea socialistă a țării obiectivul central al politicii sale economice, și a adus totodată o contribuție proprie, originală la dezvoltarea teoriei industrializării. Situarea acestei probleme în centrul politicii economice a partidului, exprimă însemnătatea hotărîtoare pe care aceasta o are în opera de dezvoltare armonioasă, echilibru ing. Trandafir Cocîrlă membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Caraș-Severin că, pe o linie mereu ascendentă a întregii economii naționale, argumentează convingător faptul că pentru România, industrializarea socialistă constituie o necesitate istorică. în Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, la Congresul al X-lea al P.C.R. și în expunerea făcută la Plenară Comitetului Central al partidului din decembrie 1970, s-a subliniat necesitatea continuării pe o treaptă calitativ superioară a procesului de industrializare socialistă a țării, obiectiv de importanță majoră pentru ridicarea României la nivelul țărilor cu o economie dezvoltată. In programul stabilit de Congres pentru industrializarea socialistă, se imprimă un dinamism ascendent forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, asigurînd valorificarea bogățiilor patriei la un nivel înalt. Se remarcă faptul că în perioada mătoare, o trăsătură de bază aldezvoltării industriei noastre, va a fi îmbunătățirea structurii creșterea accentuată a unor sale, ramuri moderne legate de progresul tehnico-științific contemporan. Astfel, se prevede dezvoltarea mai intensă a industriei electrotehnice și electronice, producția elementelor de automatizare, fabricația de mașini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologice și instalații complexe. De asemenea, vor cunoaște o dezvoltare accelerată industria chimică, industria ușoară și alimentară, va fi lărgită și modernizată baza energetică. O atenție deosebită se va acorda diversificării și ridicării calității produselor, corespunzător exigențelor actuale. Strategia acestor dezvoltări, elaborată de partid, include căutarea și valorificarea optimă a resurselor, ritmul concret al creșterii, deciderea priorităților, lichidarea disproporțiilor moștenite, amplasarea rațională a forțelor de producție, asigurarea unui caracter echilibrat dezvoltării, luarea în considerare și încorporarea în acest proces a factorilor legați de revoluția tehnico-științifică, formarea cadrelor necesare și continua perfecționare a pregătirii acestora, asigurarea creșterii eficienței economice și sociale etc. Politica științifică a partidului nostru de industrializare socialistă a țării, și-a pus amprentele și în județul Caraș-Severin, în anii construcției socialiste, ca urmare a alocării unor însemnate fonduri de investiții, care numai în perioada ultimilor cinci ani se ridică la 4,4 miliarde lei, au fost construite, modernizate și date în folosință noi capacități de producție, care înzestrate cu agregate moderne, în bună parte automatizate, au contribuit la afirmarea rolului industriei județului nostru în cadrul economiei naționale. S-a dezvoltat industria minieră, în special cea pentru extragerea cuprului și fierului, prin darea în exploatare a întreprinderii miniere Moldova Nouă și dezvoltarea minei Ocna de Fier, s-a dezvoltat și modernizat sectorul oțelărie și laminoare de la C.S. Reșița, producția de motoare Diesel și electrice a turbinelor hidraulice de mare capacitate, printre care cele de 178 ‘Continuare în pag a 2-a) Cutezanță Răsfoind cartea de aur a istoriei neamului, un străin s-ar întreba cu autorizată uimire care este explicația rezistenței acestui popor atlt de încercat de-a lungul milenarei sale existente. Răspunsul e simplu: chezășie a permanentei noastre e cutezanța, soră a acestui pâmânt, a oamenilor locului. De cind ne știm, cutezanța, nepieritoare floare ivită din sufletul țării, ne-a fost părtașă de năzuini și lapte. In zodia cutezanței născuți, am învățat de timpuriu să ne MĂRTURII măsurăm cu timpul, să tortam portile istoriei, ne-am ciștigat respectul și stima celorlalte popoare. Am cutezat pentru că am crezut In puterea noastră de Hinta aici, pe vatra strămoșeasa că, viața semeților munți dacici, a Durilor repezi și a albastrei mări. Binăieri, am cutezat să fim, să înlăturăm obida, durerea ce îngenunchea țara. Astăzi, lumina, adevărul și omenia ne sim tovarăși de drum și cutezăm să împlinim străbune vise: propășirea țării și a poporului, un larg drum deschis spre comunism, demnul partidului, înțelept înși neînfricat conducător, ne îndrumă gîndurile și pașii spre mai bine, pe culmi tot mai înalte de bunăstare și înflorire. Și vom izbîndi pentru că ne dă puteri anteice cutezanța minții și a brațului. ION MODORAN .............................. M, I, , ii —.---------—.■» * l „EXPO ! I ! ȘCOLAR ! 1971" I n Ieri, la sediul Comitetului ^ I județean U.T.C., s-a deschis o ^ 1 expoziție școlară cuprinzînd 1 J obiecte confecționate de elevi ^ k in cadrul activităților tehnico- 1 I productive. La deschidere au luat parte membri ai Comiitetului județean de partid, ai ^ N comitetului executiv al Consiliului popular județean, repreezentanți ai Comitetului județean U.T.C. și ai Inspectoratulului școlar, precum și un mare număr de cadre didactice. s ^ Cele aproape 5 100 de expot nate înfățișează roadele deosebibit de frumoase ale muncii ei elevilor de la numeroase școli , * din județ, dintre care enumerărăm : Școala generală nr. 1 și ș * Liceul din Oțelu Roșu, Școli Iile generale nr. 1, 3 și 7 din * I Reșița, Liceul nr. 1 Caransebeș, ^ Școala generală din Borlova, * I Liceul din Bozovici, Școala generală nr. X din Moldova Nouă, * I Școala generală din Marga, Li kiceul din Anina și Școala generală din Steierdorf. Cusături, k k obiecte de artizanat, forjărie, 1 I covoare, foarte multe lucrări . s de interes utilitar (suporturi 1 I pentru flori, scaune, tocătoare, ciocane de lipit tăvi etc.) J j — o gamă variată de sortimentate create de mîinile pricepute £ ț ale copiilor. Fantezie, îndemî * 'nare și, în multe cazuri, un niivel profesional și artistic înalt ' sunt atribute ale celei mai mari £ | părți a exponatelor. De altfel, | * aceasta este impresia unaniimă a vizitatorilor. Aprecierea pozitivă pe care o înscriu vi Jizitatorii în cartea de impresii | k este un certificat al bunelor rezultate și un îndemn pentru I k noi și posibile realizări . I viitoare. hr/w/jr/jr/vz^r/zrzjrJI Pin cuprins, în dezbaterea adunărilor de partid: PROBLEME IDEOLOGICE ACTUALE DEMONSTRAȚIE A VIRTUOZITĂȚII ARTISTICE (in pagina a 2-a) SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI IN JUDEȚ SPORT MEMENTO: PUBLICITATE (In pagina a 3-a) Cu două luni mai devreme UZINA DE CONSTRUCȚII METALICE DIN CARANSEBEȘ A INTRAT SERI, PARȚIAL, ÎN FUNCȚIUNE Așa cum a fost plasată de proiectanți, pe un platou de 18 ha, la marginea orașului — acolo unde altădată oierii făceau popas cu Curmeie de mioare în drumul lor spre, sau de la munte. Uzina de construcții metalice din Caransebeș, înscrie astăzi, într-un frumos peisaj pastel, de primăvară, o pagină importantă a înnoirilor socialiste, a mutațiilor structurale, constituind o impresionantă realitate industrială și geografică... „Metalurgiștii caransebeșeni", iată o expresie nemaiauzită de astăzi, va deveni tot mai care, uzuală ! Ieri, vis. Astăzi, realitate ! Sînt 18 luni de cînd topometrii împlîntau în solul virgin al cîmpiei primii țăruși — coordonatele viitoarei capacități productive. Amintirile reporterului rețin imagini oarecum învechite. Imaginile unui cîmp gol. A primului constructor, a primului utilaj sosit aici, a primei cupe cu pămînt excavat... Apoi, „A doua iarnă la uzina din cîmpie“, titlul unui alt reportaj, care consemna conturarea tot mai pregnantă a noului obiectiv pe harta industrială a orașului de pe Timiș. Și iată acum, vestea lapidară, dar semnificativă prin ineditul ei : uzina a intrat ieri — parțial — în probele tehnologice cu două luni mai devreme, constructorul (I.C.S. Hunedoara) și beneficiarul de uzine Reșița, închinînd Grupul strălucita lor izbîndă gloriosului semicentenar al partidului. Cei 5 000 metri pătrați de spații productive — prima suprafață pe care s-au început probele tehnologice — reprezintă hala de șablonaj, secția de ansamblare și montare-construcții, depozitul de tablă și profile, depozitul de produse finite, stația de acetilenă și stația de conexiuni. Aici, în fiecare metru excavat și de capacitate productivă este încorporată energia și priceperea profesională a atîtor oameni de nădejde. Se cuvine să cităm doar cîteva nume din lungul șir al acestora : maistrul Damian Munteanu, șeful de echipă lăcătuș, Constantin Ruxanda, șeful de echipă dulgheri, Martin Schuster, șeful de echipă fierari betoniști Paul Nagy și mulți alții. Intrarea în probele tehnologice a primelor spații de producție de la Uzina de construcții metalice din Caransebeș a prilejuit o festivitate la care au participat tovarășii Trandafir Cocîrlă, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Caraș-Severin al partidului, președintele Consiliului popa-CONSTANTIN GALESCU (Continuare în pag. a 3-a) în timp ce o apreciată suprafață productivă de la Uzina de construcții metalice din Caransebeș a intrat în probe tehnologice, la celelalte suprafețe se lucrează intens. Foto : O. ARCADIE Sărbătoarea liliacului , florescenta violacee, un cer cu lumina primăverii estompate și lungi șiruri de oameni, îmbrăcați în costume de o mare diversitate cromatică, sunt doar citeva elemente ale atmosferei sărbătorești in care a Început ediția a II-a a ,,Sărbătorii liliacului“ de la Carașova. In acest luminos prag de florar pe Cheile Prolasului, în vale și în sat, dar îndeosebi pe stadionul local unde a fost instalată o estradă pentru spectacolul artistic, peste 5 000 de oameni — intre ei aflindu-se și mulți resReni — au petrecut o zi de neuitat. Vreme de aproape opt ceasuri, pe scena frumos împodobită, au evoluat formații artistice din Reșița, Goruia, Carașova și Nermed. Cinstind apropiata sărbătoare a gloriosului semicentenar al partidului, artiștii amatori de la I.C.M.M.R. au rostit versuri și au înălțat cîntece în cadrul montajului literar-muzical „Țara-ntreagă-n cînt și-n sărbătoare“. Programul a fost completat cu un microconcert de muzică populară susținut de soliști vocali și instrumentiști și de unele momente vesele, interpretate de membrii echipei artistice a constructorilor ieșiteni. Munții au răsunat de melodii, cînd pe scenă a urcat fanfara căminului cultural din Goruia, vestind și celor aflați pe cărările ce duc la pădurea de liliac ceasul de sărbătoare a primăverii pe aceste meleaguri. Folclorul crașovenesc, cu specificul și ineditul său in cîntece și jocuri, bogăția și frumusețea costumului popular din această zonă a județului — caracterizat printr-o armonie a culorilor și un desen inspirat — cu nuanțe de mare iinere, au constituit momentul de atracție pentru oaspeții veniți la Carașova cînd liliacul dă în floare, înmiresmind împrejurimile. Ansamblul folcloric din Carașova a adus pe scenă obiceiuri folclorice legate de viața și munca oamenilor din acest sat de munte, moștenite din generație în generație, idila, jocul și voia bună, bucuria de a trăi și de a munci. Cîntecele locale, interpretate de soliști vocali cunoscuți, au oferit spectatorilor momente de profundă desfătare, de reconfortare într-un peisaj pitoresc. Ansamblul folcloric din Nermed a venit la Carașova cu un spectacol muzical-coregrafic bogat și variat ca motive melodice, completînd imaginea folclorului crașovenesc din Caraș-Severin. Oaspeții Carașovei au maitivul ocazia să vadă și o foarte interesantă expoziție etnografică organizată în incinta căminului cultural. Scoarțe, covoare, cusături și îndeosebi costume, cu motive locale, adevărate obiecte de artă populară, au împodobit sala. Un fapt inedit, fresca murală realizată in anul trecut pe tema „Muncă și cultură“ prin grija Comitetului județean cultură și artă,,și care pentru înfățișează într-o manieră modernă TITUS CRIȘCIU /Continuare în pag. a 2-a ^ Frumusețea portului popular împrumută mult din gingășia florilor ... Foto : *• WATZULIK anifestări consacrate gloriosului semicentenar . RECENT, TNVOLUL CASEI DE CULTURA din orașul Băile Herculane, s-a deschis expoziție intitulată „Mărturii ale mișcării comuniste și muncitorești din județul Caraș-Severin". Fotocopiile de pe documente aflate la Filiala Arhivelor Statului din Caransebeș, expuse aici, înfățișează imagini sugestive din activitatea partidului în anii ilegalității, aspecte semnificative din perioada luptei pentru cucerirea puterii și edificării socialismului în patria noastră.)) INTRE MULTITUDINEA DE ACȚIUNI dedicate glorioasei aniversări a partidului, semnificativă este inițiativa locatarilor blocurilor noi construite în centrul muncitoresc, Toplet. Urmînd îndemnul mai multor comuniști, ei au hotărît să realizeze, cu forțe proprii, asfaltarea cu plăci din beton a trotuarelor din zona lor pe o lungime de 150 m, construcția și plantarea unui gard adecvat pentru îmbunătățirea esteticii urbanistice, fiind, în aceeași măsură, prezenți și la refacerea și extinderea zonelor verzi. ■ ÎNTRE COLECTIVELE CARE PARTICIPA la întrecerea siderurgiștilor din Oțelu Roșu se situează, pe un loc fruntaș, schimbul doi de la laminorul de tablă, condus de iscusitul maistru Nicolae Iovănescu. în acest an, bunăoară, acest colectiv a reușit să lamineze peste prevederi, mai bine de 80 de tone tablă. (Ion Hurtupan, tehnician). Al CEI 41 DE UTECIȘTI de la Unitatea de mecanizare a transporturilor forestiere Borlovenii Vechi, comuna Prigor, raportează : angajamentele asumate în cinstea aniversării semicentenarului gloriosului nostru partid au fost îndeplinite înainte de termen. Realizările se cifrează la 3000 t de benzină economisiți, 4 tone de fier vechi predate recent oțelăriilor și 2 000 lei economii rezultate dintr-o mai rațională utilizare a autocamioanelor. (Ștefan Honkisz). fl PRIN GRIJA COMITETULUI DE STAT PENTRU CULTURĂ ȘI ARTĂ, în aceste zile se vor deschide două expoziții de litografii — „România socialistă în perioada , 1966—1970“ și „Vlăstare ale cincinalului 1966—1970“, care vor fi găzduite de cele 230 de cămine culturale, casele orășenești de cultură și bibliotecile comunale și orășenești. Cuprinzînd imagini și cifre, fotografii, grafice și tablouri sinoptice, cele două expoziții oglindesc cu o mare forță de convingere și expresivitate marile realizări economice și social-culturale obținute de poporul român sub înțeleaptă conducere a Partidului Comunist Român. Acțiunea se înscrie în contextul manifestărilor aflate sub semnul gloriosului semicentenar al partidului, contribuind la cunoașterea saltului făcut de țara noastră pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. A