Flamura, octombrie 1971 (Anul 18, nr. 2141-2167)
1971-10-14 / nr. 2152
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL RC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] .1 I.HJ., ANUL XVIII, NR. 2152 JOI, 14 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI EXIGENTĂ ȘI RĂSPUNDERE față de actul primirii în partid In cadrul organizațiilor de partid de la I.C.M.M.R. își desfășoară activitatea 650 de comuniști, cu 85 membri de partid mai mult decit la sfîrșitul anului 1970. In prezent, aproape 25 la sută din totalul salariaților întreprinderii sunt membri partidului comunist, ceea ce faarte ca la fiecare loc de muncă în cadrul fiecărei formații de lucru, organizația de partid să-și exercite efectiv rolul de conducător politic al colectivului. De remarcat că cei primiți în ultimul an sunt muncitori fruntași în producție, tehnicieni, economiști și ingineri care dau dovadă de abnegație în muncă, militează neobosit pentru promovarea și extinderea progresului tehnic. Aceste rezultate reflectă preocuparea comitetului de partid și birourilor organizațiilor de bază a pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. pentru întărirea rîndurilor partidului, pregătirea politico-ideologică a comuniștilor, creșterea capacității politice și organizatorice a organizațiilor de partid, a rolului lor conducător în toate domeniile. Activitatea pentru întărirea rîndurilor partidului s-a desfășurat pornind de la necesitatea creării pe toate șantierele a unui număr de 15 organizații de bază puternice, capabile să mobilizeze colectivele de constructori la realizarea tuturor sarcinilor politice și economice. Răspunzînd necesității de a se manifesta exigență față de calitățile politice, morale și profesionale ale celor ce solicită să fie primiți în rîndurile partidului, noi am indicat birourilor organizațiilor de bază să asigure și în continuare preponderența elementului muncitoresc, încît calitatea de membru al partidului să fie acordată celor mai înaintați muncitori, celor mai valoroase cadre tehnico-inginerești și de economiști. Conducînd munca îndreptată spre întărirea rîndurilor partidului, comitetul de partid, organizațiile subordonate s-au îngrijit ca ea să nu se desfășoare izolat de problemele generale, curente și de perspectivă ale organizațiilor de bază, ci într-o strînsă legătură cu acestea. De aceea, situația primirii în partid a fost examinată periodic și sistematic de către organele de partid și în adunările generale ale organizațiilor de bază, desprinzîndu-se de fiecare dată concluziile care spre intensificarea muncii converg politice. Aceasta a presupus repartizarea forțelor politice nu numai la nivel de întreprindere, de șantier, ci s-a mers cu cunoașterea situației și mai în „adîncime", pînă la cel mai mic loc de muncă. Imprimînd activității de primire un caracter continuu, comitetul de partid, majoritatea birourilor organizațiilor de bază au mers pe ideea că întărirea rîndurilor partidului nu este o acțiune de moment, de campanie, ci un proces complex, al cărui pivot îl constituie cunoașterea oamenilor, preocuparea pentru a-i antrena la înfăptuirea obiectivelor profesionale și obștești, pentru a-i pune efectiv în situația de a-și însuși caracteristicile pe care trebuie să le întrunească comuniștii și pentru a-i ajuta pe cei mai înaintați să înțeleagă, ca pe un lucru firesc, că locul lor este în rîndurile partidului. Am folosit și alte metode, ca invitarea acestora la adunările generale lărgite ale organizațiilor de bază, încadrarea lor la învățămîntul de partid, încredințarea de sarcini concrete, includerea în diferite colective de studiu etc. Rezultate bune în urma acestor acțiuni au obținut organiza EMIL VIȘAN secretar al comitetului de partid de la întreprinderea de construcții și montaje metalurgice Reșița (Continuare In pag. a 3-a) ÎN PAGINA A IV-A ® Conlucrare internațională rodnică — Relațiile româno-iraniene, un exemplu de coexistență pașnică • Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U. • Un interviu al vicepreședintelui R.D. Vietnam • Declarațiile președintelui Pakistanului • Conferința anuală a Partidului conservator din Marea Britanie. gjomana cea mai gri*umoas â a înfăptuiri contemporane, perspective inedite Cornea — una dintre numeroasele comune ale județului, care de la prima vedere se dezvăluie trecătorului ca o așezare în care este prezent spiritul unor gospodari harnici și pricepuți, consecvenți păstrători de tradiții. Fiecare locuitor de pe aceste meleaguri, fie că este din localitatea de reședință, fie că este din Crușovăț sau Cuptoare, ține la satul său, la prestigiul și buna lui reputație. Dacă astăzi Cornea se prezintă ca o localitate frumoasă, curată, cu o serie de obiective edilitare, acest lucru se datorește în primul rînd promptitudinii și dăruirii cu care cetățenii săi au știut și știu să răspundă la chemările consiliului popular, ale deputaților, să participe la acțiunile care vizează direct înfrumusețarea și buna gospodărire a comunei. Așa s-au născut cele două șosele asfaltate, una în Cuptoare și alta în Cornea, miile de metri pătrați de trotuare, cele peste 50 de poduri și podețe din beton, spațiile verzi, parcurile, noua clădire a școlii de 10 ani, magazinul universal, clădirea oficiului P.T.T.R., a dispensarului medical, căminele culturale din Crușovăț și Cuptoare (a căror inaugurare va avea loc zilele acestea), fîntînile publice etc. — Pînă mai ieri — ne spune tovarășul Petru Sadovan, președintele comitetului executiv al consiliului popular comunal — Cornea nu era decît un punct neînsemnat pe harta acestor meleaguri , așezare simplă de oieri și pomicultori... Nu-i vorba, vechile îndeletniciri s-au păstrat, dar pe lîngă acestea au apărut multe altele. In parte din locuitori prezent, o muncesc la Reșița, Caransebeș, C.F.R., în transporturile auto, exploatările forestiere etc. Drept urmare, nivelul de viață al sătenilor a crescut simțitor. Aprecierea este confirmată prin cele peste o sută de case noi ridicate doar în ultimii cinci ani, prin cele peste 80 la sută din numărul total al caselor înălțate în pătrarul de veac scurs de la actul Eliberării. Prin cooperativa de consum sunt valorificate anual bunuri a căror valoare trece de 2 milioane lei. Astfel, în prezent, în casele gospodarilor din Cornea, din Crușovăț și Cuptoare pot fi ușor identificate elementele confortului citadin, ale unui trai civilizat , mobila, de preț, aparatele de covoarele radio, ba chiar și frigiderele și aragazele, precum și alte obiecte de uz casnic de folosință îndelungată. Drept răspuns la politica înțeleaptă a partidului și statului nostru, de sprijinire și în continuare a țăranilor cu gospodărie individuală — sprijin acordat sub multiple forme — cornenii au încheiat diferite contracte cu statul, privind valorificarea surplusului lor de produse : lenii CONSTANTIN GALESCU (Continuare în pag. a 3-a) IN EDIJIA DE AZI: • REGLEMENTARI PRIVIND CONDIȚIILE STABILIRII DOMICILIULUI ÎN ORAȘELE MARI 6 MAI SÎNT ÎNCĂ HOPURI ÎN, TRANSPORTUL AUTO DE CALATORI m VIATA CULTURALA • PROGRAMUL T.V. PENTRU SÂPTAMÎNA URMĂTOARE • FEL DE FEL • MEMENTO * Redresarea producției zootehnice cere CONDUCEREA ȘTIINȚIFICĂ a muncii crescătorilor de animale în activitatea economică a cooperativei agricole de la Greoni constatăm în acest an progrese remarcabile. Preocuparea organizației de partid, a conducerii unității, de a aplica cu spirit de răspundere și cu discernămînt măsurile desprinse din indicațiile date de conducerea partidului nostru, de tovarășul Nicolae Ceaușescu personal, se oglindește în recoltele bune de grîu, porumb, legume ș.a. obținute în acest an. Ca urmare, cooperativa este în măsură să-și achite în întregime obligațiile către stat și, în același timp, să asigure cooperatorilor o retribuție superioară celei planificate. De bună seamă, succesele înregistrate în sectorul producției vegetale sunt remarcabile. Ele fac cinste colectivului de conducere, specialiștilor, cît și tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor. Pentru a se ajunge însă la o bună consolidare economică a unității, pentru a se asigura un proces continuu în retribuția cooperatorilor, este necesar ca în toate sectoarele de activitate să se ajungă la realizarea și depășirea sarcinilor stabilite, la creșterea eficienței economice. Or, la Greoni creșterea animalelor este încă departe de a satisface aceste deziderate. în acest an, producția globală de lapte se va realiza doar în proporție de 30 la sută față de plan. Pînă în prezent efectivul de vaci și juninci (unitatea este profilată pe creșterea vacilor pentru lapte) s-a realizat doar 69 la sută, iar reproducția este sub orice limită — 27 de viței la 100 de vaci și 35 de miei la 100 de oi fătătoare. Cum s-a ajuns la această situație ? Nu despre lipsa unor condiții favorabile sau nepriceperea cooperatorilor de la Greoni în creșterea animalelor este vorba. Cauzele rezidă în silaba preocupare a conducerii unității, a specialiștilor, pentru asigurarea, în anii anteriori, a furajelor necesare, a unei îngrijiri și întrețineri corespunzătoare a efectivelor de animale. Lipsa de nutrețuri în iarna trecută a dus nu numai la nerealizarea producției, ci și la mari pierderi de animale prin mortalități și la o scădere de-a dreptul îngrijorătoare a potențialului biologic al animalelor. La ieșirea din iarnă animalele au fost atît de slăbite încît, cu toate că de la apariția furajelor verzi s-a procedat la o hrănire abundentă, acestea nu au mai fost capabile să dea producție mare, nu a putut fi redresată reproducția. Incepînd din primăvara acestui an consiliul de conducere a procedat la luarea unor măsuri hotărîte pentru redresarea zootehniei. Amintim că în prezent sunt furaje din abundență și că în perioada de stabulație se vor putea asigura rații bogate. De asemenea, un număr însemnat de animale, declarate inapte pentru producție, au fost înlocuite. Tovarășul Ion Butan, președintele cooperativei, se ocupă acum în mod deosebit de zootehnie. Dar cu toate acestea, pentru a aduce sectorul creșterii animalelor la nivelul de producție corespunzător, mai sunt multe de făcut. In efectivele existente mai sunt multe animale al căror potențial biologic nu mai poate fi redresat și în mod obligatoriu trebuie să fie înlocuite. Aceasta presupune, pe de o parte, să se acorde mai multă atenție cumpărării de vite bune iar, pe de altă parte, să existe mai multă grijă pentru reproducție și pentru creșterea tineretului, în special a vițelelor din loturile de reproducție. Din păcate, pînă în prezent, realizarea planului de montă nu poate fi considerată satisfăcătoare. Activitatea celor doi tehnicieni însă» ing. VASILE BUBLEA șef de secție la Direcția generală județeană a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor (Continuare în pag. a 2-a) Coșulețele mult apreciate de cumpărătoarele reșițene sunt o creație a îndemînării și hărniciei lucrătoarelor de la Cooperativa meșteșugărească „Bîrzava". Foto : IOAN CARDOȘ Premieră industrială Uzina metalurgică din Bacău a asimilat noi tipodimensiuni de armături industriale din fontă. Recent s-a trecut la fabricarea în serie a robineților cu obturator sferic și cu sertare flotante. Inovație realizată în după cadrul Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini, a robineților de reținere de tip fluture, avînd fiecare diametre nominale cuprinse între 50 și 150 mm. Noile produse sînt utilizate în industria chimică, petrolieră și în sistemele de aducțiune a apei. Pînă la sfîrșitul acestui an, Uzina metalurgică din Bacău urmează să asimileze în fabricația de serie încă 24 tipodimensiuni de armături industriale din fontă, unele noi, iar altele modernizate. (Agerpres) La șapte luni de la publicarea anchetei „Ca la noi, la nimenea “ In urmă cu opt luni, mai precis la 21 ianuarie, am întreprins o anchetă prin magazinele din Oravița ale cărei concluzii le-am intitulat, preluînd o afirmare autoironică a primarului, Constantin Trăistaru : „Ca la noi, la nimenea“. Intr-adevăr, la acea dată am întîlnit o situație necorespunzătoare: fondul de marfă era redus, lipsit de varietate, magazinele prost gospodărite, iar deservirea preferențiată în floare, ca să nu mai vorbim de lipsa la gramaj, de bacșiș etc. In răstimpul care a trecut de atunci, organele locale de partid și de stat, cele ale cooperației de consum, la intervențiile energice ale Centrocoopului au inițiat unele acțiuni pentru redresarea situației. O brigadă a cooperației a stat mai multe zile în Oravița, ajutînd la depistarea cauzelor ce generau neregulile din magazine, la stabilirea măsurilor prin care comerțul să reintre în drepturi. De fapt, ziarul nostru a consemnat la timpul cuvenit intențiile forului central al cooperației de consum. Acum, după trecerea unei perioade, merită a fi relevat că s-a trecut la aplicarea unora din măsurile stabilite. Pentru aprovizionarea cu legume au fost amenajate două zine specializate care, în magazinele cînd am trecut prin oraș, erau aprovizionate din abundență cu legume și fructe. De asemenea, au fost reamenajate cîteva magazine textile și metalo-chimice, cît privește cofetăria din centrul orașului, se pretează afirmația folosită în articolul trecut „ca la noi la nimenea" — dar în sens pozitiv. Credem că și organizațiile comerciale din alte orașe ar putea prelua inițiativa, repunînd cofetăriile la locul ce le revine pe merit în ansamblul structurii magazinelor. Schimbările în rețeaua comercială s-au împletit cu îmbunătățiri în organizarea aprovizionării. Astfel, la Oravița ființează o întreprindere a cooperației care aduce un plus de operativitate, de varietate a sortimentelor. După cum ne spunea și vicepreședintele organizației din localitate, Ambrozie Boca, măsurile luate în urma sprijinului primit, deși au permis ameliorarea unei situații anormale și realizarea planului de desfacere, n-au determinat încă un reviriment total. De fapt, o asemenea apreciere dă un răspuns ferm acelora care, pe fondul unor realizări minimale încearcă să estompeze lipsurile care mai persistă. Prezentarea în roz a lucrurilor nu stimulează inițiativa, dimpotrivă închide cîmpul ei de acțiune. Or, tocmai în această direcție cooperativa din Oravița are nevoie de impulsuri interioare, de un sprijin mai substanțial din partea Uniunii județene. Recent, la redacție a sosit o scrisoare în care mai mulți conducători auto își exprimau anumite nemulțumiri privind aprovizionarea populației. Lăsînd la o parte exagerările, semnatarii au dreptate cînd spun că magazinele nu sînt aprovizionate corespunzător, unele vitrine sînt inestetice, că „Gospodina“ nu vine în sprijinul gospodinelor tocmai din lipsa unor semipreparate, ca să nu mai vorbim de lipsa de curățenie. Cum intermitența în asigurarea unor mărfuri constituie principala carență, am căutat să aflăm de ce persistă acest neajuns. Cauzele au o arie mai largă, începînd de la faptul că în ziua respectivă camioanele erau defecte și faptele n-a putut fi distribuit la timp și pînă la comenzi subdimensionate, deoarece nu se face un studiu detaliat al cererii. De aici, apoi, alte carențe la capitolul mărfuri greu vandabile, la cel privind sortimentul dezasortat etc. Un plus de inițiativă, de efort în promovarea unor metode de comerț mai evoluate, ar înlătura în mare măsură o serie de carențe. Dar din discuțiile avute n-am sesizat o orientare fermă spre asemenea probleme, cum încă nu se înțelege tendința evolutivă a serviciilor și, în consecință, Oravița a rămas tributară deservirii „meșteșugărești". Or, diriguitorii comerțului local trebuie să înțeleagă că Oravița nu mai e tîrgul de altădată, că mai devreme sau mai tîrziu dezvoltarea economică complexă a localității și a întregii zone determină evoluții și în cerințele populației, în gusturile lor. Și a buni conducători, trebuie să EUGEN FIERARU (nsiruare în pag. a 2-a) De ce la OravițA INIȚIATIVA LOCALĂ ARE CIMP LIMITAT DE ACȚIUNE? Buna funcționare a mașinilor impune eliminarea dereglărilor in activitatea de reparații tAAAAAA/C înfăptuirea cu consecvență a programului de investiții la Uzina de construcții de mașini Reșița a permis punerea în funcțiune a noi capacități de producție, modernizarea și reutilarea a numeroase sectoare de producție. Preocuparea pentru deplina sosire a parcului de mașini feutilate, prin încărcarea mai comipletă a acestora, asigurarea la timp cu materiale a locurilor de muncă, a determinat o creștere a indicelui de folosire și o sporire a indicatorului valorii producției globale la 1000 lei fonduri fixe. Măsurile luate în cadrul uzinei și a grupului pentru utilizarea judicioasă a parcului tehnic, printre care și redistribuirea intersecții și întreprinderi a utilajelor disponibile, au avut drept urmare o reducere a mijloacelor fixe inactive și a imobilizărilor de fonduri deci bănești, dirijate astfel în alte scopuri. Una din căile importante pentru îmbunătățirea folosirii capacităților de producție o constituie și buna întreținere și reparare a mașinilor și agregatelor. Efectuarea reparațiilor la timpul planificat și în mod corespunzător este una din condițiile reducerii pierderilor de capacități, a evitării întreruperilor neplanificate și accidentale în funcționarea utilajelor. Or, în acest sens, o situație nesatisfăcătoare am întîlnit la secția motoare Diesel, secție de bază în cadrul U.C.M. Reșița, unde sunt investite importante fonduri bănești și valutare, concretizate în agregate și utilaje de mare capacitate a căror stare de nefuncționare costă scump activitatea întreprinderii. Aici, în sectorul blocarter de exemplu, am găsit nu mai puțin de patru mașini în stare de nefuncționare sau parțial utilizabile. Și aceasta nu din cauza stării de uzură ci, (așa cum este cazul a două freze portale, relativ noi) a amînării efectuării reparațiilor sau a ineficacității întreținerilor curente. Muncitorul Ion Gîrbovan ne spunea că de o lună și jumătate a sesizat mecanicul și conducerea secției de starea nesatisfăcătoare de funcționare a mașinii la care lucrează dar, pînă în prezent, s-a tărăgănat intervenția echipei de lăcătuși. Acest lucru a avut ca urmare rebutarea două piese și, deci, o „fisură“ în a buna realizare a sarcinilor de plan. Tendința de a abuza de robustețea mașinii, de a o folosi (parțial) pînă cînd „pică", are drept urmare o dereglare a graficelor de efectuare a reparațiilor planificate, prelungirea termenului de imobilizare a mașinilor și, ca atare, o creștere valorii reparației. La conducerea a secției, tovarășul inginer Iosif Gură mare, ne releva că operativitatea efectuării întreținerii și reparării mașinilor este o „problemă", din cauza forțelor proprii limitate. Dar, întrebăm, de ce nu se solicită îndeajuns aportul sectorului mecanic șef și al organelor competente din cadrul uzinei ? Sporirea, în anii următori, a sarcinilor de producție ce revin acestei secții, necesită mai mare preocupare pentru îmbunătățirea utilizării fondului de mașini și utilaje disponibil, iar rezolvarea situațiilor sus menționate se impune fără întîrziere. B. C. RADUȚ