Flamura, iulie-decembrie 1988 (Anul 40, nr. 3686-3711)
1988-12-13 / nr. 3709
Pagina 2 Flamura # EDUCAȚIE • CULTURĂ O VIZIUNE NOVATOARE ȘI PROFUND STIINTIFICA ASUPRA ISTORIEI UNITARE A POPORULUI ROMÂN Oglindite constant în tezele și ideile secretarului general al partidului nostru, subliniate pregnant in magistrala Expunere din 28 noiembrie a.c., problemele fundamentale ale glorioasei și îndelungatei istorii a poporului român ocupă permanent un loc de mare importanță în întreaga operă a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Larga deschidere către nou și adevăr, gîndirea istorică profundă, revoluționară a conducătorului partidului și statului nostru conferă o viziune realistă, științifică, unitară asupra trecutului nostru istoric, deschizînd orizonturi neabordate pînă acum în sfera istoriografiei românești, prin noi orientări, aprecieri și reconsiderări, prin combaterea fermă a unor tendințe de închistare dogmatică, de cantonare în idei învechite și subiectivitate, subliniind totodată rolul cunoașterii și prețuirii istoriei patriei în epoca contemporană. Esența acestei concepții constă în înțelegerea istoriei ca o autentică știință revoluționară, ca un factor fundamental al oricărei activități ideologice și politico-educative, de întărire a simțămintelor patriotice, precum și ca un inepuizabil izvor de învățăminte pentru prezent și viitor. In acest context, cercetării istorice din țara noastră îi revine înalta îndatorire patriotică de a acorda o atenție sporită legării istoriei de problemele fundamentale ale dezvoltării poporului român, prin înfățișarea obiectivă a faptelor, precum și prin justa lor interpretare, constituindu-se într-o cît mai autentică oglindă a conștiinței naționale a poporului, a experienței sale de luptă și viață. Pornind de la aceste principii științifice înnoitoare în abordarea problematicii istorice, orientîndu-și permanent activitatea conform temelor majore cuprinse în planul național unic de cercetare, investigațiile istoricearheologice întreprinse în Caraș- Severin — cu deosebire de către colectivul de specialitate al Muzeului județean de istorie — au reușit să-și aducă o contribuție însemnată la mai buna cunoaștere a istoriei naționale prin integrarea contribuțiilor specifice în contextul mai larg al problemelor fundamentale, evenimentelor și proceselor istorice esențiale caracteristice evoluției îndelungate și unitare a poporului român. Cercetările sistematice efectuate, cu deosebire în ultimii ani, In perimetrul importantelor stațiuni arheologice de la Gornea, Liubcova, Pojejena, Moldova Nouă, Divici, Ilidia, Cuptoare, Vărădia și altele au avut drept rezultat descoperirea u unor vestigii istorice străvechi deosebit de valoroase, unele dintre ele chiar spectaculoase, care au consacrat deja aceste localități la scara istoriei naționale, constituind tot atîtea argumente în sprijinul vechimii multimilenare, a continuității neîntrerupte și a creativității originale a populației autohtone pe parcursul epocilor. Rezultatele cercetărilor înmulțesc în mod substanțial argumentele istorico-arheologice incontestabile care permit combaterea teoriilor neștiințifice, tendențioase, ale unor istorici străini, care pun sub semnul întrebării continuitatea urmașilor daci și a romanilor, a poporului nostru. Ne revine, în continuare, sarcina de a continua cercetările în principalele puncte arheologice, intensificînd de asemenea săpăturile de salvare, precum și acțiunea de conservare in sîu a monumentelor. Pentru celelalte perioade ale istoriei medii și moderne a României, prin cercetările de arhivă și investigarea altor surse documentare, prin reconsiderarea unor interpretări istorice depășite, s-a reușit evidențierea integrării permanente a zonei carașseverinene in istoria unitară întregului nostru popor. Speciaaliștii muzeului au participat — și vor participa în continuare mai susținut — la manifestări naționale și internaționale care să pună în valoare cercetările din această zonă. De asemenea, vor fi valorificate rezultatele cercetării prin intermediul tiparului, publicația proprie „Banatica“ fiind deja la al IX-lea număr. Va spori, în același timp, aportul muzeului la educația patriotică a oamenilor muncii, prin cele mai variate forme : expuneri, simpozioane, expoziții, alte manifestări. Desigur, încununarea acestor eforturi o va aduce deschiderea expoziției de bază, sperăm în cursul anului viitor, anul Congresului al XIV-lea al partidului, în acest fel, cercetarea istorică va face din adevărul istoric — așa cum ne îndemna secretarul general al partidului — o forță generatoare a patriotismului socialist, revoluționar, a sentimentelor de prețuire și cinstire a trecutului nostru glorios. Marian GUMA Muzeul Județean de Istorie Reșița 13 decembrie 1988 Lumea copiilor 0 TRIMESTRUL I se încheie, după trei luni de rodnice eforturi și rezultate la învățătură, în muncă, în campania agricolă, în activitatea cultural-sportivă. • VACANTA de iarna a elevilor din învățămîntul primar, gimnazial, liceal, profesional și pentru școlile de maiștri începe în 18 decembrie și durează pînă în 8 ianuarie 1989. Pentru preșcolari, perioada este 18 decembrie — 22 ianuarie. In timpul vacanței se vor organiza multiple acțiuni politico-educative și cultural-sportive în cluburile de vacanță, sub îndrumarea cadrelor didactice, a organizațiilor U.T.C. și de pionieri. Va continua pregătirea elevilor selecționați pentru concursurile școlare și vor fi organizate tabere de profil la Reșița, Oțelu Roșu și Băile Herculane, cu participarea elevilor din Caraș-Severin și din alte județe. Peste 1000 de copii din țară vor fi cuprinși în taberele de profil științific sau sportiv. Vor avea loc competiții sportive în diferite localități și pe munte, se vor desfășura revelioane ale elevilor în licee. Ș orășelul copiilor va fi una din atracțiile copiilor din Reșița, în perioada 18 decembrie — 8 ianuarie, el va fi deschis în Lunca Bîrzavei, într-un loc deja tradițional, beneficiind zilnic de programe artistice adecvate, susținute de elevii școlilor din municipiu. • I ultimele săptămîni au avut loc numeroase spectacole care au pus în valoare formațiile artistice școlare, în cadrul fazelor pe școală, pe comună sau oraș ale Festivalului național „Cîntarea României“. Reținem, dintre numeroasele exemple, bogata prezență a din Oțelu Roșu, cu pionierilor ocazia trecerii în revistă a formațiilor din școli și Casa pionierilor și șoimilor patriei. • DIn ianuarie, odată cu cel de-al doilea trimestru școlar, începe faza zonală Festivalului național „Cîntaarea României“. • LA Băile Herculane, în noua Casă a pionierilor șoimilor patriei domină o puiternică atmosferă de lucru. Printre elementele notabile înregistrăm participarea copiilor la îmbogățirea bazei materiale a instituției, iar dintre activitățile inedite ale cercurilor notăm creațiile cercului de confecții tricotaje, între acestea figurînd și interesante felicitări din hîrtie, carton, resturi textile. MUNCA rămîne în continuare o coordonată specifică Liceului industrial nr. din Reșița. După terminarea internatului, elevii — viitori constructori — au realizat hala de producție, iar acum participă la amenajarea unei scări interioare în școală și la modernizarea a două cabinete. Noi idei vor prinde viață în trimestrul următor. 0 U util schimb de experiență pe tema contribuției cercurilor științifice pionierești la educația tehnico-științifică a copiilor a avut loc la Școala generală nr. 11 din municipiu. Referatele elevilor și două activități practice (în cercul foto și cercul de matematică) au constituit baza dezbaterilor la care au participat elevi și cadre didactice reprezentînd cercurile de matematică, informatică, fizică, chimie, foto. LUMEA copilăriei este plină de pasiuni curate, arzătoare, care se vor preface cu timpul in cărări către o pasiune dorită și bogată in împliniri. Setea de lectură și afirmare a aptitudinii lor creatoare a elevilor se realizează in școala noastră prin cele două cercuri: cercul de cultivare a limbii române (profesor coordonator D. Ștefănescu) și cercul literar (profesor coordonator A. Pavel). Rolul pe care aceste cercuri îl joacă nu e deloc neglijabil prin întreita lui contribuție de a introduce pe membrii săi în pulsul viu al contemporaneității literare, de a contribui la însușirea creatoare a limbii, de a pune în relief posibilitățile dotați. Sensibilitatea, elevilor nația, setea de frumos, imaginevoia de trăire lirică a vieții, de comunicare afectivă cu limba sunt atributele lorilor cercurilor literare memdin școala noastră. Iar materializarea muncii lor o susține revista bianuală „Mlădițe“, care valorifică deopotrivă creațiile beletristice și științifice. (Mădălina BOCȘAN, cl. a VIII-a B, Șc. gen. nr. 2 Reșița). Rubrică realizată de Gh. JURMA Prima linie ferată montană Ca urmare a dezvoltării producției de cărbune la Anina și a transformării localității într-un puternic centru industrial prin construirea uzinelor siderurgice (1859-1861), căile și mijloacele de transport existente au devenit insuficiente. De aceea, între 1860 și 1863 a fost construită calea ferată Oravița — Anina, care, la rîndu-i, s-a legat de linia Oravița — Baziaș, dată în circulație la 1 noiembrie 1856. In felul acesta s-a reușit realizarea joncțiunii cu o altă mare cale de transport și comunicație — Dunărea. Este cea de a patra cale ferată de pe teritoriul României și prima cale ferată montană. Prima locomotivă care circulat pe această cale fearată s-a numit „Steyerdorf Evenimentul s-a produs pentru prima dată acum 125 de ani, la 15 decembrie 1863. Redăm în continuare cîteva date tehnice : lungimea liniei : 33,4 km; numărul tunelelor: 14, avînd o lungime totală de 2084 m. Tunelul de la Gîrliște are cea mai mică lățime la portalul de la intrare dintre toate tunelele existente în țară. Aceste tunele sunt cele mai vechi din țară. Numărul viaductelor : 10. Au o lungime totală de 843 m. Impresionează îndeosebi cele de la Oravița, Lișava, Valea Jitinului și Anina. Diferența de nivel dintre gara Oravița (la 220 m față de nivelul mării) și gara Anina (la 559 m) este de 339 m. în primii șase ani calea ferată Oravița — Anina a fost folosită doar la transportul de mărfuri, începînd cu anul 1869 s-a trecut și la transportul de persoane. Frumusețea traseului străbătut i-a impresionat întotdeauna pe călători, mulți dintre ei asemuind-o cu renumita cale ferată de munte, care străbate Munții Alpi prin pasul Semmering la o altitudine de 897 m. Semmering — Bahn. Faptul a fost remarcat și de inginerul francez Ch. Couché , care a reprodus imagini ale celor două linii pe aceeași pagină a cursului său de căi Faptul nu poate fi emisferate, astăzi, la 125 de ani de la punerea ei în funcțiune, cînd tuturor aspectelor tehnice li se adaugă și o deosebită notă sentimentală. Cu acest prilej, în 15 decembrie, vor avea loc la Oravița, Anina și Reșița manifestări cu caracter istoric-evocativ și excursii cu trenul pe această veche și pitorească linie ferată montană. Rudolf GRÄF Cartiet literar • APARIȚII EDITORIALE. A apărut volumul de versuri Argonauții (II), cuprinzind lucrări ale autorilor premiați cursul pentru debut în la conpoezie al Editurii Facla 1988. în volum figurează poeții cărășeni Ionel Bota și Emilian Roșculescu, alături de alți premiați : Valentina Călușer, Victoria Milescu, Ioan Palici, Gheorghe Pruncuț, Marcel Sămânță, Constantin Stancu. La Editura Litera a apărut volumul Versuri, cuprinzînd poezii ale reșițenilor Constantin Brândușoiu, Iacob Roman, Emilian Roșculescu, Nicolae P. Stan . PREZENȚE CARAȘENE. La concursul de poezie „Vasile Lucaciu", de la Cicîrlău — Maramureș, mai mulți poeți cărășeni au obținut premii : reșițenii Marindacie — premiul revistei „România literară". Constantin Rupă — premiul „Tribuna“, de asemenea revistei orăvițeanul Gabriel Prichici — un premiu special . Tînărul creator Ioan Pavel Azap, din Ticvaniu Mic, a obținut premiul cenaclului „Aron Cotruș", la concursul de poezie „Aron Cotruș", de la Mediaș. • CONCURS. Cenaclurile „Accente" și „Mihai Novac" din Oravița organizează de poezie originală și un concurs interpretare critică a operei eminesciene, deschis creatorilor care nu au debutat în volum. Pot fi trimise 5 poezii sau un text de critică nedepășind 10 pagini, în 3 exemplare, conform procedurilor obișnuite la concurs. Textele se trimit pînă la 10 ianuarie pe adresa : Cenaclul „Accente“, Liceul Agroindustrial, Strada Școlii, nr. 4, Oravița, cod. 1750. Manifestările de premiere vor avea loc în cadrul Zilelor culturii „Eminescu la Oravița", din 15-16 ianuarie 1989. În cadrul manifestărilor literare dedicate centenarului Eminescu, cenaclul „Conexiuni“, al Bibliotecii județene Reșița, organizează la sediu, luni 19 decembrie, ora 15, o dezbatere cu tema „Eminescu și posteritatea lui lirică". Participă criticul literar Mircea Martin. • LA MARGA, a avut loc, sîmbăta, 10 decembrie, deschiderea cursurilor Universității sătești de educație muzicală. Muzicologul dr Gheorghe Firea a vorbit despre „Folclorul obiceiurilor de iarnă". A fost organizată, de asemenea, o complexă manifestare literară : întîlnire cu prozatorii Ion Marin Almajan, directorul Editurii Facla, Ion Florian Panduru și Marcu Mihail Deleanu, lecturi din poeziile localnicilor Nicolae Preda, Maria Beșlig, Ioan Toma. Avanpremieră la MODA ’89 Așa cum ziarul „Flamura“ a anunțat, săptămîna trecută a avut loc, la Casa de sindicatelor din Reșița, cultură a o frumoasă paradă a modei, acțiune organizată de U.J.C.M. și coordonată cu toate cooperativele meșteșugărești din județ. Ne-a încercat un real sentiment de plăcere și surpriză în fața colecției prezentate de centrul de creație al uniunii, împreună cu cooperativele Bîrzava, din Reșița, Semenicul, din Caransebeș, Răsăritul din Oravița, înfrățirea, din Moldova Nouă, Avîntul, din Anina. Creatorii, înzestrați cu talent și fantezie, au oferit publicului cîteva dintre ideile ce călăuzesc linia modei ’88. Așadar , ce surprize ne aduce aceasta? în continuare, moda toamnei e confortabilă și, credem, apropiată de dorințele noastre. Se poartă complouri, rochii de stofă, paltoane, pardesie în culori pastel cu un croi modern, de cele mai multe ori sport, revere adînci și buzunare aplicate Pentru ținuta de zi a tineretului, centrul de creație al uniunii oferă, prin rezolvările „fantezie“, o notă aparte. Și, chiar dacă în moda adolescentelor și tinerelor predomină imprimeurile, dungile și carourile, nu trebuie să uităm că uniurile sunt cele care dau o eleganță deosebită femeilor. O adevărată surpriză ne oferă cooperativa înfrățirea, în domeniul tricotajelor Prin linia aleasă, combinații și structuri, tricotajele ne conving din nou de frumusețea și eleganța care le însoțesc. Pentru orice ocazii, alegînd o culoare și un model potrivit, toaletele tricotate nu-și dezmint fru Vmusețea. Dar, sîntem în plină iarnă. Ce vom purta de revelion ? Pentru ținuta de seară, vom găsi în colecția cooperativei Semenicul, combinații mai puțin obișnuite, între stofă și mătase. Lelia CERNA