Flamura, iulie-decembrie 1988 (Anul 40, nr. 3686-3711)

1988-12-13 / nr. 3709

Pagina 2 Flamura # EDUCAȚIE • CULTURĂ O VIZIUNE NOVATOARE ȘI PROFUND STIINTIFICA ASUPRA ISTORIEI UNITARE A POPORULUI ROMÂN Oglindite constant în tezele și ideile secretarului general al partidului nostru, subliniate pregnant in magistrala Expune­re din 28 noiembrie a.c., proble­mele fundamentale ale glorioasei și îndelungatei istorii a poporu­lui român ocupă permanent un loc de mare importanță în în­treaga operă a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Larga deschidere către nou și adevăr, gîndirea istorică profun­dă, revoluționară a conducătoru­lui partidului și statului nostru conferă o viziune realistă, știin­țifică, unitară asupra trecutului nostru istoric, deschizînd orizon­turi neabordate pînă acum în sfera istoriografiei românești, prin noi orientări, aprecieri și reconsiderări, prin combaterea fermă a unor tendințe de închis­tare dogmatică, de cantonare în idei învechite și subiectivitate, subliniind totodată rolul cunoaș­terii și prețuirii istoriei patriei în epoca contemporană. Esența acestei concepții constă în înțe­legerea istoriei ca o autentică știință revoluționară, ca un fac­tor fundamental al oricărei ac­tivități ideologice și politico-edu­cative, de întărire a simțăminte­­lor patriotice, precum și ca un inepuizabil izvor de învățăminte pentru prezent și viitor. In acest context, cercetării is­torice din țara noastră îi revine înalta îndatorire patriotică de a acorda o atenție sporită legării istoriei de problemele fundamen­tale ale dezvoltării poporului ro­mân, prin înfățișarea obiectivă a faptelor, precum și prin justa lor interpretare, constituindu-se într-o cît mai autentică oglindă a conștiinței naționale a poporu­lui, a experienței sale de luptă și viață. Pornind de la aceste principii științifice înnoitoare în aborda­rea problematicii istorice, orien­­tîndu-și permanent activitatea conform temelor majore cuprin­se în planul național unic de cercetare, investigațiile istorice­­arheologice întreprinse în Caraș- Severin — cu deosebire de către colectivul de specialitate al Mu­zeului județean de istorie — au reușit să-și aducă o contribuție însemnată la mai buna cunoaș­tere a istoriei naționale prin in­tegrarea contribuțiilor specifice în contextul mai larg al proble­melor fundamentale, evenimen­telor și proceselor istorice esen­țiale caracteristice evoluției în­delungate și unitare a poporului român. Cercetările sistematice efectu­ate, cu deosebire în ultimii ani, In perimetrul importantelor sta­țiuni arheologice de la Gornea, Liubcova, Pojejena, Moldova No­uă, Divici, Ilidia, Cuptoare, Vă­­rădia și altele au avut drept re­zultat descoperirea u unor vestigii istorice străvechi deosebit de va­loroase, unele dintre ele chiar spectaculoase, care au consacrat deja aceste localități la scara is­toriei naționale, constituind tot atîtea argumente în sprijinul ve­chimii multimilenare, a continu­ității neîntrerupte și a creativi­tății originale a populației autoh­tone pe parcursul epocilor. Re­zultatele cercetărilor înmulțesc în mod substanțial argumentele istorico-arheologice incontestabi­le care permit combaterea teo­riilor neștiințifice, tendențioase, ale unor istorici străini, care pun sub semnul întrebării continui­tatea urmașilor daci și a romani­lor, a poporului nostru. Ne revi­ne, în continuare, sarcina de a continua cercetările în principa­lele puncte arheologice, intensi­­ficînd de asemenea săpăturile de salvare, precum și acțiunea de conservare in sî­u a monumen­telor. Pentru celelalte perioade ale istoriei medii și moderne a Ro­mâniei, prin cercetările de arhi­vă și investigarea altor surse do­cumentare, prin reconsiderarea unor interpretări istorice depă­șite, s-a reușit evidențierea inte­grării permanente a zonei caraș­­severinene in istoria unitară întregului nostru popor. Specia­a­liștii muzeului au participat — și vor participa în continuare mai susținut — la manifestări naționale și internaționale care să pună în valoare cercetările din această zonă. De asemenea, vor fi valorificate rezultatele cercetării prin intermediul tipa­rului, publicația proprie „Bana­­tica“ fiind deja la al IX-lea nu­măr. Va spori, în același timp, aportul muzeului la educația pa­triotică a oamenilor muncii, prin cele mai variate forme : expu­neri, simpozioane, expoziții, alte manifestări. Desigur, încununarea acestor eforturi o va aduce deschiderea expoziției de bază, sperăm în cursul anului viitor, anul Con­gresului al XIV-lea al partidului, în acest fel, cercetarea istorică va face din adevărul istoric — așa cum ne îndemna secretarul general al partidului — o forță generatoare a patriotismului so­cialist, revoluționar, a sentimen­telor de prețuire și cinstire a trecutului nostru glorios. Marian GUMA Muzeul Județean de Istorie Reșița 13 decembrie 1988 Lumea copiilor 0 TRIMESTRUL I se în­cheie, după trei luni de rod­nice eforturi și rezultate la învățătură, în muncă, în campania agricolă, în activi­tatea cultural-sportivă. • VACANTA de iarna a elevilor din învățămîntul primar, gimnazial, liceal, pro­fesional și pentru școlile de maiștri începe în 18 decem­brie și durează pînă în 8 ia­nuarie 1989. Pentru preșco­lari, perioada este 18 decem­brie — 22 ianuarie. In tim­pul vacanței se vor organiza multiple acțiuni politico-edu­cative și cultural-sportive în cluburile de vacanță, sub în­drumarea cadrelor didactice, a organizațiilor U.T.C. și de pionieri. Va continua pregă­tirea elevilor selecționați pen­tru concursurile școlare și vor fi organizate tabere de profil la Reșița, Oțelu Roșu și Băile Herculane, cu parti­ciparea elevilor din Caraș-Se­­verin și din alte județe. Pes­te 1­000 de copii din țară vor fi cuprinși în taberele de pro­fil științific sau sportiv. Vor avea loc competiții sportive în diferite localități și pe munte, se vor desfășura re­­velioane ale elevilor în licee. Ș orășelul copiilor va fi una din atracțiile copii­lor din Reșița, în perioada 18 decembrie — 8 ianuarie, el va fi deschis în Lunca Bîrzavei, într-un loc deja tradițional, beneficiind zilnic de programe artistice adecva­te, susținute de elevii școlilor din municipiu. • I­ ultimele săptămîni au avut loc numeroase spec­tacole care au pus în valoa­re formațiile artistice școla­re, în cadrul fazelor pe școa­lă, pe comună sau oraș ale Festivalului național „Cînta­­rea României“. Reținem, din­tre numeroasele exemple, bo­gata prezență a din Oțelu Roșu, cu pionierilor ocazia trecerii­ în revistă a formații­lor din școli și Casa pionie­rilor și șoimilor patriei. • DIn ianuarie, odată cu cel de-al doilea trimestru șco­lar, începe faza zonală Festivalului național „Cînta­­a­rea României“. • LA Băile Herculane, în noua Casă a pionierilor șoimilor patriei domină o pu­­i­ternică atmosferă de lucru. Printre elementele notabile înregistrăm participarea copii­lor la îmbogățirea bazei ma­teriale a instituției, iar dintre activitățile inedite ale cercu­rilor notăm creațiile cercului de confecții­ tricotaje, între acestea figurînd și interesan­te felicitări din hîrtie, carton, resturi textile.­­ MUNCA rămîne în con­tinuare o coordonată specifi­că Liceului industrial nr. din Reșița. După terminarea­­ internatului, elevii — viitori constructori — au realizat hala de producție, iar acum participă la amenajarea unei scări interioare în școală și la modernizarea a două cabi­nete. Noi idei vor prinde viață în trimestrul următor. 0­­ U­ util schimb de expe­riență pe tema contribuției cercurilor științifice pionie­rești la educația tehnico-ști­ințifică a copiilor a avut loc la Școala generală nr. 11 din municipiu. Referatele elevilor și două activități practice (în cercul foto și cercul de matematică) au constituit ba­za dezbaterilor la care au participat elevi și cadre di­dactice reprezentînd cercu­rile de matematică, informa­tică, fizică, chimie, foto.­­ LUMEA copilăriei este plină de pasiuni curate, ar­zătoare, care se vor preface cu timpul in cărări către o pasiune dorită și bogată in împliniri. Setea de lectură și afirmare a aptitudinii lor cre­atoare a elevilor se realizea­ză in școala noastră prin ce­le două cercuri: cercul de cultivare a limbii române (profesor coordonator D. Ște­­fănescu) și cercul literar (pro­fesor coordonator A. Pavel). Rolul pe care aceste cercuri îl joacă nu e deloc neglija­bil prin întreita lui contribu­ție de a introduce pe mem­brii săi în pulsul viu al con­temporaneității literare, de a contribui la însușirea crea­toare a limbii, de a pune în relief posibilitățile dotați. Sensibilitatea, elevilor nația, setea de frumos, imagi­ne­voia de trăire lirică a vieții, de comunicare afectivă cu limba sunt atributele lorilor cercurilor literare mem­din școala noastră. Iar materia­lizarea muncii lor o susține­­ revista bianuală „Mlădițe“,­­ care valorifică deopotrivă creațiile beletristice și știin­țifice. (Mădălina BOCȘAN, cl. a VIII-a B, Șc. gen. nr. 2 Reșița). Rubrică realizată de Gh. JURMA Prima linie ferată montană Ca urmare a dezvoltării producției de cărbune la A­­nina și a transformării loca­lității într-un puternic centru industrial prin construirea u­­zinelor siderurgice (1859-1861), căile și mijloacele de trans­port existente au devenit in­suficiente. De aceea, între 1860 și 1863 a fost construită calea ferată Oravița — Ani­na, care, la rîndu-i, s-a legat de linia Oravița — Baziaș, dată în circulație la 1 noiem­brie 1856. In felul acesta s-a reușit realizarea joncțiunii cu o altă mare cale de tran­sport și comunicație — Du­nărea. Este cea de a patra cale ferată de pe teritoriul României și prima cale ferată montană. Prima locomotivă care circulat pe această cale fe­a­rată s-a numit „Steyerdorf Evenimentul s-a produs pen­tru prima dată acum 125 de ani, la 15 decembrie 1863. Redăm în continuare cîte­­va date tehnice : lungimea liniei : 33,4 km; numărul tunelelor: 14, avînd o lun­gime totală de 2084 m. Tune­lul de la Gîrliște are cea mai mică lățime la portalul de la intrare dintre toate tunelele existente în țară. Aceste tu­­nele sunt cele mai vechi din țară. Numărul viaductelor : 10. Au o lungime totală de 843 m. Impresionează înde­osebi cele de la Oravița, Li­­șava, Valea Jitinului și A­­nina. Diferența de nivel din­tre gara Oravița (la 220 m față de nivelul mării) și ga­ra Anina (la 559 m) este de 339 m. în primii șase ani calea fe­rată Oravița — Anina a fost folosită doar la transportul de mărfuri, începînd cu anul 1869 s-a trecut și la transpor­tul de persoane. Frumusețea traseului stră­bătut i-a impresionat întot­deauna pe călători, mulți dintre ei asemuind-o cu renu­mita cale ferată de munte, care străbate Munții Alpi prin pasul Semmering la o altitu­dine de 897 m. Semmering — Bahn. Faptul a fost re­marcat și de inginerul fran­cez Ch. Couché , care a repro­dus imagini ale celor două linii pe aceeași pagină a cursului său de căi Faptul nu poate fi emis­ferate, as­tăzi, la 125 de ani de la pu­nerea ei în funcțiune, cînd tuturor aspectelor tehnice li se adaugă și o deosebită no­tă sentimentală. Cu acest prilej, în 15 decembrie, vor avea loc la Oravița, Anina și Reșița manifestări cu carac­ter istoric-evocativ și excursii cu trenul pe această veche și pitorească linie ferată mon­tană. Rudolf GRÄF Cartiet literar • APARIȚII EDITORIALE. A apărut volumul de versuri Ar­gonauții (II), cuprinzind lucrări ale autorilor premiați cursul pentru debut în la con­poezie al Editurii Facla 1988. în volum figurează poeții cărășeni Ionel Bota și Emilian Roșculescu, ală­turi de alți premiați : Valentina Călușer, Victoria Milescu, Ioan Palici, Gheorghe Pruncuț, Mar­cel Sămânță, Constantin Stan­­cu.­­ La Editura Litera a apă­rut volumul Versuri, cuprinzînd poezii ale reșițenilor Constantin Brândușoiu, Iacob Roman, Emi­lian Roșculescu, Nicolae P. Stan . PREZENȚE CARAȘENE. La concursul de poezie „Vasile Lucaciu", de la Cicîrlău — Ma­ramureș, mai mulți poeți cără­șeni au obținut premii : reșițenii Marinda­cie — premiul revis­tei „România literară". Constan­tin Rupă — premiul „Tribuna“, de asemenea revistei orăvi­­țeanul Gabriel Prichici — un premiu special . Tînărul crea­tor Ioan Pavel Azap, din Tic­­van­iu Mic, a obținut premiul ce­naclului „Aron Cotruș", la con­cursul de poezie „Aron Cotruș", de la Mediaș. • CONCURS. Cenaclurile „Ac­cente" și „Mihai Novac" din O­­ravița organizează de poezie originală și un concurs interpre­tare critică a operei eminescie­ne, deschis creatorilor care nu au debutat în volum. Pot fi tri­mise 5 poezii sau un text de critică nedepășind 10 pagini, în 3 exemplare, conform proceduri­lor obișnuite la concurs. Texte­le se trimit pînă la 10 ianuarie pe adresa : Cenaclul „Accente“, Liceul Agroindustrial, Strada Școlii, nr. 4, Oravița, cod. 1750. Manifestările de premiere vor avea loc în cadrul Zilelor cul­turii „Eminescu la Oravița", din 15-16 ianuarie 1989.­­ În cadrul manifestărilor literare dedicate centenarului Eminescu, cenaclul „Conexiuni“, al Bibliotecii județene Reșița, organizează la sediu, luni 19 de­cembrie, ora 15, o dezbatere cu tema „Eminescu și posteritatea lui lirică". Participă criticul li­terar Mircea Martin. • LA MARGA, a avut loc, sîmbăta, 10 decembrie, deschi­derea cursurilor Universității sătești de educație muzicală. Mu­zicologul dr Gheorghe Firea a vorbit despre „Folclorul obice­iurilor de iarnă". A fost organi­zată, de asemenea, o complexă manifestare literară : întîlnire cu prozatorii Ion Marin Alma­jan, directorul Editurii Facla, Ion Florian Panduru și Marcu Mihail Deleanu, lecturi din poe­ziile localnicilor Nicolae Preda, Maria Beșlig, Ioan Toma. Avanpremieră la MODA ’89 Așa cum ziarul „Flamura“ a anunțat, săptămîna trecută a a­­vut loc, la Casa de sindicatelor din Reșița, cultură a o fru­moasă paradă a modei, acțiune organizată de U.J.C.M. și coor­donată cu toate cooperativele meșteșugărești din județ. Ne-a încercat un real sentiment de plăcere și surpriză în fața co­lecției prezentate de centrul de creație al uniunii, împreună cu cooperativele Bîrzava, din Reși­ța, Semenicul, din Caransebeș, Răsăritul din Oravița, înfrăți­rea, din Moldova Nouă, Avîntul, din Anina. Creatorii, înzestrați cu talent și fantezie, au oferit publicului cîteva dintre ideile ce călăuzesc linia modei ’88. Așadar , ce sur­prize ne aduce aceasta? în conti­nuare, moda toamnei e conforta­bilă și, credem, apropiată de do­rințele noastre. Se poartă com­­plouri, rochii de stofă, paltoane, pardesie în culori pastel cu un croi modern, de cele mai multe ori sport, revere adînci și buzu­nare aplicate Pentru ținuta de zi a tinere­tului, centrul de creație al uni­unii oferă, prin rezolvările „fan­tezie“, o notă aparte. Și, chiar dacă în moda adolescentelor și tinerelor predomină imprimeu­­rile, dungile și carourile, nu tre­buie să uităm că uni­urile sunt cele care dau o eleganță deose­bită femeilor. O adevărată sur­priză ne oferă cooperativa în­frățirea, în domeniul tricotaje­lor Prin linia aleasă, combinații și structuri, tricotajele ne con­ving din nou de frumusețea și eleganța care le însoțesc. Pen­tru orice ocazii, alegînd o culoa­re și un model potrivit, toalete­­­­­le tricotate nu-și dezmint fru­­ V­musețea. Dar, sîntem în plină iarnă. Ce vom purta de reveli­on ? Pentru ținuta de seară, vom găsi în colecția cooperativei Se­menicul, combinații mai puțin obișnuite, între stofă și mătase. Lelia CERNA

Next