Foaia poporului, 1898 (Anul 6, nr. 1-53)

1898-01-09 / nr. 1

Ana­­ Tr. Siltin, Duminecă, 28 Decemvrie 1897 (9 Ianuarie 1898) Nr. 1 FOAIA POPORULUI Apare în fiecare Dumineca Prețul abonamentului: Pe un an ..........................3 fi. (6 coroane). Pe o jum­ătate de an . . . 1 fi. 60 cr. (8 coroane). Pentru România 15 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. INSERATE se primesc in biroul administraţi­unii (strada Poplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14. Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 5 cr., şi timbru de 30 cr. . Invitare de abonament. Cuj1 Decemvrie v. i8pj înceată abona­mentul la „Foaia Poporului“ pe anul ce se sfirşeşte. Onoraţii cetitori sunt rugaţi a-­şi renoi abonamentul până la 31 Decemvrie curent, ca să nu fim siliţi a înceta cu trimiterea foaiei. „Foaia Poporului“ va fi şi în viitor, ceea­ ce a fost în trecut, luptătoare pentru câştigarea drepturilor naţionale, apărătoare a drepturilor poporului român şi o povăţuitoare sinceră a tiranului şi oamenilor de la sate în afaceri de politică naţională, economie, literatură etc. Ea va eşti ca şi până acum, ilustrată şi preţul va fi acelaşi şi adecă: Pentru Austro-Ungaria. Pe un an întreg . 3 fl. (6 coroane) Pe o jum. de an . 1 fl. 50 cr. (3 coroane). Pentru România. Pe un an întreg .... 15 lei Pe o jumătate de an . . 7 lei 50 bani. Pe timp mai scurt nu putem primi abona­mente, nici de la alt termin, decât de la începutul anului pe o jumătate de an, sau pe un an. Abonaților de până acum le trimitem de­odată cu foaia şi mandate poştale (fosta utal­vány), cu adresa noastră tipărită şi cu nu­mitul sub care primesc foaia, scris gata pe cupon, aşa că trimiţitorul nu are decât si-­şi scrie numele seu şi cifrele la locurile cuvenite şi să pună banii, dimpreună cu mandatul la poştă. Abonenţii noi sunt rugaţi a-­şi scrie nu­mele lor şi al comunei foarte curat şi ceteţ, însemnând poşta din urmă. Deschizând deci nou abonament la „Foaia Poporului“ rugăm pe toţi prietenii şi sprijinitorii noştri şi ai causei naţionale, să nu ne lipsească de preţiosul lor sprijin şi se lăţească foaia în cercul cunoştinţelor lor. Noi ne vom strădui a le da, ca şi în trecut, o foaie bună, folositoare şi cu frumoase ilustraţiuni. Administraţiunea „Foii Poporului“. La Anul­ Nou. Suntem în ajunul unui nou an. E bine ca la acest hotar al vremei să ne tragem seama, despre cele­ ce sau petre­cut cu noi și ce am făcut ca popor, în anul, ce se încheie peste câteva zile. Să vedem, că oare dat-am înainte sau am stat locului, cu un cuvânt să ne facem un mic bilanț al lucrărilor noastre pu­blice. Puși așa zicând în afară de scutul legilor, ca popor, am fost şi anul acesta supuşi la cele mai mari prigoniri. Deja cătră finea anului trecut, în Octomvrie 1896, a fost oprită conferenţa naţională convocată la Sibiiu, care convocătorii au fost pedepsiţi cu bani şi temniţe. Aceasta şi alte prigoniri şi nele­giuiri de ale stăpânirei înse nu ne-au împedecat, ca să nu ne manifestăm și să nu protestăm unde numai prilej ni­ s’a dat. Astfel s’a făcut­­protestul la Bru­­xella, unde s’au descoperit volniciile stă­­pânitorilor noştri față de noi. De altă parte presa, foile noastre naționale, încă ’şi-au făcut datoria, descoperind şi în­fierând nelegiuirile ce le fac faţă de noi guvernanţii şi slujbaşii lor. în câ­teva locuri s’a protestat şi în adunările comitatense împotriva mijloacelor de ma­ghiarisare. Dar’ cele mai frumoase ma­nifestaţii şi acte de protest s’au făcut acum spre sfârşitul anului, conchemân­­du-se adunări de protestare la Sibiiu şi Arad. Aceste sunt cele mai de frunte acte naţionale din anul acesta. Prigonirile şi opreliştele de sigur că ne-au stat în cale şi aceasta e causa de frunte de nu ne-am putut manifesta, aşa cum am fi voit şi cum cere însemnătatea causei noastre. Durere numai, că afară de Si­­biiu şi Arad nu s’au conchemat şi în alte cercuri şi centre de ale noastre adu­nări de protestare. Sé nádéj­duim­ensé, că în anul ce urmează, se va face mai mult în privinţa aceasta şi cu toţii în unire ne vom pune puterile pentru o lu­crare împreună! Aceste sunt mişcările noastre, care ce se ţine de starea cansei in afară de hotarele ţărei, putem constata cu bucurie, că ea este foarte bună şi priincioasă nouă. Cansa română din Ardeal şi Ungaria este cunoscută în lumea întreagă şi apărată de unii din cei mai însemnaţi bărbaţi ai Europei. Iubiţii noştri fraţi din România au lucrat mai mult în privinţa aceasta şi ne-au dat şi în anul acesta puternicul lor ajutor, ca să se răspândească prin Europa cunoştinţe adevărate despre stările noastre. Pentru aceasta şi pentru mişcarea şi pro­testele, ce ei le-au făcut pentru causa noastră noi le suntem foarte mulţumitori. Multă nădejde şi mult cinst ne-au in­suflat ei şi în acest an în luptele şi pri­gonirile, ce le-am suferit de la duşmanii noştri şi credem că nici pe viitor nu vom fi scutiţi de preţiosul şi puternicul lor sprijin. Dacă ne întoarcem privirile dela te­renul politic, la cel cultural-economic, trebue să constatăm, că deşi fel şi fel de pedeci ni­ se pun, ara mers totuşi înainte. Cunoştinţa de carte s’a lăţit şi în anul acesta în popor, dar’ ici colea s’au făcut paşi pentru întemeiarea de însoţiri şi şcoale. De altă parte îmbucurătoare este înaintarea pe terenul economic-comercial. Mai multe bănci noue s’au întemeiat în deosebite părţi, car’ negoţul naţional s’a lăţit prin deschidere de prăvălii (bolţi) româneşti în oraşe şi sate. Şi ceea­ ce e învi­selitor, că aceste întreprinderi toate merg bine înainte şi înfloresc. Despre toţi aceşti paşi şi lucrări, precum şi despre alţii, ce­­i-am făcut în decursul anului, cetitorii noştri au cuno­ştinţă din Foaia toporului. Am atins aci unele momente mai de frunte, ca să arătăm, că nici în anul acesta n’am stat locului şi n’am stat cu mânile în sin. Din trecut de obiceiu putem să învăţăm multe. Din faptul, că cu toate prigoni­rile şi pedecile am mers înainte şi în anul acesta, trebue să ne împrumutăm curaj şi însufleţire, car’ de altă parte, întru­ cât din vina noastră n’am progresat îndestul, avem să tragem învăţătura, ca să ne punem şi mai mult puterile în slujba causei publice româneşti. în planul Anului­ Nou oamenii de obiceiu se întreabă şi ar voi să ştie, cum le va merge în anul ce vine? Noi, ca popor, trebue să ştim, că nu ne va merge rău, dacă ne vom împlini întru toate dato­­rinţa ca Români, pe toate terenele vieţei publice. Prigonirile nu-­şi vor ajunge scopul, dacă unul fiecare din noi va fi la locul seu, în nădejde, că aceasta aşa are să fie, dorim iubiţilor noştri cetitori: An- Nou fericit! Nouă volnicie. Comitele­ suprem al comitatului Bistriţa a suspendat din oficiu pe primarul oraşului Bistriţa, pentru­ că a lăsat se se discute în şedinţa consiliului comunal asupra proiectului despre maghiarizarea nu­melor. Voinicosul Iispan îşi întemeiază suspen­darea pe faptul, că Bistriţa nu e oraş cu dreptul de jurisdicţiune. Pe motivul acesta aceeaşi soarte ’i-ar pute ajunge pe primarii din: Sibiiu, Braşov, Oreştie, etc. O întrunire de protestare în con­tra maghiarieărei era să se ţină în Viştea-de­­jos, comitatul Făgăraşului, durere însă că s’a zădărnicit — nu din partea volnicelor organe ungureşti,­­ ci prin slăbiciunea unor Români

Next