Foaia poporului, 1905 (Anul 13, nr. 1-52)

1905-01-15 / nr. 1

Nr. 1­7 Pag. 3 ' «chisă de dl Pop de Băsești. După constituire S-a cetit raportul comitetului despre lucrarea Hu din 1892 încoace, apoi s’a ales o comisie de 40 pentru esaminarea raportului și facerea proprunerilor de lipsă. Comisia a raportat după prânz şi a propus ca programul să se hitregească, dare ținuta Românilor să se schimbe din pasivitate. Inactivitate, adecă se aleagă ți trimită și Românii deputați în dietă. La propunere au vorbit câți­va din delegați, apoi facendu-se votarea, s’a primit propunerea comisiei, ca să se aleagă în cer­curi deputați dietați Pentru propunere au "vot 72, împotriva ei 12. După aceea s’a ales im comitet electoral central de 16 membri, care a doua zi Mie­rcuri a şi designat candi­daţi în 26 cercuri locuite de Români. Candi­daţii se vor înfăţişa în cercuri încă înainte de degeri. La adunare a fost de faţă şi mult pu­blic şi ea a decurs cu demnitate şi seriositate ţinându-se vorbiri frumoase şi înţelepte. Din Lume. Din Rusia, în Rusia mişcarea liberală, cu toate îm­potrivirea cercurilor oficioase, se susţine. Sunt lberali şi deregatori înalţi, deşi mai puţini. Între aceştia este şi prinţul Mirski, fost minis­tru de interne după Plehwe. Zilele aceste e l­­a abzis şi în locul lui a fost numit Witte. Mulţi simt, cari profeţesc catastrofe pentru Rusia, în urma împotrivirii Ţarului reformelor mai mari liberale. * Deschiderea camerei francese. Marţi, în 10­0 c. a fost deschisă noua cameră a Franciei. La alegerea de president al camerii republicanii au avut de candidat pe Brisson, care Iusé a căzut față de Doumer, radical. Alegerea lui Doumer poate avea ur­mări rele pentru ministerul Combes. După capitulare. Pe când în lumea mare în timpul din sârmă s’au petrecut evenimente de puţină în­semnătate, lumea e ocupată şi acum cu ca­­pitulaţia Port-Arthurului. In zilele din urmă Nici luna nici stelele C'ar lumina fetele Paste toate ţările. Mândra mea e frumosea Deşi porcii fug de ea Avusei şi doi purcei. Muriră de spaima ei. Din Slomnic. Comunicate de An­ița. Bată-’mi-’l-ar Dumnezeu Drumul pe care merg eu, Nu-­i fântână, nici părău, Să-’mi potolesc dorul meu, Dorul dela inimioară Nu 'mi-’l potoleşte o ţeară Numai badea întrio seară. Bate vântul alinat Eu cunosc că nu-’i curat, Că-’i dela badiu ninat, Dintr’o grâdină cu flori Unde scrie un scritor Cu o mână el tot scrie trupele ruseşti, împreună nu eşit din fortăreţe, cari au fo pânire de japonezi. Ruşii din PD Vinerea trecută ai Arthur cei din urmă Ruşi săr acolo­­ numai cei răniţi. Numi­ţi ruşi este 24.494 de feciori şi In spi­tale sânt vre­ o 20 mii som­erii merg cu trenul la Dani fi tran­sportaţi în Japonia. E foarte omeneşte de cătră Japoi Stössel se întoarce în Europa, re o 80 de oficeri; ceialalţi mer Stössel ! După subscrierea Ossel şi Nogi s’au întâlnit, înso nălucite. La locul de întâlnire , Stössel călare, fiind primit de­­ .meri japin­i. A so­sit apoi şi Nogi călare. Amândoi coman­danţii s’au salutat, apoi au descălecat şi ’şi-au dat mâna. După aceea au întrat în căsuţa, în care s’a subscris capitulaţia şi aici au de­junat împreună. Stossel ’şi-a esprimat lui Nogi regretele pentru perderea celor doi fii ai săi, la ceea­ ce Nogi au răspuns, că fii lui au căzut făcându- şi datorinţa faţă de patrie. Japonezii în Port-Arthur. Intrarea Japonezilor în Port-Arthur a ţi­nut trei zile. Ei s’au apucat să repareze în­­tăriturile şi vapoarele stricate. Nogi în o vor­bire cătră oficeri a zis, că Port-Arthur va ră­mânea pentru totdeauna în stăpânirea japo­nezilor, de­oare­ce jertfele aduse de ei sunt foarte mari. Perderile Ruşilor la Port-Arthur. In Tokio să crede, că garnisoana ru­sească în Port-Artur a fost la început de vre­o 40 mii de oameni. Din aceștia au căzut şi » » s’au bolnăvit vre-o 10 mii. Unii susţin, că per­derile Ruşilor în morţi, răniţi şi fugari să urcă la 25 mii. * Ce va urma? Căderea Port-Arthurului este o simţitoare lovitură pentru Rusia, şi avantagiu şi mare încurajare pentru japonezi. O parte mare a oastei japoneze de la Port-Arthur fiind acum liberă, pleacă în curând în Mangiuria. Japonezii au şi pornit tunurile lor grele spre riul Saho. Cu aceste vor face mare stricăciune oastei ru­seşti Unii din diplomaţi vorbesc, că după că­derea Port-Arthurului poate să urmeze pacea. Cu alta îmi face mie. Să merg la canţălărie Să mă 'nvăţ şi eu a scrie Cu bădiţa lângă mine. Ziua-’i soare, noaptea-’i nor Io-mi petrec lumea cu dor. Ziua-’i nor şi noatea-'s stele Io-’mi petrec lumea cu jele. "V­remea. In partea sudică a Europei vremea a fost uscată. In Francia şi Rusia vremea s’a ferit şi au bătut venturi. La noi icî-colea a nins puțin și au fost venturi; temperatura s’a urcat puțin, muin­­du-se vrtmia. Prolețire: Se poate aștepta o mică scădere de căldură, icî-colea negură și — cu deosebire în părțile reseritene — puțină ninsoare. Se zice, că Imperatul Germaniei și presidentul Statelor­ Unite din America s’ar fi înain­at ca mijlocitori de pace. Nu se ştie însă întru cât e adevărată aceasta ştire. Ruşii nu se arată aplicaţi de pace până ce nu vor învinge în Mangiuria, Vladivostok. Foaia „Daily Mail“ e informată că între Gensan şi Pjongjang sunt zilnice luptele. Pe aici este calea Japonezilor spre Vladivostok, al doilea port rusesc în Asia, pe care Japo­nezii voiesc a-’l ataca și cuceri. Esplodarea unei bombe. In Cify (1. Port-Arthur) Japonezii au voit să deie o serbare, dar’ aceasta nu s’a ținut esplodând în Port-Arthur o mină, care a ucis 20 soldaţi, începutul şi desvoltarea mese­riilor şi a negoţului in Sélişte. (Urmare). Noi meseriaşii şi ceialalţi tineri din Sălişte, amintiţi in numărul din urmă, dedaţi cu viaţa de oraş, am hotărit să introducem pe teren social obiceiurile oroşâneşti, mai cu seamă la tinerime Astfel am Început cu jocurile. In anul 1877, în Dumineci şi serbatori ne în­truneam la subscrisul câte 10—12 pă­­rechi de tineri şi după­ ce am învăţat jocurile de salon Romana, Cadrilul, ş. a. am jucat in public mai intâiu la ziua de sfântul Gheorge 1877, la locul zis »La moara Greavului«, în un rondo de tufe, făcut de noi. Am avut ca pri­vitori public foarte mult din Sălişte şi jur. Inteligenta şi o parte din popor ne aplauda, unii din poporul de jos iise ne deaproba, dar’ noi am mai mers mai departe pe calea apucată. Pentru ca să poată învăţa jocurile, toţi feciorii şi fetele din comună până chiar şi cei veniţi de la oi, am tocmit o casă mare şi spaţioasă a lui Micloş pielarul, unde Dumineca şi serbatoarea toată ziua ne petreceam învăţând jo­curile. Aici aveam prenumerate şi »Ga­zeta Transilvaniei« şi »Telegraful ro­mân« pe cari o parte din tineri le ce­teau cu mare plăcere, care plăcere de cetit le au rămas până în ziua de azi. Pe atunci era obiceiul ca din ziua de sfânta Mărie până la Crăciun fe­ciorii şi fetele în Dumineci şi sărbă­tori se adunau în şezători (erau cam 8—12 şezători în comună.) Aici s’a dat întreg tineretului ocasiunea cea mai bună de a învăţa toate jocurile şi de­prinderi sociale, aşa că în vre-o 2—3 ani ni­ s'a dat cea mai bună ocasiune ca să putem Infiltra în tineret alte obiceie, alte deprinderi, alte purtări la societate şi alte maniere, începând cu anul 1879 şi până azi meseriaşii in toţi anii au dat şi dau petreceri, pe atunci dela toate petrecerile cari se ţineau la şcoală, in localuri publice şi particulare venitul curat era destinat fondului şcolar Primul bal care a fost în Sălişte s’au dat in clasa cea mei Încăpătoare de jos a şcoalei in 1 Februarie 1879, de cătră tinerimea meseriaşă. In vara anului 1880 am dat primul concert, ţinut tot la şcoală, companiat­a de cătră corul »Reuniunei sodalilor ro­

Next