Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-01-14 / nr. 1
Nr. 1 FOAIA POPORULUI Pag. 11 PARTEA ECONOMICĂ.___ Al XVII-lea Raport general al comitetului central al „Reuniunei române de agricultură“ din comitatul Sibiiului pentru anul 1904. (Urmare). Cultura nutreţurilor măestrite şi a altor plante. In urma publicaţiunei noastre despre împărţirea în mod gratuit de seminţe de nutreţuri măestrite, la comitet au intrat 82 cereri, mari considerate, am distribuit în total 78 chlgr. sămenţă de trifoiu, 232 chlgr. sămenţă de napi de nutreţ şi 191/, chlgr. sămenţă de luţernă. Preţul săminţelor cu col. 185.32,l-am acoperit din mijloacele Reuniunei. Săminţe au primit membri cu locuinţa în Aciliu, Alţina, Boiţa, Bradu, Braşov, Bungard, Cacova, Căpâlna, Cărpeniş, Deal, Galeş, Gârbova, Gura râului, Dimbav, Lancrăm, Loman, Ludoş, Marpod, Nucet, Orlat, Poiana, Racoviţa, Răhău, Rusei ori, Sebeşul-săsesc, Sebeşul-superior, Săcădate, Silişte, Sibiiu, Şura-mare, Tălmăcel, Tilişca, Topârcea, Vale şi Veştem. Tot la acest loc ţinem şi amintim, că prin mijlocirea noastră au procurat diferite soiuri de seminţe mai bune şi mai ieftine mai mulţi proprietari din comitat şi afară de comitatul nostru. Ţinend cont de prescrisele în vigoare, prin publicaţiuni diferite am adus la cunoştinţă îndatoririle despre stîrpirea mărăcinilor, hemeiului sălbatic şi mătăsei din trifoiu etc. In causa meritului am dat de nou publicaţiunile anterioare relative la stropitul viilor contra »peronosporei viticole, cum şi rescriptele ministeriale despre opreliştea punerei în circulaţiune a viaurilor artificiale etc. De încheiere mai amintim, că secretarul Reuniunei noastre, din prilegiul onomasticei sale cum şi din cel al împlinirei anului al 14-lea, de când ocupă postul de secretar, a pus temelie unui fond cu cor. zoo şi cu menirea ca la timpul seu se se acoarde un stipendiu pentru un tiner, care ar dori se se cualifice în vierii, dat fiind, că flagelul „peronospora“, „filoxera“ şi celelalte plage ameninţă cu peire viile şi cu ele şi bunăstarea multor proprietari, în timpul relativ scurt, de care dl Herţa a dispus, a cercetat însoţirile noastre din Aciliu, Apoldul-inferior, Loman, Pianul-inferior, Pianul-superior şi Răchita, a studiat organisaţiunea internă, administraţia şi modul de contare al acestor însoţiri. Dăm în cele următoare date extractive din raportul d-lui Herţa relative la aceste însoţiri, cu excepţia datelor despre însoţirea din Planul superior, înfiinţată numai în primele luni ale anului 1905, date, ce mărturisesc despre frumoasele rezultate obţinute. I. însoţirea de credit din Aciliu, înregistrată la anul 1897 cu 25 membri, la 31 Decemvrie 1904 a numărat 158, cu capitalul social de cor. 3160. Conform bilanţului activele însoţirei să urcă la suma de cor. 46,253.34, cu o creştere faţă de anul precedent de cor. 9259.74. Acestea sunt plasate în împrumuturi cu curenţi şi hipotecă pe la membrii însoţirei, între passive sunt: depunerile spre fructificare de cor. 17,275.21, împrumutul contras cu credit de contcurent de cor. 23,537.24, fondul de reservă de cor. 1177.28, fondul de binefaceri de cor. 109.30 şi profitul net de cor. 272.70, care a intrat întreg în fondul de reservă. II. însoţirea de credit din Apoldul-inferior, s-a înfiinţat în anul 1896 cu 80 membri, la 31 Decemvrie 1904 a numărat 187, cu capitalul social de cor. 3740. Activele au fost de cor. 52.529.84, cu o creștere față de anul precedent de cor. 2838.44. între passive sunt: depunerile spre fructificare de cor. 5811.39, împrumutul în cont curent de cor. 37.568.71, fondul de reservă de cor. 3281.10, fondul de binefaceri de cor. 966.98 și profitul net de cor. 811.66, carele după detragerea dividendelor au întratsi, în fondul de reservă şi 1/s în fondul de binefaceri, menit pentru scopuri publice şi ajutorarea membrilor la caz de necesitate. Hr. însoţirea de credit din Loman şi-a început activitatea în anul 1902 cu 41 membri. La finea anului 1904 a numărat 86 membri cu cuote de câte 40 coroane, laolaltă cor. 3440. Active a avut cor. 17,259.41, mai mult ca în anul trecut cu cor. 13,213.71. Ca passive sunt depunerile spre fructificare de cor. 3248.85, împrumutul în cont curent de cor. 10,159.21, fondul de reservă de cor. 90.07 şi profitul net de cor. 321.28, carele va întră în fondul de reservă şi—’1 va spori la cor. 411.35. IV. însoţirea de credit din Planul superior, cea mai mare între însoţirile revidate, — şi-a început activitatea în anul 1898 ca 64 membri, care număr s’a sporit pănă la 31 Decemvrie la 279, cu un capital de cor. 5580. Activele se urcă la cor. 76,170.58 și arată o creștere față de anul precedent de cor. 26,895.25. Ca passive numără: depunerile spre fructificare în suma de cor. 23,728.02, împrumutul în cont curent de cor. 42,000.0, fondul de reservă de coroane 2,443.39 şi profitul net de col. 2419.17, carele conform hotărîrei adunarei generale, va întră întreg în fondul de reservă. V. însoţirea de credit din Răchita,şi-a înregistrat firma în anul 1898. A numărat la înfiinţare 28 membrii, care la 31 Dec. 1904 a avut 84, cu capitalul social de cor. 1680. Activele au fost de cor. 19,789.92, cu o creștere față de anul precedent de coroane 11,933.14. Ca passive enumără, pe lângă capitalul social, împrumutul în cont curent în suma de cor. 12,000.1, depunerile spre fructificare de cor. 5829.30, fondul de reservă de cor. 12.78 şi profitul net de cor. 267.84, care le va întră în fondul de reservă, sporindu-l pe acesta la cor. 280.62. Toate aceste însoţiri au de la Cassa de păstrare din Selişte credite de cont curent cu un procent redus, aşa că pot ţinea concurenţa cât de bine cu alte institute vecine, având fiecare însoţire tendenţa, pe lângă ajutorarea membrilor cu împrumuturi la cas de nevoe, a converti datoriile locuitorilor de la alte institute străine la însoţirile din localitate şi astfel desvoltându-se lucrul, pe lângă o conducere înţeleaptă şi un control conştienţios, aceste însoţiri vor putea realiza un profit din ce în ce tot mai mare şi vor putea împărţi pentru secturi filantropice sume tot mai considerabile, aşa că ca timpul vor deveni nişte isvoare de binefacere pentru poporaţiunea noastră de la sate. (Va urma.) Tovărăşii agricole. Promitând, că fruntaşii mai multor comune mereu se întovărăşesc în scopul procurării de maşini şi unelte economice, despre tovărăşiile noastre agricole, cu firme înregistrate, raportăm următoarele: Tovărăşia din Roşia săsască a lucrat şi în 1904 cu maşina de sămanat grâu, cu cea de sămănat cucuruz, cu grapa de muşchi şi cu triorul, după cari a încassat cor. 68.30. Inventarul tovărăşiei represintă o valoare de cor. 652.74. Tovărăşia din Apoldul-inferior, în 1904 a folosit maşina de imblătit cu vapor, grapa de muşchi şi tăvăligul, de care dispune. Cum anul 1904 a fost rău, dela maşina de îmblătit a incurs numai 857 ferdele grâu, 85 ferdele ovăs şi 43 ferdele alac şi orz, cari s’au vândut, car’ preţul s’a împărţit între cei 50 membri ai tovărăşiei. Dela tovărăşia agricolă din Avrig, Lancrăm, Sebeşul-săsesc etc., cu regret trebue s’o accentuăm din nou, cu toate provocările repetite, n’am primit rapoarte. Fondul bisericesc-şcolar, creat din contribuirile în cerealii ale parochienilor din Guşteriţa, a sporit cu interesele incurse după capitalul alocat la „Albina“. Comitetul D-Voastră, cu considerare la multele cheltueli reclamate la înregistrarea firmelor tovărăşiilor agricole şi la multele formalităţi, pe cari poporaţiunea dela sate cu greu le poate observa, o hotărîre a luat să nu mai insiste pentru înfiinţarea de tovărăşii agricole propriu zise, ci în schimbul lor să formeze comiţiile agricole (Reuniunile ţinutale), prevăzute în §. 4 din statutele Reuniunei. Onorabilei adunări generale i se prezintă astăzi o propunere specială în şansa înfiinţării acestor comiţii, însoţirile de credit săteşti sistem Raiffeisen. Convingându-ne, că mersul afacerilor financiare al însoţirilor noastre de credit săteşti sistem »Raiffeisen«, reclamă cu necesitate eserciarea unui control extern, On. Direcţiune a cassei de păstrare din Sălişte, la rugarea noastră a binevoit a numi pe şef-comptabilul meu, dl Constantin Herţa, de revisor general pentru toate însoţirile noastre de credit.