Foaia poporului, 1912 (Anul 20, nr. 3-51)

1912-01-28 / nr. 3

Anal si 28-k*a­n**r. Duminecă, 1& 28 Ifumărie 1912 XI. PREȘUL ABONAMENTULUI: 3®* un an............................4 cor. 40 bani. Us o jumătate de an ... 2 cor. 20 bani. Gromfenia, America și alte târi străine 11 cor. anual. Abonamente­le fac la „Tipografia Poporului“, Sibiiu Foaie politică Apare în fiecare îittminecă. Terifofl Nr. 14. Adresa telegrafieâ: »Foaia Poporului«­, Sibiiu. INSERATE: să primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI. (Strada Măcelurilor Nr. 12.)I . Un *?ir petit prima­ dată­­ 14 bani, a doua-oară 12 bani, a treia­ oară 10 bani. Propmul nostru naţional. VII. Punctul al şaselea al programului no­stru național pretinde următoarele: 6. Alcătuirea unei legi electorale înte­meiate fac valul universal sau cel puțin ca fiecare cetățean, care plăteşte ceva dare directă, să aibă drept de alegere. După cum dovedeşte punctul acesta din programul nostru naţional, naţiunea română din Ungaria a fost cea dintâiu, care a pus în programul său politic intro­ducerea votului universal, adecă dreptul de­ a alege pe reprezentanţii săi în dieta ţării, unde se făuresc legile pentru toţi locuitorii ţării, să nu fie mărginit numai la câteva sute de mii de oameni, cari să­­facă legi numai pentru binele lor, ci toţi locui­tori­i, după ce au împlinit o vârstă anumită, să-şi poată arătă părerea şi voinţa lor. Delegaţii conferenţei naţionale dela 1881 au fost încă îngăduitori, căci s’au mărginit — atunci! — să ceară votul uni­versal cel puţin şi numai pentru cei ce plă­tesc o dare directă, fie cât de mică. Se în­­ţeleg­e, că după drept şi dreptate orice om major, adecă ajuns la vârsta legală, tre­buie să aibă dreptul de vot, pentru că se întâmplă adeseori, ca feciorii mari să tră­­ească încă în casa părintească, unde dările se plătesc toate pe numele tatălui lor, cu toate că poate toată munca o îndeplinesc feciorii. Să vedem, cum stăm astăzi în Unga­ria. In dieta din Budapesta sunt între de­putaţi 142 proprietari mari (mai tot ne­meşi), 66 de slujbaşi, 144 de advocaţi, 56 de alţi nemeşi şi 22 de preoţi. O dietă alcătuită numai din astfel de oameni se în­­ţelege, că se gândeşte la ţărani, meseriaşi­i şi negustorii mici, aşa dară la oamenii, cari aproape singuri formează poporul no­stru românesc, numai în rândul al doilea şi numai întrucât pot să-i hrănească şi îm­buibe pe „domni“. Ţăranii, chiar de is­­butesc să trimită în dietă pe un deputat de-al lor, cum avem noi Românii, dar prea puţini, nu pot să aibă mare folos, căci pe cei câţiva adevăraţi reprezentanţi ai po­porului îi înăbuşe nemerimea şi cei înto­vărăşiţi cu ea. Vindecarea relelor, cari bântuie ţără­nimea, cum sunt împărţirea nedeaptă a dărilor, despre care am vorbit în mai multe rânduri, votarea de legi, cari să ajute îna­intarea şi bunăstarea numai a proprieta­rilor celor mari, nu şi a ţărănimii, legile cele neomenoase cu privire la păduri, dar mai ales la păşunat, s o poate face numai ■o dietă aleasă pe temeiul votului universal. Tot aşa de năpăstuiţi sunt, după le­gea electorală cea nedreaptă de-acum­, şi meseriaşii şi negustorii. In dieta din Bu­dapesta industria ţării e reprezentată mi­mai prin fabricanţii cei mari şi nemeşii plă­tiţi de ei. Se î nţelege, că aceştia au tot interesul, ca meseriile să nu poată înainta , aşa cum ar trebui, pentru că ei să-şi poată vinde mărfurile lor de fabrică. Ce să mai zicem de comerciul cel mic? In dietă, ne­­gustorii mai mici nu pot trimite reprezen­­­­tanţi ai lor, pentru că în Ungaria de astăzi sunt socotiţi ca negustori adevăraţi numai bancherii cei mari şi înşelătorii cei mari, cari fac comerciui prăpădind pe negustorii cei mici şi cinstiţi. Şi clasele acestea de I cetăţeni sunt mai încărcate cu dări, de cum­­­ sunt bancherii şi fabricanţii, iar când e­­ vorba de ajutoare din partea statului pen­tru comerciu şi industrie, ele se revarsă­­ tot asupra celor mari. Urmarea acestei nedreptăţi strigătoare la ceriu o vedem zilnic.­­Sute de mii de ţărani din Ungaria, Români, Slovaci, Ma- I­ghiari, Germani, între cari şi mulţi Saşi (aceştia din urmă ni vor să ştie de votul universal) iau lumea în cap şi pleacă pre­ste­­mări şi preste ţări, ca să-şi câştige pâ­­nea de toate zilele şi să poată pune ceva la o parte pentru, a împlini năcazurile cele mai deacasă. După ei s’au luat şi mii de meseriaşi, cari, ca şi ţăranii, nu mai pot birui năcazurile izvorîte tocmai din reaua alcătuire a legilor votate la noi numai de o mână de oameni, partea cea mai mare nişte trântori, cari trăiesc de pe spinarea noastră. Starea aceasta de lucruri a fost şi în alte ţări din Europa. Tot aşa a fost, mai de mult, în Franţa, Anglia, Germania şi alte ţări, dar pretutindeni s’a convins lu­mea, care avea stăpânirea în mână, că nu mai merge, ca numai 2 oameni dintro sută, ca la noi în Ungaria, să facă legi după cum le place, iar ceialalţi 98 dintr’o sută să fie socotiţi numai buni pentru a plăti biruri grele şi a da soldaţi, cari să-şi verse sângele pentru patrie. De aceea au schimbaat legile cele ne­drepte electorale introducând votul univer­sal. Iar acum să ni se arete ţări mai bo­gate ca Anglia, Franţa, Germania , să ni se arete ţărani, meseriaşi şi negustori mai bine hrăniţi şi mai bogaţi, ca în aceste ţări. Se’nţelege, că unde toatâ lumea are o stare materială mai bună, şi statul poate aşteptă dela cetăţeni să dea dări mai mari, pe cari să le întrebuinţeze tot spre folosul tuturora. Lărgirea drepturilor pentru toţi cetă­ţenii ţării, adecă democratizarea ţării, s’a făcut deja şi în Austria, unde stăpâneşte acelaş împărat şi ea va trebui să se în-, J tâmple cât mai curând şi la noi, cu toată,­­ împotrivirea nemerimii şi a slugilor ei. In ziua de astăzi nu mai merge ai vorba, că nu e bine să dai poporului toate dreptu­rile, cari i se cuvin, căci el n’ar avea de­stulă pultură, ca să priceapă cum sa se folosească de votul universal. Copilul, ca să înveţe carte, trebuie dat la şcoală şi nu­mai după ce a stat câtva timp la şcoală, ştie carte. Ca să se facă cineva meseriaş, ’ trebuie să înveţe mai întâiu meşteşugul. Ca să înveţi a înotă, trebuie să intri îin apă. Tot aşa şi cu votul universal. Ca să înveţe poporul, cum să se folosească de el, tre­buie să-l aibă mai Intuia. Odaia, de două ori va fi poate înşelat şi ai votul univer­sal, dar a treia oară de bună seamă, că nu.­­ Şi atunci va încetă ruşinea nemaipomenită a­­ alegerilor din Ungaria, cari se fac cu ra- I chiu, tocană, bani şi baionete de jandarmi. Pentru că votul universal să fie cu­ a­­­­devărat o binefacere pentru cetăţeni, el­­ trebuie să fie egal, adecă pentru toţi deo­­j potrivă. Să nu aibă unul, preste care a r­­dat norocul unei moşteniri, dreptul de­­ două voturi, nici altul, care din cauza averii­­ ia putut sta şi câţiva ani la şcoala din oraş, fără ca să fi­ devenit pentru aceea mai cu­minte decât ţăranul cu puţină sau chiar fără şcoală tot din cauza legilor nedrepte. Nici cu atâta nu e­­destul însă. Votul­­ mai trebuie să fie şi secret, adecă nimeni­­ să nu poată şti, cu cine votează alegă­torul. Secret e votul în toate ţările cele­­ mari civilizate din Europa, chiar şi in ţări mai mici, aic sunt România, Serbia, Bul­garia, Grecia. Ca să fie dreptatea deplină, votarea trebuie să se facă după comune, iar cer­curile electorale să fie astfel alcătuite, în­cât numărul alegătorilor din fiecare cerc să fie alt se poate mai egal, nu ca astăzi, când într’un cerc electoral aleg câteva sute de alegători lui deputat, un alt cerc câteva mii tot numai un deputat. Numai având o lege electorală, care să cuprindă votal universal, egal și secret, făcându-se votarea în corm­une grupate la cercuri electorate egale, Ungaria va scăpă de rușinea de­ a avea cea mai nedreaptă, cea mai barbară lege electorală. Putem noi Românii face acum ceva, ca să ajungem mai attând la legea electorală dorită? Putem, daca de-aici înainte nici un Român nu-şi va mai da votul de ait la Candidaţii partidului nostru naţional, cari luptă pentru dreptate pe sama tuturor, «dacă alegător şi ne­ale­gator vor pedepsi cu toată asprimea pe acel ticălos, care îşi vinde, pentru bani, beutură sau cine ştie ce folos,, sufletul său străinului sau Românului vân­­dut asemenea lui guvernului. Băgând ast­fel groaza în puţinii ticăloşi, pe cari t.

Next