Foaia poporului, 1916 (Anul 24, nr. 3-64)
1916-06-25 / nr. 40
Anul al 24-lea Joi-Duminecă, 12/25 Iunie 1916 Nr. 40 PREȚUL ABONAMENTULUI: Fe an ts.............................5 cor. 40 bani. Fa o jumătate de an . . . 2 cor. 70 bani. Bformante, America şi alte ţări străine 11 cor. anual. iLbczskoeEte se fac la „Tipografia Poporului“ Bibiia Foaie politică. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. (Joia apare numărul de Dumineca.) Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică.* „Foaia Poporului*, Sibiu. || INSERATE să primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI (Strada Măcelarilor Nr 12). Un şir petit prima dată 14 bani, a două oară 12 bani, a treia oară 10 bani. Regimentul 31. Corespondentul gazetei „Az Est“, din Budapesta trimis anume pe câmpul de luptă, ca să vadă bine şi să scrie cele ce le-a văzut, laudă într’una din epistolele sale tipărite în timpul din urmă vitejia regimentului 31 din Sibiiu. Ci că s'ar fi împotrivit cu îndârjire şi-ar fi dat îndărăt puvoiul cotropitor din marea ofensivă a oştirilor ruseşti de la Baranovice. Astfel vedem că regimentul 31, scump nouă prin alcătuirea, istoria, şi izvorul de unde se trage, ţine piept tuturor vijeliilor cu o tărie de stâncă. El este vrednic prin urmare de munţii Carpaţi ale căror ape limpezi i-a adăpat şi limpezit viaţa, şi ale căror vârfuri cărunte şi statornice i-a oţelit inima. Regimentul 31 din Sibiiu e urzit în partea lui cea mai însemnată din Români. Vitejia lui e recunoscută, şi vestea strălucitei sale învingeri cutreeră lumea întreagă. O piatră nouă s’a adăugat, o piatră zămislită sub foc de plumb şi vărsare de sânge eroic, la temelia de piatră, pe care şi-o alcâtueşte neamul şi patria noastră pentru veacurile ce vor veni, în răsboiul acesta. După Ivangorod, Baranovice, după frunza de stejar a biruinţei, cununa de aur a statorniciei şi cinstei ; din fapte mari şi luminoase se inchiagă astfel rând pe rând şi se desemnează calea pe care poporul nostru şi-a ştiut-o tăia în urmărirea idealurilor şi dorinţelor sale. Puţini am rămas acasă, noi câţiva gazetari şi câţiva profesori, cari muncim cu condeiul, dar gândul şi sufletul nostru este zi şi noapte la voi, viteji ai regimentului 31 din Sibiiu. Vă auzim în şanţuri, în caldele şi liniştitele nopţi de vară cântând doina, şi dorul nostru întâmpinându-vă în cale, într’o înfrăţire bogată de lacrimi şi simţăminte, vă chiamă cu înduioşări de mamă şi de soră, vă vedem zburând la luptă cruntă, sub dogorârea văratecă a soarelui de aur şi inimile noastre prind să bată mai viu, şi, fiecare veste pe care firul de telegraf ne-o aduce cu iuţeala de fulger, ne măreşte nădejdea, ne alină suferinţa, ne înseninează privirea. Flăcăi suntem mândri de voi! Sibiiul a îmbrăcat în ziua biruinţei voastre haină de sărbătoare şi steaguri nenumărate au fluturat pe clădiri publice şi private, iar ici şi colea şi colorile noastre, cari râdeau şi se bucurau. Aşa modeste s’au înfăţişat şi ele, cum a dat bunul Dzeu; voi ştiţi, că nouă nu ne place lauda, şi şi atunci când ne laudă alţii, nouă ne cade bine a spune că ne-am împlinit numai datoria! Să şi-o împlinească şi alţii însă mai mult de cât noi, şi atunci vom ridica pe vârfurile şi aripile inimilor noastre, steagurile bucuriei noastre depline. Flăcăi, suntem mândri de voi! Din România, Adunarea trădătorilor de la Dacia — Socialiştii contra războiului. — C. A. Rosetti. Precum am cetit în gazetele din Budapesta, fugarii noştri, — asupra cărora ne-am arătat adeseori dispreţul şi desaprobarea cea mai hotărâtă, au început din nou lupta la Bucureşti cu aceleaşi arme scârboase ale calomniei şi batjocurei, ca şi mai înainte, împotriva monarhiei austro- ungare. Aceasta este însă neputinţă în gradul cel mai mare. Ei se află şi de altădată în starea tristă a omului, care e gata să se înece, şi se prinde cu mânile de orice firicel de iarbă. Nenorocita de ofensivă rusească, care este în stingere completă, le-a mai animat pentru o clipă nădejdile lor mincinoase şi vrednice de compătimire. Ei vorbesc, discută, zbiară, şi dau din mâni şi picioare, fără ca să poată trezi altceva în sufletul ascultătorilor, decât compătimire amestecată cu batjocură. S® înţelege, că centrul acestor agitaţii nevrednice este şi de astădată poetul Octavian a Goga, acest trădător şi duşman neîmpăcat al monarhiei noastre, care întocmai ca şi italianul d’Anunzio, îşi aruncă veninul împotriva noastră cu orice prilej care-i vine înainte. Astfel, Duminecă a avut loc la Bucureşti trei întruniri cu caracter deosebit: In sala Dacia, a avut loc întrunirea publică chemată de „Federaţia Unionistă“şi „Acţiunea Naţională“ la fa- - voarea unei întrări a României în războiu. Au luat acolo cuvântul d-nii Take Ionescu, Gr. N. Filipescu-fiul, profesorul Titulescu, generalul Lăzărescu şi Octavian Goga. Toţi oratorii au fost foarte aspri în discursurile lor contra monarhiei, declarând că acum iar a venit momentul ca România să declare războiu. In sala circului Sidoli, au ţinut socialiştii o întrunire publică, în care oratorii Dr. Rakovski, Dr. Călin, Dr. Ecaterina Arbore, Marinescu, Frimu şi alţii au atacat cu putere partidul lor Take Ionescu şi Filipescu, cari vor să arunce cu orice preţ România în războiul de dragul Rusiei. Tot în aceeaş zi, guvernul român Academia română, parlamentul şi toate aşezămintele culturale au sărbătorit centenarul naşterii lui C. A. Rosetti, unul din creatorii României moderne, a Constituţiei româneşti, a Academiei române. In preajma monumentului lui C. A. Rosetti, s’au adunat Duminecă un public foarte mare, ca să comemoreze pe marele bărbat de stat. Toate societăţile culturale, industriale şi comerciale au luat parte la această festivitatate Regele României a trimis o coroană splendidă, cu inscripţia „Regele Ferdinand I a lui Rosetti, marelui bărbat“. Au fost de faţă d-nii miniştri Brătianu, Duca, Morţun, Anghelessu, Con-