Foaia poporului, 1920 (Anul 28, nr. 1-53)
1920-08-01 / nr. 32
Anxi 7 T !* Schimbarea banilor în România întreagă * Schimbarea coroanelor şi retragerea unei părţi de bani, — ca astfel să ajungem la bani mai puţini, dar mai cu preţ, — dă multora de gândit. In zilele acestea şi-a spus părerea în această Chestiune şi directorul uneia dintre cele mai mari bănci din Bucureşti: Aristide Blank de labanca Marmorosch, Blank & Co. Din parte-ne nu aprobăm întru toate cum lucrează această bancă în timpul din urmă, îndeosebi cu schimbarea coroanelor mărunte, pentru cari săptămânile trecute cerea procente neînchipuit de mari. Ba mai sunt şi alte momente, cari ne impun reservă faţăde această bancă. Cutoate acestea, ba poate chiar de aceea, e cu cale să vedem ce spune primul director al acestei mari bănci, asupra banilor noştri. Iată părerea lui: Unificarea valutei. In primul loc unificarea monetei, avem două feluri de ruble, două feluri de coroanei(ştampilate şi neştampilate) şi două feluri de lei (naţionali şi germani). Aceste şase monete trebuesc transformate într’una singură. Statul să le retragă — laolaltă culeii Băncii Naţionale — şi să pună în circulaţie un nou ban. In loc de un leu să se dea 75 bani. Şi cum, după credinţa mea avem cel puţin 16 miliarde (lei, coroane şi ruble laolaltă), Statul ar câştiga un venit de 4 miliarde. Din cei 75 bani numai 50 bani să se plătească în bani gata la mână, iar restul de 25 bani să fie transformat în rentă, (împrumut), după care Statul să plătească o dobândă mică (vre-o 2 procente). Inchipul acesta, pe lângă că Statul ar ajunge la Un câştig frumos, s’ar atinge şi acea l egalizare, care formează fundamentul moral al oricărui impozit (dare). Din punct de vedere politic, am da o meritată satisfacţie (mulţumire) provinciilor alipite, cari se plâng azi de scăderea preţului banilor lor, la care ele n’au nici o vină. Astfel le-am apropia sufleteşte de noi, încât poate numai Basarabia, privinduşi liniile ferate mai largi, şi-ar mai aminti de »Rusia ţaristă... ! Pedeapsă aspră. Iar ea să nu se înceapă o nouă speculă cu coroana, când s’ar auzi, că se preschimbă cu 75 bani, sunt de părere, la cazuri mari, mijloace eroice. Să se voteze o lege, pentrucâteva zile, care să pedepsească drept crimă contrabandele de bancnote. O astfel de înșelătorie să fie pedepsită cu hioartea, iar dac?, s’ar afla mai târziu, cu muncă silnică. Două osânde şi o pază bună şi cinstită, de câteva zile, a graniţei, iar eu vă asigur, că nu se vor mai pomeni contrabande. Măsuri pentru ieftinirea traiului. Cât pentru sătenii din vechiul regat, — cam prin această preschimbare încă ar I primi 'pentru 1 leu numai 50 bani la mână si o rentă de 25 bani — eu nu văd nici I '' I un pericol mare. Chestia e serioasă. Dar se 'știe, că săteanul se plânge azi, că are bani, dar n’are ce cumpăra pe ei, fie din pricina lipsei mărfurilor strict necesare lui, fie din cauza scumpetei. De aceea, deodată cu retragerea banilor, Statul să îngrijească să aducă în ţară bumbac şi piele de opinci, cele 2 articole, de cari ţăranii duc cea mai mare lipsă. Prin unificarea valutei, puterea de cumpărare a leului va creşte, iar ţăranul văzând că cu 50 bani poate cumpăra obiecte mnai multe decât cu leul lui scăzut de azi, va consimţi cu voe bună la această retragere, mai cu seamă că şi sătenii sunt convinşi, că astăzi au bani fără valoare. Preţul scăzut al leului după părerea directorului Blank este, pe o parte abundenţa lui (sunt mulţi lei), pe de altă parte coroana şi rubla îl trage mereu la fund. Scăpat odată leul de poj vara coroanei şi a rublei, valoarea lui ar creşte, punându-se stavilă şi speculei. Şi n’ar creşte numai puterea de cumpărare a leului, ci ne-am scăpa şi de neajunsul de azi, Care vine din ascunderea banilor, în vederea speculei la preschimbare. Mărfurile cumpărate în străinătate cu lei mai urcaţi în preţ, s’ar ieftini. Bineînţeles, nu momentan, căci sunt încă şi azi pe drum şipe piaţă mărfuri cumpărate cu lei scăzuţi înpreţ. In scurtă vreme, însă, urmările unificării banilor s’ar simţi, — şi vă asigur că oamenii ar folosi mult mai mult decât statul. . Despăgubirile de războiu statul e dator să le plătească, însă, înainte de marea operaţie a unificării monedei. De asemenea să plătească bonurile de rechiziţie curentă (un fel de obligaţie) în proporţie de 75 bani la un leu, pentru a se ajunge egalizarea impozitului pe numerar (banii schimbaţi). Darea după averi. Unificarea valutei ar fi pentru stat şi un prilej de impozit (dare) de războiu. Dar un impozit uşor de suportat, fiindcă Statul ia din circulaţie o monedă cu puţină valoare şi dă în schimb una mai bună. Războiul a avut darul să mărească orice valori. Sunt unele obiecte, a căror valoare s’a înzecit. Eu aş lua o stare mijlocie, că adecă toate averile s’au împătrit. Bogăţia vechiului regat era preţuită la vre-o 25 miliarde şi cam la tot atât se ridică şi valoarea provinciilor alipite. Multiplicândule cu patru, am căpăta o valoare de vreo 200 miliarde. Tăind această avere cu 250eV, Statul ar avea un câştig de vreo 50 miliarde, cu care şi-ar putea plăti datoria şi ar putea începe opera de refacere a ţării. Şi anume pentru averile mişcătoare, ca acţii, obligaţii »etc., lucrul e uşor: un sfert din valoarea lor trece în proprietatea Statului. Multeaveri s’au urcat mai tare. Prin urmare impozitul propus de mine nu e nici decât prea mare. Cât pentruaverile nemişcătoare, cari nu se pot împărţi aşa uşor ca cele mişcătoare, pe acestea să se pună o dobândă de 5—6procente anual, împărţite de stat pe timp de 5 ani (ca să iasă cele 25o0). Şi cum valuta se va îmbunătăţi din an în an, — prin urmare leul va fi tot mai scump, — ar fi cu cale, ca impozitul acesta să fie anual tot mai mic, începând bunăoară în anul prim cu 8o/o (8 la sută), iar în Cei 4 ani următori, el să scadă la 6, 4, 3 jumătate şi 2 jumătate la sută. Impozitul acesta ar putea fi în bani gata sau în natură. Ar fi un impozit uşor de suportat şiCares’ar răscumpăra înzecit prin opera de refacere a statului. Sunt însă mari bogăţii neproducătoare deVenit, ca: pădurile, terenurile cu petroleu Şi altele,— din aceste bunuri Statul să preia un sfert în natură. * »k sk Aceste Sunt pe scurt şi pe înţelesul poporului vederile directorului Blank. Leam publicat, fiindcă ne vine a crede, că unele din planurile acestea se vor realiza. Ministrulde finanţe ad interim (locţiitor) Tache Ionescu stă foarte aproape de această bancă, prin urmare se prea poate, că ministrulIonescu să primească la vreme multe, dacă nu chiar toate, din părerile directorului Blank. Asta pentru cazul, ea în guvern nu se fac în curând schimbări. Implar: 1 coroană. 1 August 1920 Apare în fiecare Dumineci Cea mai Veche foaie politică poporală înfiinţată la anul 1892 de partidul naţional român PREŢUL ABONAMENTULUI Redacţia şi Administraţia: INSERATE Pe un an .............................. . Lei 20.Sibiu, strada Măcelarilor Nr. 12. se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Pe o jumătate de an . . . . Lei 10.(lângă postă) (strada Măcelarilor Nr. 12). Pe un pătrar de an ... . Lei 5.Telefon Nr. 146. Un şir petit prima dată 1 leu, a doua oară Preţul unui exemplar . . . . Lei.50 Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«. 80 bani, a treia oară 70 bani. Sub conducerea unui corniţei