Foaia poporului, 1921 (Anul 29, nr. 1-51)
1921-07-31 / nr. 31
Z mai ajungă nici la toamnă. Asta în urma intervenţiei deputaţilor din opoziţie la Maiestatea Sa Regele. Legea se va vota numai schimbată, ca să corespundă mai bine şi intereselor ţării, nu numai intereselor unor oameni. * Partidele din opoziţia naţională, dupăce s’au retras din Cameră, au trimis pe căpeteniile lor la Maiestatea Sa Regele, căruia să-i spună cele întâmplate. Au fost primiţi în audienţă domnii Maniu, Vaida, Iorga, Duca, Mihalache, Inculeţ, Nistor şi alţii. Toţiaceşti fruntaşi iaucerut schimbarea guvernului, care în felul cum lucrări mai poate sta în fruntea ţării. Totodată s’a adus la cunoştinţa Tronului, că dacă încoronarea dela Alba-lulia s’ar face fiind la conducerea Ţării guvernul actual, atunci partidul naţional, cel basarabean şi bucovinean nu vor lua parte la încoronare. * In urma acestor împrejurări, Maiestatea Sa a ordonat amânarea încoronării, care, se crede acum, se va face la primăvară prin luna Main. Până atunci ar urma să se întâmple următoarele: Pe la mijlocul lui Septemvrie, după întoarcerea Maiestăţii Sale din străinătate, se va numi un guvern afară de partide, ales însă din oameni cinstiţi şi cu pricepere, — care va avea chemarea se facă noui alegeri absolut libere. In aceste alegeri se vor alege deputaţi şi senatori pentru constituantă. Adecă pentru Camera şi senatul, cari vor trebui să facă o nouă constituţie (legile fundamentale pentru toată România mare, fiindcă legile prezente române nu sunt întru toate potrivite pentru România întregită). Aceste legi fundamentale (numite pe scurt Constituţia ţării) ar urma să se isprăvească până la primăvară, când apoi să se facă încoronarea la Alba-Iulia. Acolo Maiestatea Sa Regele să depună jurământul pe Constituţia cea nouă,care treime apărată în viitor, iar nu pe cea veche, despre care toată lumea recunoaşte, că trebue schimbată după vremurile de azi. (Constituţia veche e din 1857 şi 1864, cu mici schimbări, ce s’au mai făcut între timp). E de sine înţeles, că guvernul provizor, care ar avea să conducă la toamnă alegerile în mod cinstit şi liber, după săvârşirea alegerilor se va retrage. Iar locul lui îl va lua un guvern format din cei mai de frunte bărbaţi şi cele mai mari partide, fiindcă prin aceste alegeri s’ar vedea, cine se bucură mai mult de încrederea Ţării. Ba e rea putinţă, ca după alegeri să se formeze un guvern de concentrare (sau numit chiar givern de încoronare), din care se facă parte absolut toate partidele naţionale ale ţării. Asta e situaţia şi părerea generală de prezent, după închiderea corpurilor legiuitoare. De aceea, acum la lucru, pentru organizarea Partidului Naţional, în jurul căruia totdeauna a fost floarea Ardealului. Foarte bine se prezintă peste tot locul porumburile (cucuruzele), cari în unele părţi au crescut aşa de mari, cum nu s’au mai văzut de mulţi ani, atingând câte odată înălţimea la doi metri şi jumătate. Să prevede una din cele mai bune recolte. Legumele încă sunt frumoase, astfel că vor mulţumi toate aşteptările. * In vechiul Regat aceiaş stare frumoasă a sămănăturilor se raportează de peste tot locul. Secerişul s’a isprăvit, grâul în general a fost cam rar, dar dă bine. Treeratul e în plină lucrare. Porumburile sunt de toată frumuseţa. Iţi e mai mare dragul să călătoreşti cu trenul Gasuri întregi, de dimineaţa până seara, trecând mereu peste câmpii întinse, pline de porumb mare, frumos şi verde-negru. Deasemenea promit bine viile, ceea ce deja se simte, fiindcă vinul începe a se îmbia cu preţuri tot mai scăzute. E temere, că nu vor fi buni destule pentru noua recoltă. Ţine-ne Doamne recolta cea bună, ce se arată, fiindcă aceasta ne va urca valoarea leului în străinătate, — având grâu şi porumb pentru export, — care ne va aduce apoi ieftinirea mărfurilor gata, pe cari le aducem din alte ţări. Starea sămănăturilor In centrul (inima) Ardealului secerişul se apropie de sfârşit. Grâul e rar, dar spicul destul de bun. Orzul, ca şi grâul, încă e mic şi rar, acum să seceră. Orăşul se îndreaptă, cucuruzul e bun. Trifoiul şi lucerna sunt mijlocii. Fânaţele vor da fân mai mult numai în ţinuturile aşezate mai la vale. In general socotit fânul e rar și puțin. FOAIAPOPORULUI Secetă în Franţa, Anglia şi Rusia In legătură cu specula leului românesc Pe pământul Ţării româneşti vechi cea mai mare secetă, în deceniile din urmă, a fost la 1899, când semănăturile au fost nu nimicite, ci arse în toată puterea cuvân- turii. Din Septemvrie până în Iulie nu picase deloc. Înainte cu 2 ani (1897 şi 1898) conducătorii statului, neprevăzând ce a urmat, au mai făcut şi multe cheltueli, cari au adus Statului un deficit (pagubă) de 60 milioane lei, o sumă enormă pe acea vreme. Urmarea a fost, că în anul 1899 valorile României (bani şi hârtii de valoare) au scăzut îngrozitor în preţ. Dar străinii, cari cunoşteau de aproape bogăţiile României, au cumpărat fără nici o grije aceste hârtii scăzute în valoare, după cari ei au avut în anii următori câştiguri enorme. Aşa au lucrat atunci mai cu seamă Nemţii. Şi cam aşa ni se pare, că lucră azi cu noi Francezii, cari mereu ne scad valoarea leului. Aceştia încă îşi au desigur interesele lor, ceea ce uşor se poate deduce, în urma secetei din Franţa, în legătură cu buna noastră recoltă. Mai sunt apoi la noi greutăţile cu transportul, cari încă ne ţin valorile noastre scăzute, ceea ce le convine străinilor ca să le cumpere. De aceea bine trebue să cumpănim ce vindem şi cum vindem. * Ce se petrece azi în Anglia şi Franţa seamănă foarte mult cu cele suferite de noi (îndeosebi vechiul Regat) în vara anului 1899. In Anglia şi Franţa n’a plouat din toamna trecută. De luni de zile, în mijlocul unui cer senin, soarele trimite raze dogoritoare, cari aduc oamenii la desperare. Din pricina căldurii, spre pildă, locuitorii din Londra fug şi petrec nopţile pe dealuri afară din oraş, spre a se întoarce a doua zi cu trenul. Pe ţărmurii râurilor engleze peştii zac cu miile morţi de căldură şi de secetă. Secerişul, puţinul ce se poate secera, a început în Anglia cu două luni mai devreme ca de obiceiu. In desperarea lor Englezii au ajuns la planul următor: Au organizat un bombardament asurzitor, cu tunuri de cele mai mane prin aer în contra cecului. Speranţa lor este, că detunăturile atâtor mii de bombe vor produce mişcare de nori şi apoi ploaie. In caz de nenorocire omul încearcă toate... Franţa încă va l avea anul acesta lunar din cele mai rele recolte, din ultimii 50 de ani. Şi acî, prin multe părţi, n’a mai căzut o picătură de ploaie din toamna trecută, nici un pic de zăpadă în timpul iernii. Prin unele locuri apa se cumpără cu un franc (francez) găleata, sau trebue să te duci după ea 8—10 chilometri. In fata acestor stări dureroase, un ziar francez (L’ Information) scria si se mai bucura zilele trecute, că doară-doară se va găsi grâu prin ţările din Orient ai 80 franci chintalul... numai schimbul (cursul) banilor să fie pentru Francezi favorabil ... Ei, vedeţi dumnevoastră acum, iubiţi cetitori, câte momente joacă rol la preţul banilor în lume! Cine ştie, dacă cursul leului nu se ţine intenţionat aşa de bolnav la Paris şi Londra, ca astfel aceste ţări să ne poată mai uşor şi ieftin cumpăra recolta... In fine noi ne bucurăm, că Dumnezeu ne-a dat o recoltă bună anul acesta. Din ea voim cu plăcere se dăm aliaţilor noştri francezi, de la cari aşteptăm însă, la rîndul nostru, ca ei încă să nu şi uite de noi. Neam ajutat laolaltă în răsboiu, să ne ajutăm şi acum şi în viitor. Cochetarea mai din urmă, a unor cercuri engleze şi franceze cu Ungurii, nu Ie poate aduce niciodată atâtea foloase ca prietinia cu România. De aceea să înceteze odată cu scăderea preţului leului românesc, fiindcă aceasta nu e nici cuviincios, nici drept. Chiar aşa rău nu stăm, după cum vreau unii să ne prezinte prin cursul leului la Paris şi Londra. (Acum a scăzut leul în Paris sub 17 centime). In schimb leul românesc în Germania e ceva peste marcă, deşi cu Nemţii am fost duşmani... No. 31 ' Prăpădul Rusiei se apropie din zi în zi, dacă cel Atotputernic nu va trimite o mână tare, care să înfrâneze pe bolşevici şi să introducă din nou pace şi ordine în ţară. Iată, pe scurt, ce ştiri au străbătut din Rusia la noi, în ultimele zile: Ce se petrece azi în Rusia e înfiorător şi întrece orice închipuire. Pe lângă holera ce bântui aproape în toate părţile ţării, pe lângă oraşele pline cu noroi, căci nu mai există canalizare şi curăţenie, s’a mai început în timpul din urmă şi o imigraţiune (plecare) a populaţiei, care fuge de foame, e o imigraţiune care aminteşte invaziile barbarilor din al 6-lea secol. Milioane de ţărani înfometaţi, — scrie ziarul bolşevic „Isvestia" din Moscova, — fug de la vetrele lor spre a scăpa de foame. O ştire oficioasă din Moscova spune, că foamea ia o întindere înspăimântătoare. In urma mărei călduri, ce domneşte de prezent în Rusia, pământul crapă, isvoarele şi rîurile seacă. Din 15 guvernământe (un fel de judeţe mari), mai atinse de foame, populaţia în număr cam de 20 milioane suflete, emigrează în masse; lumea pleacă chiar şi din Turkestan, din Ural, Ukraine Moscova şi Petrograd.