Foaia poporului, 1921 (Anul 29, nr. 1-51)

1921-07-31 / nr. 31

Z mai ajungă nici la toamnă. Asta în urma intervenţiei deputaţilor din opoziţie la Ma­iestatea Sa Regele. Legea se va vota numai schimbată, ca să corespundă mai bine şi intereselor ţării, nu numai intereselor unor oameni. * Partidele din opoziţia naţională, după­­ce s’au retras din Cameră, au trimis pe că­peteniile lor la Maiestatea Sa Regele, că­ruia să-i spună cele întâmplate. Au fost pri­miţi în audienţă domnii Maniu, Vaida, Ior­­ga, Duca, Mihalache, Inculeţ, Nistor şi alţii. Toţi­­aceşti fruntaşi iau­­cerut schimbarea guvernului, care în felul cum lucră­ri mai poate sta în fruntea ţării. Totodată s’a adus la cunoştinţa Tronului, că dacă înco­ronarea dela Alba-lulia s’ar face fiind la conducerea Ţării guvernul actual, atunci partidul naţional, cel basarabean şi buco­vinean nu vor lua parte la încoronare. * In urma acestor împrejurări, Maiesta­tea Sa a ordonat amânarea încoronării, care, se crede acum, se va face la primă­vară prin luna Main. Până atunci ar urma să se întâmple următoarele: Pe la mijlocul lui Septemvrie, după întoarcerea Maiestăţii Sale din stră­inătate, se va numi un guvern afară de partide,­­ ales însă din oameni cinstiţi şi cu pricepere, — care va avea chemarea se facă noui alegeri absolut libere. In aceste alegeri se vor alege depu­taţi şi senatori pentru constituantă. Adecă pentru Camera şi senatul, cari vor trebui să facă o nouă constituţie (legile funda­mentale pentru toată România mare, fiind­că legile prezente române nu sunt întru toate potrivite pentru România întregită). Aceste legi fundamentale (numite pe scurt Constituţia ţării) ar urma să se ispră­vească până la primăvară, când apoi să se facă încoronarea la Alba-Iulia. Acolo Ma­iestatea Sa Regele să depună jurământul pe Constituţia cea nouă,­­care treime a­­părată în viitor, iar nu pe cea veche, de­spre care toată lumea recunoaşte, că tre­bue schimbată după vremurile de azi. (Con­stituţia veche e din 1857 şi 1864, cu mici schimbări, ce s’au mai făcut între timp). E de sine înţeles, că guvernul pro­­vizor, care ar avea să conducă la toamnă alegerile în mod cinstit şi liber, după să­vârşirea alegerilor se va retrage. Iar locul lui îl va lua un guvern format din cei mai de frunte bărbaţi şi cele mai mari partide, fiindcă prin aceste alegeri s’ar vedea, cine se bucură mai mult de încrederea Ţării. Ba e rea putinţă, ca după alegeri să se for­meze un guvern de concentrare (sau numit chiar giv­ern de încoronare), din care se facă parte absolut toate partidele naţionale ale ţării. Asta e situaţia şi părerea generală de prezent, după închiderea corpurilor legiui­toare. De aceea, acum la lucru, pentru or­ganizarea Partidului Naţional, în jurul că­ruia totdeauna a fost floarea Ardealului. Foarte bine se prezintă peste tot lo­cul porumburile (cucuruzele), cari în u­­nele părţi au crescut aşa de mari, cum nu s’au mai văzut de mulţi ani, atingând câte odată înălţimea la doi metri şi jumă­tate. Să prevede una din cele mai bune recolte. Legumele încă sunt frumoase, ast­fel că vor mulţumi toate aşteptările. * In vechiul Regat aceiaş stare fru­moasă a sămănăturilor se raportează de peste tot locul. Secerişul s’a isprăvit, grâul în general a fost cam rar, dar dă bine. Treeratul e în plină lucrare. Porumburile sunt de toată frumuseţa. Iţi e mai mare dragul să călătoreşti cu tre­nul Gasuri întregi, de dimineaţa până seara, trecând mereu peste câmpii întinse, pline de porumb mare, frumos şi verde-negru. Deasemenea promit bine viile, ceea ce deja se simte, fiindcă vinul începe a se îm­­bia­ cu preţuri tot mai scăzute. E temere, că nu vor fi buni destule pentru noua re­coltă. Ţine-ne Doamne recolta cea bună, ce se arată, fiindcă aceasta ne va urca valoarea leului în străinătate, — având grâu şi po­rumb pentru export, — care ne va aduce apoi ieftinirea mărfurilor gata, pe cari le aducem din alte ţări. Starea sămănăturilor In centrul (inima) Ardealului sece­rişul se apropie de sfârşit. Grâul e rar, dar spicul destul de bun. Orzul, ca şi grâul, încă e mic şi rar, acum să seceră. Orăşul se îndreaptă, cucuruzul e bun. Tri­foiul şi lucerna sunt mijlocii. Fânaţele vor da fân mai mult numai în ţinuturile aşe­zate mai la vale. In general socotit fânul e rar și puțin. FOAIA­­POPORULUI Secetă în Franţa, Anglia şi Rusia In legătură cu specula leului românesc­ Pe pământul Ţării româneşti vechi cea mai mare secetă, în deceniile din urmă, a fost la 1899, când semănăturile au fost nu nimicite, ci arse în toată puterea cuvân-­­ turii. Din Septemvrie până în Iulie nu pic­ase deloc. Înainte cu 2 ani (1897 şi 1898) conducătorii statului, neprevăzând ce a ur­m­at, au mai făcut şi multe cheltueli, cari au adus Statului un deficit (pagubă) de 60 milioane lei, o sumă enormă pe acea vre­me. Urmarea a fost, că în anu­l 1899 valo­rile României (bani şi hârtii de valoare) au scăzut îngrozitor în preţ. Dar străinii, cari cunoşteau de aproape bogăţiile Româ­niei, au cumpărat fără nici o g­ri­je aceste hârtii scăzute în valoare, după cari ei au avut în anii următori câştiguri enorme. Aşa au lucrat atunci mai cu seamă Nemţii. Şi cam aşa ni se pare, că lucră azi cu noi Francezii, cari mereu ne scad valoarea leului. Aceştia încă îşi au desigur interesele lor, ceea ce uşor se poate deduce, în urma secetei din Franţa, în legătură cu buna noastră recoltă. Mai sunt apoi la noi greu­tăţile cu transportul, cari încă ne ţin va­lorile noastre scăzute, ceea ce le convine străinilor ca să le cumpere. De aceea bine trebue să cumpănim ce vindem şi cum vin­dem. * Ce se petrece azi în Anglia şi Franţa seamănă foarte mult cu cele suferite de noi (îndeosebi vechiul Regat) în vara anu­lui 1899. In Anglia şi Franţa n’a plouat din toamna trecută. De luni de zile, în mijlocul unui cer senin, soarele trimite raze dogoritoare, cari aduc oamenii la desperare. Din pricina căldurii, spre pildă, locui­torii din Londra fug şi petrec nopţile pe dealuri afară din oraş, spre a se întoarce a doua zi cu trenul. Pe ţărmurii râurilor engleze peştii zac cu miile morţi de căldură şi de secetă. Secerişul, puţinul ce se poate secera, a început în Anglia cu două luni mai de­vreme ca de obiceiu. In desperarea lor Englezii au ajuns la planul următor: Au organizat un bombarda­ment asurzitor, cu tunuri de cele mai man­e prin aer în contra cecului. Speranţa lor este, că detunăturile atâtor mii de bombe vor produce mişcare de nori şi apoi ploaie. In caz de nenorocire omul încearcă toate... Franţa încă va l avea anul acesta luna­r din cele mai rele recolte, din ultimii 50 de ani. Şi acî, prin multe părţi, n’a mai căzut o picătură de ploaie din toamna trecută, nici un pic de zăpadă în timpul iernii. Prin u­­nele locuri apa se cumpără cu un franc (francez) găleata, sau trebue să te duci după ea 8—10 chilometri. In fata acestor stări dureroase, un ziar francez (L’ Information) scria si se mai bucura zilele trecute, că doară-doară se va găsi grâu prin ţările din Orient ai 80 franci chintalul... numai schimbul (cur­sul) banilor să fie pentru Francezi favo­rabil ... Ei, vedeţi dumnevoastră acum, iubiţi cetitori, câte momente joacă rol la preţul banilor în lume! Cine ştie, dacă cursul leu­lui nu se ţine intenţionat aşa de bolnav la­ Paris şi Londra, ca astfel aceste ţări să ne poată mai uşor şi ieftin cumpăra recolta... In fine noi ne bucurăm, că Dumnezeu ne-a dat o recoltă bună anul acesta. Din ea voim cu plăcere se dăm aliaţilor noştri francezi, de la cari aşteptăm însă, la rîndul nostru, ca ei încă să nu­ şi uite de noi. Ne­am ajutat la­olaltă în răsboiu, să ne ajutăm şi acum şi în viitor. Cochetarea mai din urmă, a unor cer­curi engleze şi franceze cu Ungurii, nu Ie poate aduce nici­odată atâtea foloase ca prietinia cu România. De aceea să înceteze odată cu scăderea preţului leului românesc, fiindcă aceasta nu e nici cuviincios, nici drept. Chiar aşa rău nu stăm, după cum vreau unii să ne prezinte prin cursul leului la Paris şi Londra. (Acum a scăzut leul în Paris sub 17 centime). In schimb leul românesc în Germania e ceva peste­­ marcă, deşi cu Nemţii am fost duşmani... No. 31 ' Prăpădul Rusiei se apropie din zi în zi, dacă cel Atot­pu­ternic nu va trimite o mână tare, care să înfrâneze pe bolşevici şi să introducă din nou pace şi ordine în ţară. Iată, pe scurt, ce ştiri au străbătut din Rusia la noi, în ultimele zile: Ce se petrece azi în Rusia e înfiorător şi întrece orice închipuire. Pe lângă holera ce bântui aproape în toate părţile ţării, pe lângă oraşele pline cu noroi, căci nu mai există canalizare şi curăţenie, s’a mai început în timpul din urmă şi o imigraţiune (plecare) a populaţiei, care fuge de foame, e o imigraţiune care aminteşte invaziile barbarilor din al 6-lea secol. Milioane de ţărani înfometaţi, — scrie ziarul bolşevic „Isvestia" din Moscova, — fug de la vetrele lor spre a scăpa de foame. O ştire oficioasă din Moscova spune, că foamea ia o întindere înspăimântătoare. In urma mărei călduri, ce domneşte de prezent în Rusia, pământul crapă, isvoa­­rele şi rîurile seacă. Din 15 guvernământe (un fel de judeţe mari), mai atinse de foa­me, populaţia în număr cam de 20 milioane suflete, emigrează în masse; lumea pleacă chiar şi din Turkestan, din Ural, Ukraine Moscova şi Petrograd.

Next