Foaia poporului, 1921 (Anul 29, nr. 1-51)
1921-05-08 / nr. 19
Anul Onor. Casina Română Str. Şaguna în fiecare Dumineca Loco unul exemplar: 50 bani Duminecă, 8 Maiu 1921No. *19 Cea mai veche foaie naţională politică poporală înfiinţată la anul 1892 Apare în fiecare Dumineca PREŢUL ABONAMENTULUI 'S*e un an..................................Lei 30.— pe o jumătate de an . . . . Lei 15.— Pe un pătrar de an...................Lei 8.—Itwiiu America 2 dolari pe un an întreg Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Măcelarilor Nr. 12. (lângă poştă) Telefon Nr. 146. Adresa telegrafică: „Foaia Poporului" INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI (strada Măcelarilor Nr. 12). Preţul inseratelor: Un şir petit 3 Lei pentru fiecare publicare Situaţia Dela Florii încoace în cele politice e mai linişte la Bucureşti. Odată cu vacanţele de Paşti, deputaţii au plecat care încotro. Miniştrii de asemenea: Generalul Averescu la Mehadia, Văleanu în Franţa, Tache Ionescu în Italia, şi aşa mai departe, fiecare s’a dus la ţară sau în străinătate. Numai ministrul de finanţe Titulescu a rămas în Bucureşti, unde se sfătueşte cu cercurile interesate asupra marilor dări. Străduinţa dlui Titulescu, de-a aduce legi cât mai drepte, e vrednică de toată lauda şi recunoştinţa. Numai de i-ar succede! * Fiind acum vacanţe, s’a mai contenit şi cu diferitele combinaţii asupra viitorului. Erau din cale afară de multe svonurile, ce se lăţeau în legătură cu schimbarea guvernului, alipirea între cutare şi cutare partid sau înduşmănirea altora. Se vorbia, se scria şi se combina câte toate. Din diferitele combinaţii până acum nu s’a văzut însă nimic deosebit. Ceeace nu va să zică, că n’au fost şi nu mai sunt frământări. Sunt prea multe! Toată lumea vede şi simte, din zi în zi, că trebue să se facă cât mai curând o concentrare a celor mai buni, mai pricepuţi şi mai vrednici fii ai neamului, cari să scape ţara de multele necazuri, în cari ne sbatem. De prezent floarea neamului e sau în opoziţie cu guvernul, sau afară din parlament, iar unii miniştri aruncaţi de valuri îşi fac mendrele cum vreau. Asta, pe durată, nu poate duce la bine. Se susţine, că însuşi Maiestatea Sa Regele s’ar fi esprimat, că el doreşte un guvern dintre toţi fruntaşii naţiunei, care să stea la conducerea ţării pe toamnă, când se va face încoronarea la Alba-Iulia. Cu alte cuvinte, Maiestatea Sa voeşte un guvern de concentrare a tuturor partidelor. * Că până acum n’avem guvernul de concentrare, ne putem mira pentru moment. Dacă căutăm însă mai deaproape lucrurile, vom înţelege că de ce nu s’a putut şi nu se poate încă. In România întregită, acum după răsboiu, sunt o seamă de chestiuni mari de deslegat. Cea mai de căpetenie este Reforma agrară, care pentru^vechiul Regat a deslănţuit cele mai înverşunate lupte. Şi e de'' înţeles lucrul acesta. Boierii, cari din moşi-strămoşi s’au pomenit ca proprietari laimoşiilor, nu vreausă se despartă uşor de ele. Ţăranii, însă, cari politică. Încră pământul şi ’n timpuri grele au japărat Ţara, cer şi ei ceva în Ţară, dacă-i vorba că „au Ţară." ' In faţa acestor stări boierii au început a se împăca cu gândul, că trebue să dea pământ ţăranilor. Acum se mai dă lupta numai într’acolo: să se dea mai puţin pământ şi pe acesta ţăranii să-l plătească măcar bine! De aci preţul cu mare al pământului în vechiul Regat, unde ministrul Garoflid zice să fie de 40 de ori arânda anuală din 1916. (Din aceste 40 părţi jumătate, 20 părţi, să Ie plătească statul moşierilor, adecă tot sătenii şi alţi cetăţeni, prin dările lor cătrestat). Iată-ne deci, că ne aflăm aşa zicând în faţa a două lumi. Boierii se ţin mereu, iar reprezentanţii ţărănimii nu lasă. Cum să credem deci, că între aceste două pături de oameni e uşor colaborarea (conlucrarea) la guvern? Aceste două pietri încă nu pot măcina laolaltă, trebue să se mai frece puţin... Pentru noi Ardelenii e interesant faptul, că de prezent toate partidele, fie din vechiul regat, ca şi Basarabia sau Bucovina, ne urmăresc ce facem. Şi toţi leagă atâtea speranţe de noi! „Ce vor face Ardelenii, facem şi noi", zic Basarabenii, ca şi Bucovinenii. Iar fraţii ţărani din vechiul Regat ne jură pe suferinţele trecutului şi sângele vărsat de ei în răsboiu, nu cumva sănu le dăm acum sprijinul necesar la ajungerea unor legi mulţumitoare pentru ei! * Considerând toate acestea, căile Partidului Naţional, a acelui partid, care zeci de ani a luptat pentru înaintarea ţăranului ardelean, — se desemnează de la sine. Fiindcă ne iubim Neamul şi Ţara, mai pe sus de orice partide, vorbim şi ne sfătuim cu oficine, pentru a ajuta la înaintarea ţării. Ca partid, oţelit în luptele de desrobire, nu vom merge însă niciodată contra intereselor ţărănimii din vechiul regat, ci numai cu ea sau lângă ea; în acelaş timpavem toată stima şi recunoştinţa pentru toţi conducătorii luminaţi şi din celelalte partide istorice, pentru, cari încă vom face tot ce putem, în cadrul ideilor de sus. De altcum, după informaţiile ce le avem, în curând se va convoca Comitetul de 100 al Partidului Național, care să discute asupra situației. 5615 Germania şi Franţa Noui frecări din cauza despăgubirilor de răsboiu. — Germania nu plăteşte cât cere Franţa—America şi Anglia sunt pe partea Franţei, care ameninţă cu o mai mare ocupare militară a Germaniei Germania a încheiat de mare silă pacea cu Franţa. Cu chin şi vai a primit atunci condiţiile puse de puterile aliate. Acum, însă, de o bună bucată de vreme, Germania începe ase codi cu plata despăgubirilor. Ba că nu poate plăti atâta, ba că să se mai amâne, ba că America să facă pe mijlocitorul şi câte toate. Intre astfel de împrejurări, Francezii, car şi aşa sătem, că Germanii din nou s’ar mai putea în curând răscula cu totul, — au ocupat acum câteva luni un colţ de ţară din Germania de către Franţa. Francezii au făcut ocupaţia sub cuvânt, că se liniştească pe Germani şi să-i silească să plătească despăgubirile. De atunci până acum înainte de 1 Maiu au fost tot consfătuiri. De la încheierea păcii până acum Germanii au plătit cu totul 80miarde de mărci, din cele 50 miliarde făgăduite. Această trăgănare a făcut pe Francezi şi celelalte puteri tot mai neîncrezători. De aceea Aliaţii au cerut acum Germaniei să dea afară tot aurul dela Banca imperială germană. Acest aur face câteva miliarde. Germanii n’au primit cererea aceasta, motivând că einu pot să rămână fără nici un aur. Pe de altă parte, Comisia aliaţilor însărcinată cu hotărîrea reparaţiilor, a decis (hotărît) zilele trecute, că suma totală a reparaţiilor datorite de Germania face 132 miliarde de mărci în aur. Din aceste cifre vedem, că ce sume mari pretind aliaţii, faţă de cari Germanii oferă foarte puţin. De aci ameninţarea cu o mai mare ocupare, a Germaniei din partea Francezilor, cari s’ar fi gândind chiar la înaintarea până la Berlin, spre a-şi lua ei aurul dorit (dacă Nemţii nu-l vor ascunde între timp). Terminul de hotărîre pentru Germania a fost pus pe 1 Maiu. Asupra situaţiei ultimele ştiri spun următoarele: Francezii nu lasă din cererile lor (Anglia şi America încă le stau la spate), iar Germanii nu se învoesc la cererile Francezilor. Aceştia din urmă fac deci pregătiri de înaintare spre inima Germaniei. Se pare, că ne aflăm în preajma unui nou răsboiu, deşi să credem că în cele din