Foaia poporului, 1922 (Anul 30, nr. 1-52)

1922-01-08 / nr. 1

No. 2 Dacă conducătorii unei societăţi, sau ai unei cetăţi mari, — ca se nu-i zic stat, — nu au priceperea de a lucra spre binele, spre cinstea şi mulţumirea cetăţenilor, a­­tunci Cetatea respectivă ajunge la soarta Sodomei şi Gomorei din Scriptura. A venit plinirea vremii şi a răsărit­­ lumii lumina cunoştinţei, aşa că fiecare e stăpân pe sine şi pe libertatea sa. De a­­­­ceea fiecare suntem datori, ca să ne pă­străm cu sfinţenie tezaurde şi comorile noastre naţionale. La acest praznic al Naşterii Mântuito-­­ rului, să ne aducem aminte cum strămoşii­­ noştrii, deşi asupriţi şi prigoniţi, totuşi au păstrat şi­ sărbat aceste sărbători după du­hul bisericei creştine, lăsându-ne pildă cum se urmăm şi noi şi cum să le lăsăm urma­şilor noştri, ca şi noi cei ce am ajuns pli­nirea vremii, să putem fi vrednici de adu­cerea aminte a urmaşilor noştri, pentru că ne-am făcut cu drag datorinţa, atât faţă­­ de neam, cât şi faţă de patrie şi biserică. Dacă fiecare ne vom şti face datorinţa,­­ faţă de neam şi aşezemintele noastre, te­melia statului nostru se va cimenta cu dra­gostea noastră şi astfel întărită, porţile iadului nu o vor putea strica; iară Naşte­rea lui Christos, ne va fi din an în an tot mai de folos, care se fie, fie, la mulţi şi fericiţi ani! I. Bota. Situaţia politică Ceva f de însemnătate mai mare, în tre­burile­­politice ale ţării, nu s’a petrecut in­­ săptămâna din urmă. Guvernul dlui Tache­­ Ionescu "nu şi-a putut câştiga până acum"­­ destui deputaţi, pe cari să se poată răzima , în Cameră şi în c­ondfocerea ţării. Doar­­ câţiva deputaţi de i-au făgăduit sprijinul, • grosul stau delături şi aşteaptă desfăşura­rea lucrurilor. In 17 ianuarie se împlineşte luna de când a fost închisă Camera. Şi cum în a­ : a ceastă zi ar trebui din nou să se deschidă Parlamentul, lumea aşteaptă curioasă se vadă ce va mai fi. Când scriem aceste rân­duri (Joi 5 Ian.), primim dela Bucureşti ştirea. Că se prea poate, ca Parlamentul s­ă nu­­se deschidă la 17 Ianuarie. S'a găsit un­­mijloc de amânare cu încă 12 zile. Şi anume ,să se dea două săptămâni vacanţă de Crăciun, cu cari sa se prelungească apoi deschiderea Camerei. Acest mijloc de amânare, după părerea noastră, însemnează, că socoteala guver­nului Ion lasă cum şi-a făcut-o când s-a format. Necâştigându-şi sprijinul dorit din partea deputaţilor, guvernul nu se poate prezenta Camerei, fiindcă foarte uşor poate căpăta (chiar şi în ziua primă!) un vot de blam, în care caz ar trebui să se mulţumea­scă. De aceea mai bine mai amână deschi­derea Parlamentului, în speranţă, că între timp doară-doară poate să-şi aranjeze o stare­­mai bună. Că dl prim-ministru Tache Ionescu să fi primit deja sau să primească dreptul de-a disolva (închide de tot) Parlamentul, spre a face noui alegeri, nu se ştie nimic. Prin formare acest drept nu i­ l-a dat Maie­­i statea Sa. De aceea toată lumea noastră se întreabă: Când se va disolva Parlamentul? Când şi cum se va forma noul guvern? La această întrebare foarte mulţi răs­pund,­­că după acest guvern, care însuşi a spus,­­că va fi de scurtă vreme, o să urmeze un­­guvern neutru, adecă afară de partide sau pe deasupra lor. Acest guvern ar avea să revizuiască nouile legi de care, legea electorală şi ce! mult se mai rânduiască bugetul (cheltuelile şi venitele­ Statului pe noul an caire se incepe cu 1 Aprilie. Odată aceste legi rânduite, ar urma să se­­ facă­­noui alegeri cât se poate de libere,­­ fiindcă ele nu ar fi conduse de un singur­­ partid,­­ci de diferiţi oameni. Odată aceste alegeri făcute, după felul­­ cum­­ele au reuşit, ar urma să se formeze noul guvern din cele mai mari partide noui alcătuite după alegeri. Acest guvern se con­ducă apoi ţara pe un timp îndelungat, fă­­cân­d o nouă constituţie (legea cea mare şi fundamentală a ţării), cum şi alte nouă în­tocmiri­­moderne în ţară. Pentru acest plan, suntem siguri, iu­biţi cetitori, că trebue să fie toţi oamenii noştri de bine, cari nu urmăresc ceva inte­rese deosebite. Partidul Naţional cere de­­ mult un astfel de guvern. De când cu că­derea guvernului Averescu, s-au înmulţit şi mai tare partizanii unui astfel de guvern. Toate partidele mai mari se învoesc cu aşa­­ ceva.­ Numai singur Partidul Naţional-Libe-­­­ral din vechiul Regat nu vrea să ştie de aşa­­ ceva.­­Acest partid cere să fie lăsat singur să-şi ’formeze fon guvern, iar după aceea se facă alegeri tot singur, aşa cum va vrea el. Partidul-Liberal Vrea să conducă ţara de 17 j milioane,­­cu un guvern format tot în felul­­ guvernelor din România cea mică de 7 j milioane.­­ Că aceasta nu se poate aproba de cele- j lalte partide, e uşor de priceput. Liberalii­­ se traudă însă mereu, că ei o se vină în curând , când, cere­r­i se bucură de în­ j crederea ’Coroanei şi alte multe.­­ Lumea­­mare, nepărtinitoare, nu crede­­ asta aşa uşor, cum spun cei interesaţi. Din contră Se susţine, că Maiestatea Sa încă ar dori un guvern compus din toate parti­dele de seamă ale ţării. Aceasta­­e şi m­ai uşor a crede, fiindcă,­­ dacă s’ar întâmpla, ca Să ajungă Partidul liberal­­singur la conducere, atunci o să se­­ vadă în faţa a foarte mulţi contrari. Deci, din nou hărţueli, după ce temerea cea mare ■ de‘Liberali este. Că ei vor vrea să conducă ţara tot cu protecţie şi alte năravuri rele, ca­r mai nainte. Din cauza acestei conduceri a lot în trecut, la cele două alegeri din urmă Liberalii au şi perdut foarte uluite­ locuri în Cameră, unde de prezent abia sunt­­vre­o 10 inşi. In­­timpul din urmă, văzând Partidul­­ Liberal că şi-a perdut aşa tare trecerea în Vechiul­ Regat, unde acest partid e cunoscut, a început a face o mare propagandă în nouile­­teritorii ale României. Din cele spuse fo mai sus, noi ar trebui însă să ştim lângă cine să ne lipim. Tot razi­mul­­nostru să ne fie Partidul Naţional, cu care Partidul Liberal va primi la vreme să lucre bucuros, dacă el nu are gânduri mai­­ascunse pentru Ardeleni. Noi vrem o Românie­­mare şi tare, în care şi noi să fim întrebaţi şi ascultaţi totdeauna, iar nu nu­mai când vreau unele cercuri interesate, face. Aceste Constatări sunt făcute în urma expoziţiei aranjată astă toamnă la Bucu­reşti. " Jatifostria chimică (cerneluri, vopsea, unsori, uleiuri etc.) se fabrică la noi li măsură foarte folică. Se produce ceva si­­pun, chibrituri,­­diferite acide, stearin, pa­rafină, ceară. Industria textilă este cea mai puţin desvoltată la­­noi. Fabricele de postav din ţară abia pot acoperi doar din lipsuri. Nu se fabrică la noi stofe mai fine,­­m­ataşă etc. 1 . In industria pielei este Imiit mai multă piele brută (nelucrată), decât pot să pre­lucreze fabricele. Dacă fabricile noastre ar putea prelucra toate pieile, atunci s’ar pu­tea exporta în alte ţări multă piele, aşa insă suntem siliţi să aducem noi. Talpă se produce aproape destulă In ţară, dar­­e inferioară celei străine. Piele neagră de box şi vix se produce cât tre­bue. Pielea fabricată în Ardeal e mult su­perioară celei din vechiul regat. In industria spirtului e supraproduc­ţie, adecă se produce mai mult decât se cere. Dându-se liber dreptul de fiert, po­pulaţia de la Sate fierbe mult rachiu. De prezent e foarte mult spirt în ţară, dar cu toate acestea exportul sufere din­­ţaua multor greutăţi. Din străinătate nu se a­­duce nime. Articole de sroadă pentru­­dame şî domni nu se fabrică mai deloc în ţară, iar cele câteva puţine fiind inferioare nu pot con­cura cu articolele străine. Aceste mărfuri se aduc în partea cea mai mare din Austria şi Franţa. In industria ferului se produc cantităţi mari, cari acopăr în m­are parte lipsurile ţării. Avem şi câteva fabrici de vagoane şi maşini agricole. Instrumente (unelte) fine se pregătesc puţine la noi. Acestea se aduc din Germania şi Austria. Sticlă­­simplă se fabrică [destul] în ţară, dar mai fină, ca sticlă de oglinzi, table de sticlă etc. se importează. * Aceste ore scurt asupra desvoltării in­dustriei în ţara noastră. Cei interesaţi pot să-şi facă­­o mică icoană: ce avem, ce n'a­­vem, ce­­ar trebuî să facem. Oamenii nu spirit de întreprindere să se asocieze, iar după ce au chibzuit bine să pornească la drum, înfiinţând ceea ce n’avem, dar să ren­tează. FOAIA POPORULUI Ce avem şi ce nu avem în ţara noastră? România este­­un stat agricol în cea mai urare parte, deşi s’ar putea desvolta aci o industrie foarte puternică, îndeosebi în Ardeal. In cele următoare vom aminti pe scurt te avem, ce n’avenî, ce ne putem No. 1 Organizarea Partidului Naţional în judeţul Sibi­u a luat în timpul din urmă cea mai sănă- I toasă pornire. Tn Sibiu s’au ţinut mai multe­­ consfătuiri între vechi aderenţi, iar în judeţ ’ deasemenea­­S’a luat atingere cu­ diferiţi fruntaşi tie pe satele noastre. Pentru stabilirea unui program muncă luat amănunţit, pe Mercuri seara 1 4 Ianuarie 1922, a­­fost convocată în Sibiu,­­ consfătuire în cerc mai restrâns, la care aţi luat parte şi delegaţi din judeţ. Consfătuirea s’a ţinut sub prezidiul, dlui ’General Boeriu, bărbatul de cinste şi un­­caracter absolut integru. Au referat a­­supra situaţiei politice dl senator A. Bâr­­seanu,­­dl deputat I. Lăpădatu şi dl Dr. Lucian­­Borda. La­­discuţie au mai luat parte dl protopop Simu, Dr. T. Oniţiu, Dr. I. Stoichiţia, păr. Spătariu şi alţii. Dintre punctele mai însemnate, asupra­­ cărora s’a discutat, spre forientare şi altor

Next