Foaia poporului, 1927 (Anul 35, nr. 1-52)

1927-01-02 / nr. 1

% PREŢUL ABONAMENTULUI Pe un an ..................................Lei 180.— Pe o jumătate de an ... . Lei 90.— Pentru America 3 dolari pe un an întreg Un număr costă 3 Lei Redacţia şi Administraţia: Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 (lângă poştă) Manuscrisele intrate nu se înapoiază PREŢUL UNUI NUMĂR ~ LEI Anul 35-lea Sâmbătă—Dumineca, 1­2 Ianuarie 1927 Nr. 1 Apare în fiecare Duminecă Cea mai veche foaie naţională poli- Apare în fiecare Duminecă tică-poporală înfiinţată în anul 1892 INSERATE se primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI Sibiu, strada Mitropoliei (Măcelarilor) Nr. 12 Preţul inseratelor: Un şir petit 8 Lei pentru fiecare publicare La începutul unui an nou — Al 35-lea — Cu acest număr „Foaia Poporului" intră în anul al 35-lea dela înfiinţare. E un drum destul de lung,, dar drept, căci ,,Foaia Po­porului" nici­­un moment nu s’a abătut dela programul ei: ridicarea în cultură a poporului dela ţară, apărarea naţională în timpurile igrele şi orientarea politică a poporului, ca astfel el însuşi să poatăi tot mai­­uşor a-şi apără in­teresele proprii. Pentru acest program, sub regimul ungu­resc „Foaia Poporului" a fost veşnic perse­cutată. Dar a rezistat, în ciuda­­greutăţilor de tot felul. Şi am ajuns sfârşitul marelui răsboiu, când s’a înfăptuit idealul naţional: unirea tu­turor Românilor. * Acum, 8 ani bucuria noastră eră m­are. Ni se părea, că soarta poporului muncitor şi producător e complect uşurată, îndeosebi du­­pâce s’a proclamat exproprierea şi s’a votat noua lege electorală, în baza căreia tot Ro­mânul a căpătat drept de vot. Ştim însă ce a urmat. Reprezentantul po­litic al Ardealului — Partidul Naţional — a fost înlăturat de la conlucrarea la conducerea Ţării Româneşti, după un timp de câteva luni. Vechile partide boereşti ale României m­ici au avut şi au încă teamă de Partidul Naţional azi numit şi Ţărănesc. Ele spun, că partidul nostru e prea cu mână largă la împărţirea drepturilor pentru cei mici. De aceea, vechile partide boereşti au lupta­t din răsputeri, ca Partidul Naţional-Ţărănesc să nu poată a­junge la guvern. Intre astfel de împrejurări, gazeta înfiin­ţată de Partidul Naţional la 1892, pentru apă­rarea intereselor poporului, — pe teren naţio­nal, politic, cultural şi economic, — nu putea merge cu orice guvern, chiar şi când acesta e acum de viţă românească. Nevoind să sărim din pat în par, ca paserea, am rămas statornici lângă vechii luptători ai Românilor Ardeleni. Şi am­ făcut aceasta cu deplină linişte su­fletească şi conştiinţa împăcată, că­ luptăm pentru un ideal. Unirea neamului s’a înfăp­tuit. In lupta aceas­ta noi ne-am­ dat partea de jertfă. Dar cu aceasta nu i s’a isprăvit totul. Dacă s’a înfăptuit odată unirea neamului, nu ne putem mulţumi cu aceea, că res­pirăm aer din România mare, în locul celui din Ungaria. Sau că dacă acum nu ne mai în­jură cutare jandar­m în ungureşte, ne poate înjură cum vrea altul în româneşte. Nu! Noi, cei ce muncim şi producem­, încă vrem ceva din România mare. Vrem să ne cro­im o viaţă­­mai uşoară şi mai liberă. Vrem mai multă dreptate şi respect faţă de legile ţării. Lupta în această direcţie o ducem însă cu cele mai cuviincioase mijloace. Noi nu sub­minăm Statul. Noi nu dorim înglodarea Sta­tului Român în necazuri, ci ridicarea Statului prin ridicarea poporului la o cultură şi bunăstare tot mai înaltă. Noi nu voim să stăm pe foc, sau chiar să ,dăm înapoi, ci voim să luăm lupta cu alte naţiuni şi ţări, pe terenul economic. Noi credem, că numai în chipul acesta România m­are va a­­junge să fie bine văzută şi preţuită în lume. * Ori, ca să ajungem la această stare, pe care orice bun Român o doreşte, trebue să se schimbe unele neajunsuri ale ţării noastre. La noi se lucrează puţin şi se cheltueşte mult din partea unora. Alţii îşi bat joc de slujba, ce o au. Unii abia aşteaptă mita, ba o cer chiar, fără să-şi dea seam­a ce rău fac ţării prin aceasta. Se prădează prea mult din ave­rea Statului, care trebue apoi acoperita prin noui şi noui impozite. Numai în lunile din urmă, câtă minune de dări (impozite) nu s’au pus pe capul oa­menilor cari muncesc! Şi toate se fac la re­pezeală, fără multă socoteală. Trebue să plă­teşti, ori ai, ori n’ai. Iar ca guvernele din­­umiă să poată face ce au făcut, s’au îngrijit de­­alegerea unor ast­fel de deputaţi, cari votează orice­­dacă a ajuns odată deputat. De aceea au pus la cale alegeri aşa urâte. Culmi le-au făcut averescanii şi li­beralii.* Poporul de jos, reprezentat azi prin Par­tidul Naţional-Ţărănesc, ţinteşte o prefacere totală a acestor situri. Şi viitorul e al acestui partid, care, odată ajuns la conducere, va în­dreptă multe. Pe­tru a ajunge cât mai curâ­nd aceste zile, e necesar ca oamenii d­e la sate s­ă, ce­tească cât mai mult, s­ă se înţeleagă unii cu alţii, să schimbe vorbe şi păreri, ca apoi în faţa alegerilor parlamentare s­ă ştie totdeauna cui să dea votul, s­ă ştie cine îi vrea binele lui şi cine îi pune n­umai poveri în spate­­lor de export la vite, cereale şi alte produse agricole, cari ne zac în ţară din cauza­­acestor taxe, ca şi a scumpirii peste măsură a trenului. In faţa dovezilor aduse, guvernul a trebuit să recunoască nedreptatea acestor taxe. Şi a făgăduit, că se va micşoră treptat-treptat, până ce le va şterge cu totul. A­şa a declarat, în nu­mele guvernului, dl ministru de finanţe La­­pedatu. Prima reducere ar fi să urmeze acum în ianuarie. O aşteptăm. Căci dacă mai durează mult, încet-încet perdem pieţele străine una după alta. La urmă, când vor fi graniţele deschise, va fi prea târziu. Deputaţii naţional-ţărănişti au apărat foarte bine interesele ţărănimii. Ei au luat cuvântul în legătură cu nouile dări şi taxele pe consumaţie. Au cerut reducerea dobânzilor şi mai mulţi bani între oameni. Asupra acestor chestii „Foaia Poporulu­i“ încă scrie neîncetat de luni de zile. Am pu­blicat şi unele scrisori trimise de la ţară. De acestea au luat cunoştinţă deputaţii noştri, cari şi le-au însuşit. E o dovadă, că glasul ţăranilor noştri a fost auzit. Dar mai sunt încă multe necazuri de în­dreptat. Ca să se îndrepte, nu fertaţi cu mâinile în sin. Spuneţi ce vă doare. Vorbiţi şi scrieţi, la gazetă şi către deputaţi. Cine tace şi su­­poartă, capătă în spate tot povări­­peste povări. Reducerea taxelor de export In ultima săptămână înainte de vacanţa Crăciunului, în Cameră au fost câteva şedinţe agitate, cu prilejul votării nouilor dări şi a bugetului (venitele şi cheltuelile) pe anul 1927. Şi daca nu trebuia să se înceapă va­canţa, guvernul averescan­­mai căpătă mulţi bobârnaci. Aşa a scăpat destul de uşor. După cum am scris şi în numărul de Cră­ciun, când s’a discutat urcarea dării pe pă­mânt şi a taxelor de consumaţie, apoi la discuţia bugetului,­­­­toţi deputaţii naţional­­ţărănişti au cerut între altele ştergerea taxe­ „Vânătoarea după suflete“ Pornirea pentru reorganizarea liberalilor în Ardeal a fost foarte nimerit numita, de dl deputat de Alba-Iulia Dr. Emil Pop, care i-a zis: ,,Vânătoare după milete". Şi ceea ce este adevărat pentru acel judeţ, este adevăra­t pen­tru întreaga Transilvanie. Goana după oameni, începută cu ajuto­rul banilor liberali, este o neobosită vână­toare de suflete. Goana se desfăşură fără nici o teamă. Şi se face într’o parte a ţării, unde cinstea politica de pe vremuri a pătruns până în sângele cetăţenilor. Credinţele lor nu s’au schimbat, fiindcă speranţele lor nu s’au înfăptuit. Şi aceşti cetăţeni nici nu au vreo nădejde, că­ dorinţele lor vor putea fi împlinite de guvernele de partid, pe cari li-a avut ţara până acum. Vânătoarea de suflete­­se face aşa, fiind­că liberalii din Ardeal nu se pot adresă cetă­ţenilor transilvăneni cu­­un program politic, care sa-i mulţumească pe aceşti cetăţeni. De aceea liberalii vin cu făgădueli pentru „feri­cirea" oricărui se înscrie mai de­vreme. Ei vin cu partea rea a politicei de căpătuială. Şi uită aceşti liberali călători, că ei vin în­­tr’o lume, care continuă a face jertfe grele şi după ce s’a înfăptuit visul de veacuri, aceşti ardeleni continuă să sufere, pentru credinţele lor s­ficite, şi în România Mare. După ce au sărăcit nouile provincii prin guvernarea lor regionalistă, prin cuprind«

Next