Foaia poporului, 1928 (Anul 36, nr. 1-52)
1928-01-01 / nr. 1
Pag. 2 cunşi în lrăzi. Acestea erau şi sunt vorbe goale. Sătenii de prezent duc mare lipsă de bani în numerar. De aceea, ca unul care cunosc necazurile ţărănimii, mă adresez celor ce scot licitaţiile: Fiţi mai cu grije, nu forţaţi lucrurile prea tare. Timpurile sunt grele. Oamenii au produse agricole, au castă, au pământ, dar nu au bani. Şi atunci e dureros a-i scoate omului la vârizare uneltele, vitele sau puţinul pământ ce mai are pe lângă castă, când poţi prevedea înainte, că se vor vinde pe un preţ bagatel, dacă peste tot se va afla vrun cumpărător. Ba am auzit de cazuri, când s’a aranjat pe sub mână, cum să se ofere un preţ de nimic pe întreagă gospodăria bietului om. Şi aşa ceva trebue încunjurat, căci nu duce la bine. Un învăţător dela sat. Declaraţia Partidului Naţional Ţărănesc înainte de închiderea Camerei, — în ultimia şedinţă, care a avut loc J°* 22 Decemvrie 1927, — dl Iuliu Maniu a dat citire unei declaraţiuni, care e o adevărată lovitură pentru guvernul liberal. , Prin această declaraţie se întăreşte încă odată neîncrederea în guvernul actual. Acesta nebucurându-se de încrederea ţării, nu are dreptul a face un împrumut în străinătate. Dacă guvernul vrea cu orice preţ să se lege de putere, Partidul Naţional Ţărănesc va porni o luptă mai înverşunată pentru răsturnarea lui. In cele următoare dăm în original declaraţia făcută de dl Iuliu Maniu, care a spus: Partidul Naţional Ţărănesc, cercetând in toate amănuntele, atât proectul de budget general, cât şi proectele de budget ale ministerelor şi serviciilor speciale, a dovedit, că ele nu corespund lipsurilor minimale ale funcţionarei normale a aparatului de stat. „ Partidul Naţional Ţărănesc a arătat, că daca cel de al nouălea budget al statului nostru întregit reprezintă încă sacrificarea funcţiunilor celor mai importante al statului, aceasta se datoreşte orientărei nefireşti a politicei economice şi financiare, de după răsboiu, care a ţinut în loc lucrările de refacere economieă, a stânjenit avântul producţiunei naţionale şi a dus la regimul carerei, care înăbuşe toate existenţele producătoare şi muncitoare. Neîncrederea In guvern. Respingând proectul de budget, Partidul Naţional Ţărănesc, odată cu condamnarea întregei politice economice şi financiare şi a prevederilor neîndestulitoare ale nevoilor stricte ale statului, cu toate direcţiile sale naţionale, foloseşte prilejul discuţiei ultimului budget special, pentru a exprimă totala sa neîncredere politică, în guvernul actual, şi în ce priveşte executarea budgetului. Această neîncredere este motivată în primul loc prin împrejurarea că, din executarea budgetelor pe anul 1924 şi 1925, fostul şi actualul ministru de finanţe a produs un însemnat gol nemărturisit (paguba) în visteria statului şi călcând legea contabilitatei publice n’a produs parlamentului mijloc pentru acoperirea sa. De asemenea, în ultimii nouă ani, înalta Curte de Conturi n’a prezentat nici un rapor parlamentului despre modul cum s’au folosit sutele de miliarde, încasate dela contribuabili în acest răstimp. Dar neîncrederea noastră faţă de acest guvern este cu atât mai îndreptăţită, cu cât el este un guvern de uzurpaţiune, sprijinit de un parlament izvorît din alegeri falsificate. Contra împrumutului extern. Faţă de intenţiile acestui guvern, de a încercă o prelungire a existenţei sale, în încheerea unor operaţiuni de împrumuturi în străinătate, — ţinând seamă de consideraţia că aporturile de capitaluri din afară nu pot da rezultate însemnate, decât în cadrul unei noui orientări a întregii politice economice şi că împrumuturi de Stat nu pot fi încheiate şi întărite decât de guverne parlamentare şi parlamente legale reprezentând naţiunea. — Partidul Naţional Ţărănesc crede că guvernul actual n'are îndreptăţirea poliică de a împovăra naţiunea prin noui sarcini. Cu toată adversitatea exilitică, Palidul Naţional Ţărănesc n’a împedicat votarea budgetului prin mijloace parlamentare extraordinare, ci ţinând seama de nevoile statului a ltat parte la discuţia sa, un chip temeinic dar normal. Dar în faţa manifestărilor din ultimele zile ale primului-ministru şi a majorităţii, care încearcă să schimbe caracterul provizoriu a! guvernului într’unul definitiv, el ţine să spună din nou convingerea sa, că guvernul actual trebue fără amânare şi piiversească puterea, parlamentul să fie imediat disolvat, pentru că nu reprezintă naţiunea. In consecinţă, Partidul Naţional Ţărănesc va pune înmişcare toate energiile sale pentru întronarea fără amânare, a unui regim de legalitate corespunzând voinţei naţionale. * * * Şedinţa comitetului de direcţie. Vineri 23 Decemvrie 1927, la ora 10 dimineaţa, a avut loc la locuinţa dlui Iuliu Maniiiu o şedinţă a comitetului de direcţie şi a sfatului parlamentar a Partidului Naţional Ţărănesc. S-a discutat acţiunea de răsturnare a guvernului. • Dl preşedinte Iuliu Maniu a făcut mai 'intâiu o dare de seamă asupra situaţiei, apoi şi-au spus cuvântul aproape toţi cei de faţă. Consfătuirea s’a terminat la ora 1, după care s’a dat următorul comunicat: „Comitetul de direcţie şi Sfatul parlamentar s’au întrunit Vineri 23 Decemvrie, orele 10 dimineaţa, la locuinţa din luliu Maniu. Examinând situaţia politică, cu convingerea că încercarea actualului guvern de a-şi schimba caracterul de guvern provizoriu, primejdueşte interesele superioare ale ţării, după ce a luat în discuţie raportul comisiunii cu privire la tactica partidului, a hotărît măsurile necesare pentru acţiunea de înlăturare a guvernului. In acest scop delegaţii Partidului Naţional Ţărănesc vor luă contact cu partidul dlui N. Iorga." FOAIA POPORULUI Stabilizare şi împrumut In ultimul număr din renumita revistă cergheză „Financial News" a apărut un articol asupra stabilizărei monetei în România și încheierea unui împrumut extern. Acest articol, gazeta noastră „Argus" din 30 Decem- vrie c., îl dă sub titlul de sus precum urmează: „Se ştie, că de câtva timp stabilizarea leului este la ordinea zilei în România. Dl Vintilă Brătianu a încredinţat studierea ace-stei însemnate chestiuni prof. Angelescu. Profesorul a arătat, că după credinţa sa, s’ar putea stabiliza leul cam la jumătatea drumului între valoarea sa internă şi externă. Aceasta ar însemna scăderea valoarei externe a leului de la 790 la 840 lei o liră sterlinii. Banca Naţională posede de pe acum un stoc de aur îndestulitor pentru a acoperi leii de hârtie ce sunt de prezent în circulaţie. Insă, situaţia Băncii Naţionale s’ar întări, dacă ar captata dela diferite bănci centrale străine credite în sumă de 11 milioane lire sterline. Aceasta este un program pentru viitor. Intre timp, României îi mai rămâne să capete împrumutul extern, ceea ce va fi cu putinţă numai după regularea chestiei datoriilor româno-germane (cu leii germani din Nr. I timpul ocupaţiei etc.) — In momentul de faţă urmează discuţia asupra modului de aranjare. Speranţele României de a căpătă un Împrumut s’au îmbunătăţit în ultimul timp, — cu toate că problemele politice interne nu sunt regulate, — pentrucă, România s a învoit săprimească supravegherea Ligei Naţiunilor in aranjarea finanţelor de art pas acesta, care nu place mult ţârei, însă care îi întăreşte poziţia de a putea căpătă un împrumut." Aşa scrie revista financiară engleză. — Gazeta noastră „Argus", reproducând cele de sus, face următoarea observare: „Dl profesor Angelescu a desminţit chiar în coloanele ziarului nostru (in „Argus"), că ar fi fost însărcinat de dl Vintilă Brătianu să facă lucrarea sa pentru stabilizare, in ce priveşte primire din partea României a unui control al Societăţii Naţiunilor, asupra finanţelor româneşti, informaţia aceasta cere o grabnica lămurire." * • Din cele de sus reiese temerea în legătură cu controlul Societăţii Naţiunilor asupra finanţelor României. Asta cu drept cuvânt. Dar bag seama aşa departe am ajuns sub conducerea liberală, deşi suntem ţară Învingătoare în răsboiu, nu învinsă. Procesul studenţilor Sentinţa In procesul tulburărilor dela Oradea Mare şi Cluj, judecarea procesului celor nouă studenţi deţinuţi, s’a început Mercuri 21 Decemvrie 1927, în faţa consiliului de răsboiu din Bucureşti. A treia zi seara, temninându-se dezbaterile, consiliul de răsboiu s’a retras, s spre a aduce sentinţa. Întrebările, la cari aveau să răspundă judecătorii, cu privire la cei 9 acuzaţi, au fost: 1) Acuzatul este vinovat pentru faptul de distrugere, pentru aceea că în 6 Dec. 1927 cu rea voinţă a distrus obiecte din sinagogile din Oradea ? 2) Această distrugere s’a făcut cu voinţă şi s’a comis de mai mulţi oameni în ceaţă? 3) Acuzatul merită scuze? La orele 9, consiliul a reintrat în sala de şedinţe. E tăcere mormântală. Preşedintele citeşte întreaga listă a acuzaţilor. Apoi -da citire sentinţei. . Cu majoritate de 4 voturi contra 1, consiliul răspunde da la prima întrebare, nu la a doua şi da la a treia. Preşedintele pronunţă apoi următoarele condamnări: Studenţii: Lăzărescu, Dumitrescu, Lirovski şi Marinescu sunt condamnaţi la câte 10 zile închisoare. Studenţii: Puiu şi Stoicescu la câte o lună închisoare. Studentul Prujescu la două luni închisoare. Studenţii: Fundescu şi Arsenescu la câte cinci luni închisoare. Cum s’a împărţit averea regelui Ferdinand In zilele trecute, la tribunalul din Iaşi, ca autoritate pentru purtarea evidenţei moştenirilor, s’a înaintat şi transcris testamentul regelui Ferdinand. Actul a fost prezentat de înalta Regenţă, prin dl avocat C. Bolomei, care avea şi o procură a reginei Iugoslaviei şi alta a dlui Carol Caraiman (fostul prinţ Carol). In numele regelui Mihai au semnat membrii Regenţei. Averea rămasă după regele Ferdinand, care se împarte la 5 moştenitori, a fost preţuită la 387.476.714 lei. Fiecare urmaş va primi deci 76.095.343 lei. Principesei Ileana îi revine însă 81.095.343 lei, întrucât înainte de împărţeală, moştenitorii s-au învoit să-i mărească zestrea cu 5 milioane lei.