Foaia poporului, 1933 (Anul 41, nr. 1-52)

1933-01-01 / nr. 1

Wr.­t Ce cere România ln serbătorile Crăciunului, zierul „Neue Freie Presse" din Viena a publicat urmă­toarea telegramă din Paris: Delegeţiunea română pentru târguelile privitoare la datoria externă a României, care va pertracta cu reprezentanţii francezi, e sta­­bilit următoarele puncte: 1. Ridicarea (sistarea) plătii ratelor după împrumuturi pe mai multi ani. 2. In ce privește plata dobânzilor pentru Împrumutul de stabilizare din 1929 si împru­mutul din 1931, delegatiunea română ar dori: Plata dobânzii sâ se facă cu schimbul, odată In devize (bani străini) si odată in lei, la fiecare termen de plată. Aceste sume (devize străine şi lei) vor fi depuse în cont la Banca Naţională a României, iar proprietarii obli­gaţilor de împrumut îşi vor putea ridica do­bânda prin mijlocirea unui oficiu de com­­pensa­­uni. 3. Guvernul român mai cere, reducerea la lumi­tete a coeficientului de revalorizare (a cursului prea urcet), in baza căruia s’au stabilit in anii trecuţi împrumuturile vechi ale României.* Nu ştim, fiindcă guvernul român ne publicat şi nici nu poate incă publica, intru cât corespunde adevărului cele susţinute de foaia din Viena. Dar una stă. Condiţiile de sub cele trei puncte îşi au rostul lor. Sau, să o spunem noi mai pe înţelesu mulţimii: 1) Cerem amânarea ratelor tuturor împrumuturilor pe 4—5 ani; 2) Mai cerem creditorilor săi? reducerea dobânzilor, iarăşi la toate împru­muturile; 3) Afară de reducerea dobânzilor, la împrumuturile vechi mei cerem și reduce­rea cursului lor, căci spre pildă chiar Fren­cezii acum vreo 6 ani ne-a socotit enorm de urcat cursul unor datorii din timpul răsboiu­lui, când aceste datorii au fost apoi stabilite la cursul aur.* Dar c­hiar dacă creditorii noştri străini pri­mesc cele 3 puncte de sus, afacerea nu e com­plect şi destul de norocos deslegată. Ar urma să plătim mai puţin. Foarte bine. Acum vine insă din nou în discuţie. Cu ce plătim? De aceea, pentru a putea plăti, Româ­nia trebue să aibă putinţă să vândă în ţări străine o anumită cantitate de cereale, vite, petroleu, lemnărie şi alte produse agricole. Ori, după cum vedem,ţările industriale urcă mereu vama pentru produsele agricole. Noi vindem mai puţin, plus şi foarte eftin. In felul acesta este cu neputinţă a edura atâţia bani, pentru a putea face faţă in viitor plăţilor ce ni se cer. Prin urmare, Ţările caii vreau să pri­mească dela noi comande de mărfuri indu­striale, sau vreau să le plătim dobânzi şi rate de miliarde, acele ţări trebue să cum­pere şi ele dela noi, mărfuri de-ale noastre, în aceieş valoare de bani. Altcum, să tot vrem, nu putem plăti. Nu avem bani, dacă nu putem vinde pro­­dusele noastre agricole in străinătate, o anu­mită cantitate și cu oareceri preturi bune. Noul consiliu al oraşului Sibiu s'a constituit în şedinţa convocată anume spre acest scop, Mercuri 28 Decemvrie 1932.­­ Şedinţa a fost deschisă de dl prefect Dr. Coriolen Ştefan, ca delegat al ministerului de interne. După aceea a fost ales ca preşedinte de vârstă dl consilier Dr. Uie Beu, care ocu­pând scaunul prezidenţial dispune citirea apelului nominal­ Se constată, că sunt de faţă toți cei 30 consilieri aleşi, iar dintre cei 12 de drept lipsesc 2. Cercetându se legea cu privire la incom­patibilitate şi nedemnitate, se constată, că nu e nimenea care să nu întrunească con­diţiile legii. Astfel se trece la depunerea ju­rământului, care e luat de către dl prefect Ştefan. Aceste formalităţi Îndeplinite, a urmat alegerea primarului cu vot secret. Din 40 votant­, au întrunit: Dr. Wilhelm Gon­tz, ve­chiul primar, 28 voturi; Dr. Ioan Popa, 9 voturi; 3 bilete au fost albe, adecă s’au abţinut dela vot. — Dl Gorliz e prock mai ales ca primar cu 2 treimi. La postul de viceprimar a fost ales cu unanimitate, tot prin vot secret, dl Dr. Emil Turcu, care a mai deţinut acest post în anul 1931. In delegaţia permanentă au fost aleşi: Dl. Henric Ernst cu 38 voturi, Dl. Aurel Opriş cu 36 voturi, Rudolf Göbbel cu 34 voturi. S-au mai ales apoi comisiile financiară şi socială, urmând ca restul comisiilor nece­sare să se aleagă cu altă ocazie. Dl preşedinte Dr. Beul mulţumind pentru interesul arătat la această şedinţă de consti­tuire, doreşte spor la muncă noului consiliu, in interesul oraşului şi al ţării. Dl prefect Dr. Ştefan dă expresie mul­ţum­irea ce o simte, că noul consiliu constituit cuprinde pe lângă cei mai mulţi vechi con­silieri, reprezentenţi din toate clasele sociale şi profesionale ale orașului. Rep. FOAIA POPORULUI Călătoria dlui Lugoşianu în străinătate In ziua de 1? Dudiin vrie­ 1932 vil mi­nistru Icen Lugoşianu a plecat in străinătate,­­ vând însărcinarea din partea guvernului, să cerceteze şi discute cu bancherii străini, cum am putea primi o amânare a plăţii ratelor şi o reducere a dobânzilor după împrumu­turile României. Ştirile primite până acum din partea dlui ministru de comerţ şi industrie Lugoşianu anunţă o desfăşurare mulţumitoare a tratati­velor, pe care domnie sa a primit să le ducă la Geneva, Peris şi Londra, în legătură cu protocolul de la Geneva (înţelegerea făcută cu Liga Naţiunilor în luna octomviie) şi în r­estu­rile de plată a dobâti­lor după împru­muturile străine. La plecare, dl ministru Lugoşianu s’a îndreptat spre Geneva. Aci a vizitat pe d-nii Avend­, noul secretar al Ligii Naţunilor şi Eric Drurrond, vechiul secretar cole mei funcţionează câtva timp. Tot la Geneva, dl Lugoşianu a avut o întrevedere cu dl Lovedey, delegat britanic in comitetul financiar al Ligii Naţiunilor. De la Geneve, dl Lugoşianu a fost la Paris, unde s’a întâlnit cu dl Deyrat, membru francez in comitetul finer,dar şi apoi la Londra unde a vizitat pe Sir Otto Niemeyer. De la Londra dl Lugoşianu a revenit la Paris, unde a avut un Sâmbăta Crăciunului o lungă convorbire telefonică cu dl Aurel I. Popescu, secretar general al ministerului de I­ndustrie. Comunicările dlui Lugoşianu au fost imediat aduse la cunoştinţa dlui Iuliu Meniu. Dl ministru Lugoşianu mai stă la Paris până în 29 sau 30 Decemvrie, când va porni spre Ţară.♦ E de observat, că la plecare se credea, că dl ministru Lugoşianu va rămâne ceva mai mult timp in străinătate. Se prea poate insă. Pag. 3 că Ii sunt necesare noul instrucţiuni. De aceea se reîntoarce mai curând. Suntem deci în aşteptare, să vedem cum se vor deavolta lucrurile in viitorul apropiat. Italia pregăteşte alipirea Albaniei Mica A­rănie — aşezată intre Iugoslavia şi Grecia — e de multă vre­me ţărişoara, în ju­rul căreia sun­t atâtea frământări. In anii din urmă, Albania a ajuns sub influenţa Italiei, care a cjutat-o cu bani, cum şi la organi­zarea internă. Acum se anunţă din Paris, că după unele ştiri sosite acolo, Italia vrea să se în­ţeleagă cu Albania asupra unei uniri vamale. Aceasta însemnează, ca pe viitor între cele două ţări să nu mai fie nici o veme, ceea ce ar aduce desigur în scurtă vreme la o totală unire a Algeriei cu Italia, deşi aceste două ţări nu sunt in eu­rgere cu graniţa, ci sun­t despărţite de Marea Adn­etică. * S'frea despre pregătirea uniunii remane Intre Italia şi Alber­ta a prove­cet mere sur­­prindere la Belgrad. Iugoslavia nu poate vedea cu ochi buni, ca Italia să pună pi­ciorul de pământ in Peninsula Balcanică, aşezându-se în coasta Iugoslaviei, cum ar fi cazul deedi Albania se uneşte cu Italia. Nu mai înc­ape îndoială, că Italia ur­măreşte ceva pentru viitor, când caută să pună stăpânire pe Alban­ia. Şi cum Iugosla­via cu Cehoslovacia sunt eliatele României în Mica înţelegere, noi încă trebue să urmă­rim desfăşuerea legăturilor între Italia şi Iugoslavia, cum şi „dregostea“ Faliei sâ fe­ricească Albania.... Cine ştie, ce mai poete eşi la vreme, din această dragostei... Ştiri din alte ţări FRANŢA. După demisia guvernului Herriot, constituindu se guvernul Boncour, acesta s’a prezentat Camerei, care i-a votat încredere. Asupra plăţii datoriilor de răsboiu către Americe, până acum nu s’a intâm­lat nimic nou. Franța n’a plătit până în prezent, ier America na întreprins nimic supărător pentru Franţa. GERMANIA e neîncetat frământată de politica dintre partidele de dreapta şi de stânga. Guvernul generalului S­cleicher nu se deosebeşte aproape deloc de a lui Papen. Noul Reichstag se va intiuni probabil la 10 ianuarie. Şi dacă va vota neîncredere gu­vernului Schleicher, acesta va disolva Reichs­tagul. BELGIA, ţară mică der cu mari bogăţii, încă e preocupată în prima linie cu aranja­rea finanțelor. Ministrul de finanţe a decla­rat, că toate cheltuelile trebue să fie reduse in mod simţitor. STATELE­ UNITE. Din bugetul­ Statelor- Unite, stabilit de către preşedintele Hoover pentru anul 1934, 43 la sută din cheltueli se dau pentru armată. — Socotind după aceste semne, îţi vine să crezi, că America nu crede în izbânda conferinţei de dezar­mare. Şi asta e regretebil. F VALOAREA BANILOR STRĂINI 1 liră engleză = 553—575 lei 1 dolar = 167 50-169 10 „ 1 franc francez — 6­58-6 65 „ 1 liră italiană = 8 60—875 „ 1 franc elvețian = 3240 —32’80 „ 1 marcă germană = 39’95—40'60 „ 1 şiling austriac = 20 00—2100 „ 1 pengő unguresc = 22 00 - 23­00 „ 1 dinar iugoslav =2 00—2 50 1 coroană cehoslovacă 4'95—5.00 .

Next