Foaia poporului, 1935 (Anul 43, nr. 1-52)

1935-01-01 / nr. 1

Pag 2 Singurul g­uvern, care a purtat grija înarmării, a fost cel prezidat de mine. Din c­eea ce este o mândrie a activităţii mele, la locul de răspundere, duşmanii mei şi ai partidului caută motiv pentru a fi eu atacat. Desbaterile de la comisia parlamentară au dovedit, punct de punct, lipsa de te­melii a acuzaţiunilor. In desbaterile par­lamentului se va arăta şi mai mult, că po­litica de înarmare a partidului nostru este cumsecade şi că materialul comandat este cel mai modern, iar preţurile sunt mai mici decât ale Iugoslaviei. Se va dovedi, încă odată, că Statul Român nu a fost păgubit şi că nimeni din partidul nostru n'a fost necorect. Aceasta o ştiu şi cei mai înverşunaţi duşmani politici ai noştri; de aceea se străduesc a amesteca în chestiune pe dl R. Boilă. Ori, s'a dovedit, că dl Boilă­­ nu a avut nimic de-a face cu chestiunea I Skoda şi că el însuşi a cerut cercetarea­­ averii sale, pentru a o dovedi faţă de ori­ce învinuire ori bănuială. La tot cazul, protestez, ca, fie parti­dul, fie eu, să fim confundaţi cu afacerile particulare ale oricui. Dl Boilă şi oricare membru al partidului răspunde însuşi pen­tru chestiunile sale, cari nu pot fi confun­date cu cele ale guvernului şi ale mele. Se face aici o confuzie voită şi răutăcioasă. Se născocesc motive false pentru o vino­văţie ce nu există. Este o cursă care se întinde, dar zadarnic. Comanda Skoda s-a făcut în mod prevăzător, reglemen­tar şi curat. Pentru aceasta răspund eu şi guvernul. Dl Boilă răspunde pentru chestiunile sale înaintea legilor ţării şi a­­cestea îi vor face dreptate, fără sprijinul meu şi al partidului. Situaţia guvernului — Ce credeţi, care este situaţia guver­nului actual? — Situaţia guvernului Tătărăscu, jude­când după unele semne ce se arată, nu s'ar putea numi decât spunând, că este despe­rată. Ajuns politiceşte în conflict cu prezi­dentul partidului şi cu o însemnată parte a partizanilor săi, a adus ţara într'o stare economică şi financiară direct dezastruoasă. Devize la Banca Naţioală nu sunt, iar la bursa neagră dolarul se vinde cu 200 lei, francul elveţian cu 55 lei, iar francul fran­cez cu 11 lei. Afară de industria cartelată, care exploatează toate celelalte straturi sociale, lumea este lipsită de câştig şi în neputinţă de a-şi acoperi lipsurile cele mai necesare. Scumpetea traiului creşte mereu, bugetul Statului este deficitar (nu se poate acoperi), funcţionarii îşi primesc plata cu mari în­târzieri, comerţul intern şi extern stag­nează. Munca de reorganizare naţională este redusă la nimic, cenzura şi starea de asediu înăbuşe glasurile de durere­­ şi de nemulţumire, precum şi năzuinţele de refa­cere naţională şi morală. Autoritatea guvernului şi a ţării în străinătate este scăzută într'o măsură jig­nitoare pentru demnitatea naţională. In asemenea împrejurări, în orice alt stat, guvernul n'ar putea dăinui o singură zi. Care-i va fi soarta? Nu ştiu, nu putem şti. Totuşi, în pragul Naşterii Domnului, sufletul nostru să fie cuprins de nădejde şi încredere. Credinţa învinge şi porţile iadului! Hitler propune Franţei o pace de 30 de ani In cercurile politice berlineze se afirmă, că Hitler are de gând să trimită Franţei,­­ sfârşitul lunii ianuarie 1935, după rezul­­ul plebiscitului din Sarre, o adresă care propună o pace de 30 de ani. Hitler ar intenţiona să dea o amploare­­iită acestei propuneri pacifice, urmă­­sâ înglobeze şi celelalte mari puteri ,ne în acest tratat. Că ţinta directă este Franţa cu care­­lia se află, de secole, într'o duş­­periodică. FOAIA POPORULUI Ce se discută şi cum se lucrează în alte ţări pentru pace sau răsboiu Pregătirile militare ale Germaniei Neîncetatele pregătiri militare ale Ger­maniei sunt descrise cu multe amănunte, într’un articol apărut în ziarul „Berner Tagwacht" din Berna (Elveţia). In cele următoare dăm şi noi unele părţi din arti­colul numit. In regiunea Burg se construesc impor­tante depozite de muniţii. Muncitorii, cari nu au săptămânal ziua obişnuită de repaus, lucrează 56 ore pe săptămână, sunt milita­rizaţi şi încazarmaţi. Pentru materii prime se plătesc pre­ţuri foarte mari. La Hinden şi Stutgart se fac mari construcţii pentru aviaţie, la care lucrează 1500 lucrători. La Eit-Caartz în Mecklenberg, o con­strucţie de fortificaţii e gata să fie termi­nată şi în fiecare săptămână se fac exer­ciţii de tir cu obuze adevărate. La Weimar se construesc ateliere vaste de navigaţie, în care vor lucra 4000 oameni. La Lübeck fabricile Krupp proec­­tează construirea unor noui uzine. Firma Bloom & Voos din Hamburg lucrează fe­bril la construcţii de avio­ane. La Pillau în Prusia Orientală se construesc noui cazărmi.­­ La Neumarkt se construesc în subsoluri depozite de muniţiuni, hangare de avioane­­ şi cazărmi-adăpost. In Würtenberg s-a deschis o şcoală­­ pentru instrucţia secţiunilor de asalt: cursu­­­­rile durează aproximativ o lună, în care­­ timp sunt instruiţi 5—6000 elevi. Uzinele Albatros procedează fără în­­■ trerupere la montarea avioanelor de luptă,­­ cu piese fabricate în alte uzine. Firmele * Argus şi Siemens construesc motoare; în­treprinderile Bula-Karlshorst construesc re­zervoare subterane de benzină. Aproape de Dranske, într'o insulă lungă de 8 km., se face exerciţii de tir cu avioanele. Ce se petrece în alte ţâri In TERITORIUL SA ARE, dintre Germania şi Franţa se fac ultimele pregă­tiri pentru votarea generală (plebiscitul), care va avea loc în luna ianuarie, când apoi se va hotărî de care ţară să se ţină acest teritoriu. Despre lupta politică ce se dă între Germania şi Franţa, pentru acest teritoriu, am mai scris în foile trecute. Ca să asigure liniştea, Liga Naţiunilor a ho­­tărât trimiterea unei armate străine, care va face serviciul de poliţie internaţională. Spre acest scop, Anglia, Belgia, Olanda, Italia, au trimis, fiecare, câte câteva sute de soldaţi. — Ar fi foarte de dorit, ca aceste trupe să asigure o cât mai bună ordine, căci altcum, cine ştie ce ne mai poate aduce lupta politică pentru terito­riul Saar. RUSIA. Asasinarea lui Khirov în Leningrad a produs, acum câteva săptă­mâni, mare surprindere. Se bănuia, că la mijloc e ceva conspiraţie. Şi s-a pornit cu arestări şi pedepse cu moarte. Până acum, se spune, ar fi fost deţinute 153 persoane, dintre cari 103 au fost condamnate la moarte, între cari sunt mulţi ofiţeri şi oameni po­litici. Aceştia voiau să răstoarne guvernul lui Stalin. Planul ar fi fost pus la cale de Troţki, care trăeşte acum în Franţa, ajutat de Zinoviev şi Komeniev, care se află în Rusia. Aceştia trei se numără printre cei mai mari contrari personali ai lui Stalin, deşi ei încă sunt comunişti. RĂSTIGNIRE Hulit ai fost şi te-au bătut, Cu pleasna biciului barbar, Că nu le ai dat cât au cerut. Şi-atunci s’au răsculat şi-au vrut Pe cruce să te răstignească, Aici îa vatra strămoşească... Că nu le-ai dat cât au cerut! Şi ai plecat, făr' să cârteşti, Şi 'n urma ta atât popor Păşea, ştiind că tu-L iubeşti Pe Rege, şi vrei să-L păzeşti De-acele duhuri nechemate, Ce nu sunt de pământ legate Şi nu se 'nchină legii creştineşti! Căci singur tu ai fost cu drept Să fii de straje lângă Tron Şi să fii pururea deştept, Cu gând senin şi înţelept; Să mântui Ţara de lăcuste, Pe diavolii 'mbrăcaţi în fuste Afară să-i alungi, de piept! Avea-i tot dreptul ca să spui Ce nu put­ţu­ cuprinde 'n minte; Hoţii 'n lanţuri să mi-i pui, „Cezarului să-i dai al Lui“, Dar unor duhuri nechemate, Ascunse 'n umbre de palate... Lor n'avea-i drept să te supui! De-ai fi 'ncercat, fâcea-i păcat! Te osândeam atunci cu toţii. Şi 'n jurământ ne-am fi legat, Că vrednic eşti de aruncat, In lagărul celor vânduţi — Lipsiţi de nobile virtuţi — ! Şi-ai fi rămas un renegat Lui IULIU MANIU Dar, tu ai stat cu fruntea 'n sus, Cu cuget drept.... neşovăelnic — Asemeni ai fost lui Isus — La multe încercări te-au pus: Te-au biciuit, te-au răstignit, Cuvânt de hulă ţi -au rostit.... Şi spini pe fruntea ta au pus.... Şi toate acestea le-ai răbdat, Şi n'ai cârtit nici un cuvânt, Deşi poporul a strigat: „Al nostru eşti! şi ne-am jurat Ca s'ascultăm al tău cuvânt, Să te urmăm, chiar şi 'n mormânt».. Loveşte 'n ei că nu-i păcat!!! In răi ai dreptul să loveşti, Când ţi­ se pun făţiş în cale, Căci tu de mult al ţării eşti, Şi nu e bine să cerşeşti Măriri pentru popor şi Ţară... Să stai s'aştepţi la scări afară Când poţi, de vrei să cucereşti! Vremea a sosit! Rosteşte-ţi deci cuvântul* Să-l auzim, am vrea cu toţii, Şi să 'noim iar legământul, Să ne audă Tatăl Sfântul, Şi-o dreaptă binecuvântare Ne-o dea... că-i bun şi mare... Să-ţi auzim cuvântul!!! Vreme n'avem de pierdut — Şi or înţelege cei ce vreau — Că am răbdat, cât am putut, Şi-am suferit şi am tăcut..., Dar astăzi vrem ca să trăim — De nimenea huliţi să fim — Aici, unde ne-am născut! Nicolae Obeadă. Na. 1 Acorduri diplomatice franco-italiene Dl Laval, care plecase în vacanţă, şi-a scurtat odihna şi s-a înapoiat la Q­uai d'Orsay. Cauza acestei înapoieri, ar fi în­cheierea iminentă a unor acorduri diplo­matice franco-italiene, ca preludiu la vizita pe care dl Laval o va face d-lui Musoh­ai. Se pare, că data acestei călătorii este foarte apropiată, anunţă „Petit Parisien“, adăugând că dl Laval a studiat amănunţit dosarul relaţiilor franco-italiene. „Le Figaro“ notează, că după atitu­dinea Franţei, care la Geneva s-a alăturat atât de categoric Iugoslaviei şi care rămâne credincioasă aliaţilor săi din Mica înţele­gere, este sigur, că o reînoire fericită a prieteniei franco-italiene va însemna o des­tindere între Italia şi Iugoslavia. Colaborarea franco-italiană şi italo­­iugoslavă, scrie „Figaro“, constituie împo­trivirea supremă la năzuințele germane de „Drang nach Osten“.

Next