Foaia poporului, 1944 (Anul 51, nr. 1-52)
1944-01-02 / nr. 1
» WMW»NMU« WMWt»lKW» ! Păstrarea legii In ziua a opta dela Naşterea în ieslea din Bethleem Mântuitorul lumii a fost tăiat împrejur, după porunca şi rânduiala legii lui Moisi. In evreeism se intra prin aceasta ceremonie, când se punea şi numele pruncului. Mântuitorului i s'a pus numele Isus, după cum îi vestise Arhanghelul Preacuratei Fecioare: „Şi vor chema numele lui Isus“. Mântuitorul venise în lume să inființeze o Lege nouă, înlăturând legea lui Mesia, care era numai o umbră a darului care avea sâ vină, cum am cântat la Crăciun : „Trecut-a umbra Legii şi darul a venit“. Totuşi el a urmat rânduiala tăierii împrejur, pentrucă Legea nouă nu era încă înfiinţată. Ea a început numai cu patima, moartea şi învierea Domnului. De aceea, deşi era Fiul lui Dumnezeu, s’a supus legii evreeşti, şi la tăierea împrejur, şi când a fost dus la Biserică la patruzeci de zile după Naştere. Prin aceea Mântuitorul ne-a arătat că fiecare om trebue să fie cu sfințenie la Lege, să o păstreze, să se alipească de ea cu trup şi suflet. Noi intrăm în creştinism, în Legea nouă, in Biserica Domnului, prin sf. Taină a Botezului In multe locuri s’a păstrat bunul şi străvechiul obiceiu de a boteza copiii mici a opta zi după naştere, când i se pune numele, botezându-se cu apă şi cu duh sfânt, în numele Preasfntei Treimi, după însăşi porunca Mântuitorului: ,,Mergând în toată lumea, învăţaţi toate neamurile, botezându-i pe ei în numele Tatălui, şi a Fiului şi a Spiritului sfânt“, încă Apostolii au hotârît ca nu numai oameni mari ci şi copiii „toată casa“ adică întreaga familie a celor ce se încreştinau. Pentru ca să nu mai vorbim de ereticii sectari de deosebite feliuri, cari fac neiertatul păcat, de a nu boteza copiii până sunt mari, sau de a reboteza pe cei ce trec la ei şi au fost botezaţi ca copii mici, vom atrage atenţiunea asupra unui obceiu mai nou chiar familiile drept credincioase creştine, care amână botezul copiilor până sunt de câteva luni, o jumătate de an, un an, sau chiar mai mult. Datina aceasta nouă şi rea se observă mai ales in familide de domni sau ale ţăranilor fruntaşi, cari poate s’au luat după cei dintâi. Datina aceasta este foarte păgubitoare şi necreştinească. Noi trebue să ne grăbim a ne încreşlina copiii cât mai în grabă, şi mai bine e să ţinem legea din bătrâni a opta zi de la Naştere. In caz de boală iau mare slăbiciune trebue să-i botezăm şi mai în grabă, şi chiar neîntârziat. Pentru ca nu cumva să roară nebotezaţi, căci Mântuitorul a spus: „De nu te va naşte cineva a doua oară din apă şi Duh sfânt, nu va intra in împărăţia ceriurilor”. Cine întârzie să-şi boteze copiii şi puni în mare primejdie de a muri nebotezaţi, şi să le închidă uşile raiului. Dar, chiar dacă nu-i acest pericol, botezul trece dat în grabă, pentru că e o negrăită binefacere de a-ţi vedea copilul curăţit de păcatul strămoşesc, scos le sub puterea diavolului, şi făcut prin Botez fiu a lui Dumnezeu. Nenumărate daruri se coboară în sufletul copilului prin sf. Botez. Dar nu numai la taina sf. Botez, prin care virăm in creştinism şi în biserică, suntem datori să vnem din toate puterile aşa cum am apucat din bărâni, ci la întreaga noastră lege creştinească. Pilda Domnului, prin tăierea împrejur, aceasta ne poruneşte. Păstrarea Legii aşa cum ne învaţă de aproape două mii de ani Biserica, e o datorie sfântă pentru fecare creştin. „Un Domn, o credinţă un Botez“, pune sf. Pavel, aşa cum a propovăduit totdeauna Biserica nu cum au încercat să strice Legea ereticii şi sectarii de tot soiul, pe care Biserica a trebuit să-i afurisească în scurgerea veacurilor, Sf. Pavel spunea că dacă chiar el sau înger din cer ar încerca să înveţe altfel Evanghelia de cum i-a învăţat el mai întâi, să fie afurisit, sa cadă sub blestem (anatemă). De aici se vede limpede marea datorie a fiecărui creştin de a păstra învăţăturile şi poruncile Evangheliei aşa cum învaţă Biserica, nu cum o strică „lupii răpitori“ cari intră în staulul bisericii nu pe poartă, ci s’ar peste gard, cum spune însuşi Mântuitorul. Dar noi românii avem datorie şi mai mare de a ne păstra Legea între orice împrejurări. Pentrucă noi, ca popor, ne-am născut creştini, şi pentrucă legea creştină ne-a păstrat prin veacuri in viaţă. Dacă strămoşii şi moşii ori părinţii noştri s’ar fi lepădat de legea creştinească, aşa cum o învaţă Biserica, de mult noi nu am mai exista ca popor, ci ne-am fi amestecat cu alte neamuri şi ne-am fi topit în ele. Cum s’a şi întâmplat în surparea veacurilor cu unii slabi de înger cari s’au lepădat de le Legea lor. Azi trăim vremuri când mulţi străini îndeamnă să nu mai ţinem la creştinătate. Să-i lăsăm în drumul lor, şi noi să mergem hotărîţi pe al nostru, fiind siguri că numai aşa ne vom asigura viitorul neamului. BORIA BOBQKEDDI Calendarul săptămânii Luna Ianuarie Dum în de Bot D-lui E Mcc. 1-8 Luni :3 Pr. Mlachia Marti 14 Sin. ss. 70 Ap. Miere. 5 M. Teop. și Teona Joi 6 (f) Botezul D-lui Vineri 7 f loan Botez. Sâmb. 8 C. George Duminecă 9 M Polieuct Dum. d Bot. D-lui E Mt. IV 12-17 5 VREMEA idupă calendarul de 150 de ani) Dela: 1 cald, 2-4 ceată, 5-16 ger, 17-18 ninge, 19-27 ger, 28-31 cald. Din jud Satu-Mare Mulţumită colacului S’a sculat jupânu gazdă, Din zori, Din cântători, Şi bătând la cheutori Merse’n grajdurile sale, Scoase opt junei, Cu coarne lungi La cap auriţi, La picioare potcoviji Şi iasă în câmpul Ierusalimului. Ară cât ară, Răstoarnă brazdă neagră, Grâu roşu semăna, Ploaia-i tropotea, Grâul se cocea, La gazdă bine-i părea. Veniră babe adunate Cu fete incârligate, Şi luară Şi-l puseră De pe snop, pe claie, De pe claie, pe grămadă, — Să ai viajă bună jupâne gazdă! Şi eu când eram mititel Umblam cu tata plugărel, Am arat pe-o baltă’n sus, Boii au fugit şi s’au dus... Tata zice: —• Prinde de cârceie, Trage de hinteie! — Eu am prins şi-am tras Iată mă cu ce am rămas. Tata zice: să trag la grapă. Pe unde grapa ajungea Aşa colac rămânea. Valeriu Crişan Anul 51 - Nr. 1 fibonaţii „foaia poporului“ — îndemnuri dela cei ce ne urmăresc slova — Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român sau „Astra“ — care pe lângă Biserică şi Şcoală este cea mai veche instituţie culturală a noastră a Românilor de dincoace de Carpaţi — prin Comitetul ei central din Sibiu editează cea mai bună gazetă sântă nânală pentru cultivarea ţărănimei noastre, numită „FOAIA POPORULUI“, în care se publică tot felul de articole privitoare la cultura religioasă-morală, naţională-patriotică şi economică-socială a ţăranului român; publică articole din agricultură şi grădinărit, despre cultura raţională a cerealelor a nutreţurilor măestrite, a zarzavaturilor, a pomilor şi despre vierii şi albinărit etc., şi are rubrici permanente pentru evanghelia duminecii, pentru chestiuni sanitare şi de higienă precum şi pentru gospodăria casei, bucătăriei şi curăţeniei lor, calendarul săptămânal, târgurile din ţară, ştiri şi veşti din lumea mare, etc., cu un cuvânt publică articole pentru toate trebuinţele noastre sufleteşti şi trupeşti. Această gazetă apare odată pe săptămână şi se trimite abonaţilor înainte de ziua Duminecii, aşa ca să poată avea fiecare pe Duminecă după masă, când orice creştin are timp liber şi poate să o citească — şi costă pe un an numai 400 de lei. Cum ne aflăm la începutul noului an şi când fiecare cetăţean, fie intelectual sau ţăran, e dator să aibă pe masa sa o gazetă, care să-i dea hrana sufletească necesară atât pentru el cât şi pentru ceilalţi membri ai familiei lui, — vin să vă invit, cu toată dragostea, atât pe domnii intelectuali (cari avem cu toţii datoria de a răspândi şi a promova cultura in mijlocul ţărănimii), cât şi pe iubiţii ţărani, ca să abonaţi cu toţii această gazetă „FOAIA POPORULUI“, care cuprinde un material foarte bogat, felurit, interesant, atrăgător şi instructiv, cu toate ştirile din ţară şi străinătate şi al cărei abonament e numai 400 lei pe an. E cea mai ieftină foaie din ţără, cea mai iubită, cea mai apreciată şi cea mai populară gazetă. Deci, nimeni să nu se lase neabonat la această foaie, ci cu toţii să ne-o procurăm, ca să o avem în casa şi pe masa noastră, cetindu-o cu drag, căci în ea vom găsi tot felul de învăţături frumoase, poveţe folositoare şi sfaturi preţioase, cam foaie ne sunt necesare la cultivarea sufletului nostru. In speranţă, că apelul meu va fi înţeles de către toţi bunii români şi că se va grăbi fiecare să-şi aboneze gazeta „FOAIA POPORULUI“, înscriindu-se ca abonat, exprim sentimentele mele de bun român şi prieten al bătânei loi de la Sibiu, Oarda de jos, la 15 Decemvrie 1945. Preot IOAN HANDA, preşedintele Cercului Cultural „Astra“ Spre luare amunte! Odată cu bunele noastre urări de an nou fericit, pe care le facem în altă parte, a foii, am socotit să dăruim abonaţilor, cetitorilor şi sprijinitorilor noştri câte un calendar de părere, pentru a-l aşeza fiecare în căminul său, ca să-i fie îndreptat de fiecare zi a noului an, şi indemn la lupta de solidaritate naţională, sub steagul „Astrei“. Aşezaţi-i, acest calendar de părere, la loc de cinste, pentru a vă mărturisi şi în acest chip preţuirea faţă de aşezământul nostru, care nu doreşte decât binele şi buna propăşire a neamului românesc. Nu uitaţi, că plata la timp a abonamentului a fost o datorie, care a onorat întotdeauna pe cititorii „Foii Poporului“.