Foaia poporului, 1947 (Anul 54, nr. 1-28)

1947-01-01 / nr. 1-2

m DACA CITESTI GAZETA, nu « arunca, ci împrumuî-o si veci* ■ée aaî«{~ si«nfaa a o ®tmoa$fa «I «E. F© B SOAR­A Pluguşorul Aho, aho! Câte paie pe casă, Atâţia galbeni pe masă; Câte pietre ’n Prut, Atâtea oale cu unt; Câţi cărbuni aprinşi în vatră, Atâţia peţitori la faţă; Câte pietre în fântână,­­ Atâtea oale cu smântână; Câte ci­oare sburătoare, Atâtea vaci mulgătoare; Câte pene pe cocoşi, Atâţia copiii frumoşi, Câte nuiele îngrădite, Atâtea fete logodite; Bună seara, Doamnă gazdă, Lasă-mă să trag o brazda. — Venifi cu topii, măi băieţi, Venifi în casă, venit! cu topi, Fata mea­ de măritat 1 ■'1' ■ . -u~. 1 Pentru suflet Pe urmele Domnului An nou - om nou Intrem într’un nou an şi nu ştim ci­ne va educe el. Căci întâmplările de viitor stau namai in ştiinţa şi ca­­m naşterea lui Dumnezeu. Dar ştim ale ce au trecut pute noi şi din care putem trage învăţă­minte pentru viitor. Un lucru Insă trebue să stea me­ni înaintea ochilor noştri epiletişti şi anume, că fiecare început d­e an ne grăieşte despre trebuinţe vioirii făpturii­ noastre lăuntrice. Cunoscând păcatele şi greşdele care ne-au năs­cut viaţa în anul ce a trecst, se ca­de să nu facem on plin de viaţă pentru ieşirea de sub apăsarea lor şi pentru intemeena unei vieţi noul, viaţă după chipul lui Ietis Hristos. Poate că, în anul trecut, ne-a cu­cerit indivin­,­ spre lenevie., Acum, vom tlănui să alungam un asemenea îndemn şi să devenim folositori nouă înşine, Ntârnatul şi Bisericii. S'ar putea să fi avut îd­oiali in credinţă, iar acum ni se cuvine să ne întărim la ea, dacă Tatăl ceresc ne-a turned­nicit să numărăm un nou an în cun­­gul vieţii noastre. Mulţi, poate, ne vom fi arătat puţin înţelegători şi milostivi către durerile, necazurile şi lipsurile semenilor noştri, măcar că ajutorul nostru era cerut din toate părţile. Şi durerile nu l-au încheiat, iar lipsurile nu contenesc. De aceea, simţământul de milă este din nou chirist la viaţă, ca o şi mai multă bogăţie, in anul care începe. Vom as­culta oare ghiul lui? Vom asculta peste tot, glasul Bisericii, care ne chiamă la m­olta? Bine ar fi să l ascultăm! Căci numai aşa, la început dt an nou, putem n dejduî şi într’un om nou, om al Iul Dumnezeu, trăind după chipul Celui care „om sa făcut”, ca sa morale noau cum să trăim şi să lucrăm ca oameni. ..... D. Călugăr Sub ateagul Astrei Activitatea ..Astrei11 n nordul Ardealului In plasa nou înfiinţată Ard­usat, di judeţul Satu­ Mare, a lust fiinţă un nou Despărţământ ce s’a adaos Ia­­ Despărţământul central j­udeţean Bila-­­ Mare. Ia scopul organizării acestui­­ Despărţământ al Ardusatului sau deplasat la fata locului Rev. Canonic Ghe­orghe Bob preşedinte şi dl Dr. Gavril Tomi vice*preşedinte al Asii­ei­­ din Baia-Mara. S’au h­lint­at cercuri- 1­15 culturale in comunei© Sârbi şi Far- s­caia, alafi fiind ca preşedinţi preo-­­ tii Romul Cotetiu, reap. Fel.ci­an Ms- t­rica. La biserica gr.-cat. din Ard­usat, ■ Rev. Canonic Bob după slujuea Sf.­­ Liturghii, a ţinut o predică bogată In învăţăminte creştineşti. Răspunsurile­­, la Sf Liturghia au fost date da corul î­l răneşte sub conducerea d-lui în­.­­ G. Crigan.­­ După Sf. Liturghie, credincioşii au­­ meri la Casa Culturală unde Rev.­­ Cenonic G. Bob a­­inut o cuvântare­­ ocazională. In cuvinte alsss. Rev.­­ Canonic arată că: „Antra înfiinţată •î­n 1861 şi-a împlinit cu vârf şi inda­sat rolul ei de educatoare a Neamu­lui românesc. Acelaşi rol trabue să-l îndeplinească şi de azi inainte de a lumina masele poporului în drumul către un viitor mai bun şi mai feri­cit. Astra nu face politică de partid, nici confesională, ci urmăreşte nu­mai adevăratul progres al poporului român. Abira ara la temalia ei dra­gostea fata de nean şi crezul creş­tinesc care i-au fost sprijnul în tre­cutul zbuciumat şi chezăşia viitoru­lui. N­ea­nul care vrea să vieţuiască în veci nu poata fi zidit de cât pe temelii solide care s’au dovedit ca atare şi în trecut. Se alege apoi comitetul Despărţă­mântului: Preşedinte: M­ult­on. Victor Avram; Vice-preşedinţi: di­notar Dimboiu şi Vasile Buzili . Secretar: Pârn­itele Munteenu. Curul execută apoi un program de cântece populare terminând cu „Trom­petele răsună“. Concertul de colinde dat de corul „Gh. Dima“ Reuniunea de muzică şi cântări „Gh. Dima“ din Sibiu, în vaara zilei de 18 Dec. 1946 a dat un frumos concert de colinda în sala teatrului municipal. Bucăţile corala — coli ridai© — au fost alese din­­ A cuprinsul ţării. Pu­blicul sibian a a­vut prilejul să guste din comoars folcloristică, stât de bo­gată, a poporului român. Celea mai multe din colindele cântate sunt ar­monizat© da profesorii de muzică din Sibiu: Gheorghe Şoima, Iu­s Micu şi Arion. S’au cântat apoi colinde din repertoriul „patriarhului muzicii sibîehe“ părintele Timotei Popovicî.. Părintele T. Popovici s'a bucurat de-o câld troa8ă manifestaţie da simpatie din partea ceîor prezenţi. De aseme­nea au fost apla­udaţi cei trai profe­sori, din care s’au cântat colinde şi care erau prez­enţi la concert. Conducerea corul­ui o are profeso­rul da muz cî dala şcoala norma ăi d.­in­ Micu. Touts colindat­a au fost deosebit de frumos executate, d­in aceasta d. prof. Micu dovedind că este vrednic a dirija acest cor înte­meiat de marele compozitor Gheorghe Dima. Dl prof. Mi­cu precum şi întreg corul au fost răsplătiţi cu aplauze din partea publicului care a râmas cu impresii plăcute despre dezaltă manifestare în spirit creştinesc. Cuvântul introduc'd/ şi de prezen­tare al coli­ndie, a fost­­inul dl dl Dr. Mirca. D sa o arîtr­ valoarea co­lindelor în viaţa noastră de popor care ne-am născut creştini. Tinem sa arătăm aci că sala nu a fost arhi­plini cum se întâmpla la alte spec­tacole. Totuşi ce i car© au muncit pot fi, şi ei, pe deci 11 mulţumiţi de re­zultatele obținute. Concertul a fost onorat cu prezenţa I P. Sf. Nicola© B­­ .n, Mitropolitul A­reslului. A. M, Şi de mult v’a aşteptat. — Să­­ urăm ca să trăiască, Dumnezeu s’o norocească, Cu norocul bogrîţel Şi cu ’n mire frumuşel. E frumoasă, bat-o bruma, Ca luceafărul şi luna Şi ca dânsa nu e una. Am ura ce am mai ura, Dar ni i frică c’om însera, C’ avem a trece, Pe unde vom merge, Prin pădurea deasă, Deasă şi pletoasă, Unde stau leii Leii, paraleii, Cu gurile căscate» Să ne-apuce de spate. Ne temem c’om însera, Că nu suntem de ici-colea, Ci sântem dela Mitoc, Ori de ’nghiată apa ’n tioc, Şi mămăliga lângă fac: Alţii din satul cu verdeaţă, Unde fierbe apa ’n ghiaţă Şi măgarii care ’nvaţă, Alţii dela Ciuca Buca, Unde-i mămăliga cât nuca Şi-o păzesc cincizeci cu măciuca Şi şapte cu biciuşca, Să n’o apuce furnica. Pentru un bob de mămăligă, Se trag doi moşnegi de chică.. Rămâneţi cu bine gazdă, Noi mergem să dăm o brazdă, Vă urăm roade ’n ogor, Lucruri bune şi cu spor. Hopuri hopurele, La mulţi ani cu floricele, Hopuri hopurate, La multi ani cu sănătate. Busuioc bătut în loc, Rămâi gazdă cu noroc, Busuioc bătut pe masă, Rămâi gazda sănătoasă. Auzită în satul Băcăuţi de sas, jud. Hotin, de la Cazacu Simian, de Sl­uni. Colecţia Aurel Vasi­lia SFATURILE DOCTORULUI Bolile mai rare care se iau de la animale Dintre boile cari se transmit de la animalele domestice sunt unele mai puţin cunoscute şi din această cauză nu au o dezunire populară. Este o grupă de microbi, adică mai multe feluri de microbi cari produs lepă­dare (avort septic) la oi, capre, oţel şi scroafe cari pot îmbolnăvi şi oa­menii. îmbolnăvirea la om se întâm­plă dacă se dă ajutor la o as­eme­­nea vită căni lapătă sau dacă um­blă cu soartea (placentă) sau vitaiul şi are o tăietură sau rană pe mâni. Se mai poate lua această boală şi dacă se mănâncă lapte, unt, sau carne de la animalele bolnave fără si fi fost bine fierte sau fripte. La om boala se produce nu­mai după 2—3 săptămâni sau chiar du­­­pă mai multe săptămâni şi din acest motiv omul nu-şi poate da seama, bine de cauza îmbolnăvirii sale. In denumirea medicali boala sa nu­meşte Bruzeloză şi se începe ca t­ori, tumurături cu frig, călduri mari cari t'm că ?. 2—3 Săptănâni apoi scade câteva zile pentru a ince­pe din nou şi aşa se revelă de 4-8 ori• In acest timp bolnavul are sudori mari, du­reri de muşchi şi inchaeiuri. Nu produce o slăbire a omului, dar este supirătoa­r din cauza su­dorilor şi petrucă 4S regulă i ne malt. Poate Unea boala dela 3 săp­tămâni până la 2 ani. Se îmbolnăvesc mai als bărbalii ţi se întâlneşte mai das la vârsta de 15 pani itt 40 de ani şi cazurile de moarte sunt patine. Prevenirea boalei se face dacă se umbli cu grijă la animalele cari la­­pădă apoi se spală bine pe mâni In asemenea cazuri și se spală cu me­­dicamente dssinfectante, cum este sa­lata de permangand da potasiu, li­­zol, ssbl,rrfbt, alcool, acid tenie (apă de carbon). Laptele, carni sau untul dela a­­semenea animale trebuesc bine fierte sau fripte la mâncare. Lecuirea boali se p­oate face nu­mai de către medici prin diferite me­dicamente iapă c­um­ se arată boali. Stiati­vă...? 5 s T» ...adâncimea mijloci© a M.0. Mediterane e da 1403 m,; edâ d mea mi|!ods a Oceanului Atlantic e de 3800 m, * ... cel mai adânc foraj (săpătură de sondă) din Europa sa află la Czuchow, în Silezia polonezi şi mă­soară 2240 m. «fe ... pământul are o suprafaţă da 510 milioana kilometri pătrate dintre cari 143 milioane km. patrati uscat, iar restul apă.* ... Cel mai adânc foraj din State­­le Unite ale Anergdei se află la Rin­con (California) și măsoară 3100 m.

Next