Foaia poporului, 1947 (Anul 54, nr. 1-28)
1947-01-01 / nr. 1-2
m DACA CITESTI GAZETA, nu « arunca, ci împrumuî-o si veci* ■ée aaî«{~ si«nfaa a o ®tmoa$fa «I «E. F© B SOARA Pluguşorul Aho, aho! Câte paie pe casă, Atâţia galbeni pe masă; Câte pietre ’n Prut, Atâtea oale cu unt; Câţi cărbuni aprinşi în vatră, Atâţia peţitori la faţă; Câte pietre în fântână, Atâtea oale cu smântână; Câte cioare sburătoare, Atâtea vaci mulgătoare; Câte pene pe cocoşi, Atâţia copiii frumoşi, Câte nuiele îngrădite, Atâtea fete logodite; Bună seara, Doamnă gazdă, Lasă-mă să trag o brazda. — Venifi cu topii, măi băieţi, Venifi în casă, venit! cu topi, Fata mea de măritat 1 ■'1' ■ . -u~. 1 Pentru suflet Pe urmele Domnului An nou - om nou Intrem într’un nou an şi nu ştim cine va educe el. Căci întâmplările de viitor stau namai in ştiinţa şi cam naşterea lui Dumnezeu. Dar ştim ale ce au trecut pute noi şi din care putem trage învăţăminte pentru viitor. Un lucru Insă trebue să stea meni înaintea ochilor noştri epiletişti şi anume, că fiecare început de an ne grăieşte despre trebuinţe vioirii făpturii noastre lăuntrice. Cunoscând păcatele şi greşdele care ne-au născut viaţa în anul ce a trecst, se cade să nu facem on plin de viaţă pentru ieşirea de sub apăsarea lor şi pentru intemeena unei vieţi noul, viaţă după chipul lui Ietis Hristos. Poate că, în anul trecut, ne-a cucerit indivin, spre lenevie., Acum, vom tlănui să alungam un asemenea îndemn şi să devenim folositori nouă înşine, Ntârnatul şi Bisericii. S'ar putea să fi avut îdoiali in credinţă, iar acum ni se cuvine să ne întărim la ea, dacă Tatăl ceresc ne-a turnednicit să numărăm un nou an în cungul vieţii noastre. Mulţi, poate, ne vom fi arătat puţin înţelegători şi milostivi către durerile, necazurile şi lipsurile semenilor noştri, măcar că ajutorul nostru era cerut din toate părţile. Şi durerile nu l-au încheiat, iar lipsurile nu contenesc. De aceea, simţământul de milă este din nou chirist la viaţă, ca o şi mai multă bogăţie, in anul care începe. Vom asculta oare ghiul lui? Vom asculta peste tot, glasul Bisericii, care ne chiamă la molta? Bine ar fi să l ascultăm! Căci numai aşa, la început dt an nou, putem n dejduî şi într’un om nou, om al Iul Dumnezeu, trăind după chipul Celui care „om sa făcut”, ca sa morale noau cum să trăim şi să lucrăm ca oameni. ..... D. Călugăr Sub ateagul Astrei Activitatea ..Astrei11 n nordul Ardealului In plasa nou înfiinţată Ardusat, di judeţul Satu Mare, a lust fiinţă un nou Despărţământ ce s’a adaos Ia Despărţământul central judeţean Bila- Mare. Ia scopul organizării acestui Despărţământ al Ardusatului sau deplasat la fata locului Rev. Canonic Gheorghe Bob preşedinte şi dl Dr. Gavril Tomi vice*preşedinte al Asiiei din Baia-Mara. S’au hlintat cercuri- 115 culturale in comunei© Sârbi şi Far- scaia, alafi fiind ca preşedinţi preo- tii Romul Cotetiu, reap. Fel.cian Ms- trica. La biserica gr.-cat. din Ardusat, ■ Rev. Canonic Bob după slujuea Sf. Liturghii, a ţinut o predică bogată In învăţăminte creştineşti. Răspunsurile, la Sf Liturghia au fost date da corul îl răneşte sub conducerea d-lui în. G. Crigan. După Sf. Liturghie, credincioşii au meri la Casa Culturală unde Rev. Cenonic G. Bob ainut o cuvântare ocazională. In cuvinte alsss. Rev. Canonic arată că: „Antra înfiinţată •în 1861 şi-a împlinit cu vârf şi indasat rolul ei de educatoare a Neamului românesc. Acelaşi rol trabue să-l îndeplinească şi de azi inainte de a lumina masele poporului în drumul către un viitor mai bun şi mai fericit. Astra nu face politică de partid, nici confesională, ci urmăreşte numai adevăratul progres al poporului român. Abira ara la temalia ei dragostea fata de nean şi crezul creştinesc care i-au fost sprijnul în trecutul zbuciumat şi chezăşia viitorului. Neanul care vrea să vieţuiască în veci nu poata fi zidit de cât pe temelii solide care s’au dovedit ca atare şi în trecut. Se alege apoi comitetul Despărţământului: Preşedinte: Multon. Victor Avram; Vice-preşedinţi: dinotar Dimboiu şi Vasile Buzili . Secretar: Pârnitele Munteenu. Curul execută apoi un program de cântece populare terminând cu „Trompetele răsună“. Concertul de colinde dat de corul „Gh. Dima“ Reuniunea de muzică şi cântări „Gh. Dima“ din Sibiu, în vaara zilei de 18 Dec. 1946 a dat un frumos concert de colinda în sala teatrului municipal. Bucăţile corala — coli ridai© — au fost alese din A cuprinsul ţării. Publicul sibian a avut prilejul să guste din comoars folcloristică, stât de bogată, a poporului român. Celea mai multe din colindele cântate sunt armonizat© da profesorii de muzică din Sibiu: Gheorghe Şoima, Ius Micu şi Arion. S’au cântat apoi colinde din repertoriul „patriarhului muzicii sibîehe“ părintele Timotei Popovicî.. Părintele T. Popovici s'a bucurat de-o câld troa8ă manifestaţie da simpatie din partea ceîor prezenţi. De asemenea au fost aplaudaţi cei trai profesori, din care s’au cântat colinde şi care erau prezenţi la concert. Conducerea corului o are profesorul da muz cî dala şcoala norma ăi d.in Micu. Touts colindata au fost deosebit de frumos executate, din aceasta d. prof. Micu dovedind că este vrednic a dirija acest cor întemeiat de marele compozitor Gheorghe Dima. Dl prof. Micu precum şi întreg corul au fost răsplătiţi cu aplauze din partea publicului care a râmas cu impresii plăcute despre dezaltă manifestare în spirit creştinesc. Cuvântul introduc'd/ şi de prezentare al colindie, a fostinul dl dl Dr. Mirca. D sa o arîtr valoarea colindelor în viaţa noastră de popor care ne-am născut creştini. Tinem sa arătăm aci că sala nu a fost arhiplini cum se întâmpla la alte spectacole. Totuşi ce i car© au muncit pot fi, şi ei, pe deci 11 mulţumiţi de rezultatele obținute. Concertul a fost onorat cu prezenţa I P. Sf. Nicola© B .n, Mitropolitul Areslului. A. M, Şi de mult v’a aşteptat. — Să urăm ca să trăiască, Dumnezeu s’o norocească, Cu norocul bogrîţel Şi cu ’n mire frumuşel. E frumoasă, bat-o bruma, Ca luceafărul şi luna Şi ca dânsa nu e una. Am ura ce am mai ura, Dar ni i frică c’om însera, C’ avem a trece, Pe unde vom merge, Prin pădurea deasă, Deasă şi pletoasă, Unde stau leii Leii, paraleii, Cu gurile căscate» Să ne-apuce de spate. Ne temem c’om însera, Că nu suntem de ici-colea, Ci sântem dela Mitoc, Ori de ’nghiată apa ’n tioc, Şi mămăliga lângă fac: Alţii din satul cu verdeaţă, Unde fierbe apa ’n ghiaţă Şi măgarii care ’nvaţă, Alţii dela Ciuca Buca, Unde-i mămăliga cât nuca Şi-o păzesc cincizeci cu măciuca Şi şapte cu biciuşca, Să n’o apuce furnica. Pentru un bob de mămăligă, Se trag doi moşnegi de chică.. Rămâneţi cu bine gazdă, Noi mergem să dăm o brazdă, Vă urăm roade ’n ogor, Lucruri bune şi cu spor. Hopuri hopurele, La mulţi ani cu floricele, Hopuri hopurate, La multi ani cu sănătate. Busuioc bătut în loc, Rămâi gazdă cu noroc, Busuioc bătut pe masă, Rămâi gazda sănătoasă. Auzită în satul Băcăuţi de sas, jud. Hotin, de la Cazacu Simian, de Sluni. Colecţia Aurel Vasilia SFATURILE DOCTORULUI Bolile mai rare care se iau de la animale Dintre boile cari se transmit de la animalele domestice sunt unele mai puţin cunoscute şi din această cauză nu au o dezunire populară. Este o grupă de microbi, adică mai multe feluri de microbi cari produs lepădare (avort septic) la oi, capre, oţel şi scroafe cari pot îmbolnăvi şi oamenii. îmbolnăvirea la om se întâmplă dacă se dă ajutor la o asemenea vită căni lapătă sau dacă umblă cu soartea (placentă) sau vitaiul şi are o tăietură sau rană pe mâni. Se mai poate lua această boală şi dacă se mănâncă lapte, unt, sau carne de la animalele bolnave fără si fi fost bine fierte sau fripte. La om boala se produce numai după 2—3 săptămâni sau chiar după mai multe săptămâni şi din acest motiv omul nu-şi poate da seama, bine de cauza îmbolnăvirii sale. In denumirea medicali boala sa numeşte Bruzeloză şi se începe ca tori, tumurături cu frig, călduri mari cari t'm că ?. 2—3 Săptănâni apoi scade câteva zile pentru a incepe din nou şi aşa se revelă de 4-8 ori• In acest timp bolnavul are sudori mari, dureri de muşchi şi inchaeiuri. Nu produce o slăbire a omului, dar este supirătoar din cauza sudorilor şi petrucă 4S regulă i ne malt. Poate Unea boala dela 3 săptămâni până la 2 ani. Se îmbolnăvesc mai als bărbalii ţi se întâlneşte mai das la vârsta de 15 pani itt 40 de ani şi cazurile de moarte sunt patine. Prevenirea boalei se face dacă se umbli cu grijă la animalele cari lapădă apoi se spală bine pe mâni In asemenea cazuri și se spală cu medicamente dssinfectante, cum este salata de permangand da potasiu, lizol, ssbl,rrfbt, alcool, acid tenie (apă de carbon). Laptele, carni sau untul dela asemenea animale trebuesc bine fierte sau fripte la mâncare. Lecuirea boali se poate face numai de către medici prin diferite medicamente iapă cum se arată boali. Stiativă...? 5 s T» ...adâncimea mijloci© a M.0. Mediterane e da 1403 m,; edâ d mea mi|!ods a Oceanului Atlantic e de 3800 m, * ... cel mai adânc foraj (săpătură de sondă) din Europa sa află la Czuchow, în Silezia polonezi şi măsoară 2240 m. «fe ... pământul are o suprafaţă da 510 milioana kilometri pătrate dintre cari 143 milioane km. patrati uscat, iar restul apă.* ... Cel mai adânc foraj din Statele Unite ale Anergdei se află la Rincon (California) și măsoară 3100 m.