Foaia noastră, 1971 (Anul 15, nr. 1-24)
1971-09-15 / nr. 18
FOAIA NOASTRĂ PARTICIPARE CU SUCCES LA FESTIVITĂȚI FOLCLORICE DE PRESTIGIU . La cel de-al IlI-lea festival folcloric al popoarelor dunărene Intre 19 şi 21 august a avut loc la Kalocsa, Baja şi pe malul lacului Szelidi o manifestaţie culturală devenită tradiţională: festivalul folcloric al popoarelor care trăiesc pe plaiurile dunărene. La acest festival au participat reprezentanţii a 12 ţări. La concursul de dansuri populare s-au înscris în afara echipelor din străinătate şi 20 de ansambluri din ţara noastră. Populaţia românească din Ungaria a fost reprezentată de echipa de dansuri a adulţilor şi a copiilor casei de cultură din Micherechi, precum şi de povestitorul de basme populare Vasile Gurzău. De programul festivalului s-a legat şi acţiunea întitulată „întîlnirea formaţiilor corale ţărăneşti”, la care au participat solişti vocali şi instrumentişti, precum şi formaţii corale. In cadrul festivalului s-a mai organizat şi o expoziţie cu lucrările unori pictori populari şi a unor cioplitori în lemn. în dimineaţa de 19 august a avut loc deschiderea sărbătorească a festivalului, prin defilarea tuturor participanţilor spre scena în aer liber din Kalocsa, unde Antal Gönyei, şeful secţiei de muzeistică şi etnografie din Ministerul culturii a ţinut cuvîntarea de deschidere. Apoi la sunetul unui corn a fost adus steagul festivalului şi doi membri ai ansamblului folcloric din Kalocsa au aprins făclia festivalului. Tot la deschidere, solişti şi artişti evidenţiaţi, precum şi ansamblul de copii din Kalocsa a dat un spectacol festiv de deschidere. Seara, în faţa unui juriu, au început concursurile preliminare la Baja, Kalocsa şi pe malul lacului Szelidi. Toţi concurenţii s-au străduit să prezinte producţiile artistice cele mai reuşite, cele mai bune, cu speranţa să ajungă în finala concursului, care urma să se desfăşoare în cadrul unui spectacol de gală. Impresii de neuitat au lăsat echipele de dansuri, în minunatele costume naţionale, prin dinamismul şi înalta ţinută artistică, soliştii, prin varietatea şi muzicalitatea producţiilor lor. Formaţiile artistice din Micherechi au avut ocazia să ajungă în finală, fiind selecţionate de juriu, care în urma numerelor prezentate pe scena din Baja, a apreciat în mod deosebit micul ansamblu. Intr-adevăr, echipa avea cu ce se lăuda: acurateţe în executare, dinamism, simţ artistic şi mult talent, în afară de echipa de adulţi a micherechenilor, de aprecierile juriului s-au mai bucurat şi ansamblurile de dansuri „Vladimir Nazov” din Iugoslavia, echipa „Lysa Cory Kamionka” din Polonia şi vestitul ansamblu „Volnjanka” din U.R.S.S. în dimineaţa de 20 august, folosindu-şi timpul la maximum, ansamblul micherechenilor a dat un spectacol pentru militarii dintr-o cazarmă din Baja. După masă un autobuz special i-a dus pe artiştii amatori la Kalocsa, unde au participat la o defilare artistică, cu dansuri şi cîntece. A fost o demonstraţie deosebit de spectaculoasă, care a făcut ca publicul spectator să izbucnească în ropote de aplauze. Seara a început spectacolul de gală pe scena în aer liber din Kalocsa. Pentru că noi ne-am prezentat programul printre primii, am avut prilejul să ad-mirăm şi programele celorlalte echipe. România a participat la festival cu două ansambluri, dintre care amîndouă s-au clasat pe locul întîi, dintre formaţiile din străinătate. Pe toţi spectatorii i-a uluit bogăţia de figuri şi varietatea paşilor de dans a reprezentanţilor ansamblului românesc din Filea, precum şi dansurile tradiţionale ale unui ansamblu maghiar din România. Ansamblul românesc din Filea a mai avut ocazia fericită de a susţine un spectacol de gală şi la Budapesta, în Casa centrală a armatei, la care Emil Bîndilă, conducătorul ansamblului a fost apreciat în mod deosebit. Dintre ansamblurile din ţară, echipa artistică din Kalocsa s-a clasat pe locul întîi. Echipa de dansuri a adulţilor din Micherechi s-a clasat pe locul al treilea (premiat cu 1000 de forinţi). Dr. Gheorghe Martin, colaboratorul secţiei etnografice al Academiei maghiare a evidenţiat în mod special evoluarea lui Gheorghe Nistor, talentat interpret al dansurilor populare, precum şi tehnica interpretativă a lui Teodor Kovacs, „primarul” acompaniamentului muzical. în ziua următoare au avut loc conferinţe ştiinţifice, discuţii şi consfătuiri de specialitate. Întorcîndu-ne la Micherechi, ne-am dori ca peste doi ani să reîntîlnim locurile acestea. Considerăm că prin muncă serioasă şi conştiincioasă vom reuşi să ne clasificăm din nou pentru a reprezenta naţionalitatea română din Ungaria la acest festival folcloric, care constituie mărturia înaltei aprecieri de care se bucură arta populară în zilele noastre. Ioan Ruja O fetiță în pitorescul port de Kalocsa Emil Bîndilă Cîţiva dintre membrii ansamblului din Filea Cintec, joc şi voie bună la Festivalul naţionalităţilor Liniştea de seară a orăşelului Tata, din judeţul Komarom, a fost tulburată la 28 august de muzica de fanfară răsunătoare, de antrenantele melodii sîrbocroate şi româneşti, de porcile slovace şi germane, precum şi de hore româneşti şi diardaşuri înflăcărate maghiare. Cu sprijinul Secţiei pentru naţionalităţi din Ministerul culturii, a Uniunilor pentru naţionalităţi şi al Sfatului orăşenesc din Tata s-a organizat, între 28—29 august, cel de al IX-lea Festival al naţionalităţilor pe ţară. La Festival, ansamblurile de dansuri slovace, sîrbo-croate, germane şi româneşti venite din diferitele colţuri ale ţării, au dezvăluit, în ce măsură s-au păstrat tradiţiile părinţilor şi cultura strămoşească. Festivalul a început seara la ora 7 cu o paradă pitorească de carnaval. Miile de spectatori au primit carnavalul naţionalităţilor cu mare plăcere şi simpatie. Programul de gală a echipelor de dansuri a avut loc la teatrul în aer liber, seara la orele 8, înainte de program dr. Lăsz- 16 Kovăgo şeful Secţiei naţionalităţilor din Ministerul culturii, a ţinut o cuvîntare festivă de deschidere. Vorbitorul a accentuat politica statului nostru faţă de naţionalităţi şi frumuseţea şi importanţa activităţii de păstrare a tradiţiilor din partea echipelor de naţionalitate. După deschiderea festivă, în faţa celor 3000 de spectatori însufleţiţi şi nerăbdători, a început programul cultural a echipelor participante la Festival. Dansurile şi cîntecele prezentate au fost primite cu mare însufleţire, fapt dovedit prin aplauzele neîncetate ale publicului. De un succes uriaş s-a bucurat mai ales Ansamblul central al naţionalităţilor prezentînd dansuri populare austriace şi sîrbeşti, Ansamblul popular slovac din Tótkomlös prezentînd un joc de nuntă, Ansamblul „Bela Bartók” cu dansurile mureşene şi Ansamblul naţionalităţilor din Bătania — reprezentanta naţionalităţii române — cu dansurile româneşti din judeţul Bichiş şi din valea Crişurilor. De un răsunător succes s-a bucurat solista de cîntece populare româneşti, Maria Tulcan. Au fost apreciate şi primite cu multă satisfacţie, atît din partea juriului, cît şi din cea a spectatorilor şi celelalte echipe, dovedind toate, că s-au pregătit pentru Festival cu un program la un înalt nivel artistic. Acordul de încheiere al acestui Festival a fost balul naţionalităţilor care a ţinut pîh?“?h zori. Cu acest prilej tinerii de diferite naţionalităţi au dansat şi s-au distrat împreună într-o atmosferă plăcută, dominată de voie bună. Oaspeţii veniţi la Tata au vorbit în mai multe limbi, dar arta lor i-a unit, exprimînd dragostea de patrie a tuturora. In scurta istorie a Festivalului, atît din punct de vedere al organizării, cît şi al nivelului, acest Festival a avut cel mai mare succes. Se pare că e o iniţiativă bună, ca Festivalul organizat din doi în doi ani să aibe loc de fiecare dată în alt oraş. Hie Moldovan Maria Tulcan Ansamblul din Bătania prezentînd un dans românesc