Foaia noastră, 1975 (Anul 25, nr. 1-24)

1975-09-15 / nr. 18

Anul XXV. Nr. 18. — Luni, 15 septembrie 1975. Prețul: 80 fill. Micherechi Să scrii ceva despre muncile de actualitate la o cooperativă agri­colă de producţie la începutul lui septembrie pare un lucru nepotri­vit — la prima vedere — căci recolta păioaselor s-a terminat de­ja, iar recolta sfeclei de zahăr şi a porumbului încă nici n-a început bine. Dar, privind mai cu atenţie, se poate constata, că într-o unitate agricolă muncile se succed necon­tenit, în permanenţă exită munci de actualitate. De acest lucru m-am putut con­vinge într-una din zilele de la în­ceputul lui septembrie la Miche­rechi, cînd sediul cooperativei agricole ,,N. Bălcescu” forfotea ca un roi de albine. Am văzut ieşind şi intrînd brigadieri, şefi de echi­pe, cooperatori, agronomul „cir­cula” neobosit de la o secţie la al­ta, zootehnistul discuta cu şeful sectorului avicol sau cu un munci­tor de la grajdurile de porci. La fel şi preşedintele, telefona şi dis­cuta în permanenţă cu cineva. Totuşi am reuşit să discut cîteva minute cu inginerul zootehnic Elek Török: — Noutăţi senzaţionale nu pot spune, dar e destul de liniştitor pentru noi simpla constatare, că asigurarea furajelor şi a nutreţului din anul acesta merge cu mult mai bine decit în anul trecut, însilo­­zarea dă rezultat şi randament, nu ca în anul trecut, cînd aproape întreaga suprafaţă de masă verde furajeră fusese compromisă de apa de infiltraţie. Acum avem ce însi­­loza, iar transporturile de borhot ne sosea — la fel — din timp. To­tuşi avem necazuri: ducem lipsă de maşini, pe care le primim „îm­prumut” de la CAP „Lenin” din Békéscsaba. Dar nu întotdeauna se potriveşte ziua „împrumutului” cu o zi bună de lucru — căci şi în anul acesta avem destul de dese ploi care, chiar dacă nu sunt prea abundente, totuşi fac ca maşinile să nu poată intra pe terenul des­fundat, moale. De altfel, mecaniza­rea râmîne şi pe mai departe „problema” noastră, grija noastră, căci asigurarea maşinilor corespun­zătoare —în număr suficient — ar rezolva cu totul problema asigu­rării furajelor pe baza resurselor proprii. — Dar ne preocupă şi consoli­darea efectivului capetelor de ani­male, iar în acest sens iarăşi ne mai rămîn multe de făcut. Am înaintat planul nostru de perspectivă şi spe­răm, că organele superioare îl vor aproba şi-l vor sprijini, astfel că vom putea ridica pe viitor produc­ţia de lapte şi carne din efectivul existent de animale. Pe agronomul-şef Vasile Marc am putut să-l „prind” şi mai greu la discuţie, căci era cînd aici cînd colo, în sfîrşit mi-a dat un scurt dar cuprinzător informativ: — Acum se desfăşoară munci importante, deşi mai puţin cu ca­racter de campanie. Am început recolta sfeclei de zahăr, care se desfăşoară destul de bine, deşi încă manual. Am vrut să-mi exprim uimirea, dar Vasile Marc m-a întrerupt imediat: — Nu, nu, aceasta să nu vă ducă în eroare. Numai acum recol­tăm manual, căci terenul este încă destul de umed, iar recoltată cu mașini, calitatea sfeclei pierde mult, căci nu poate fi curățită atît de bine. între timp, un tractor cu remor­că, încărcat cu sfeclă, bubuia spre fabrica de zahăr din Şărcad. M-am uitat îndelung. — Să nu vă uitați la acest trans­port, căci nu e al nostru. Sfecla noastră e mult mai frumoasă­­ şi mai curată. Se plăteşte mult mai bine pentru ea. Din păcate, şi în anul acesta 80 de ha din cele 230 cultivate cu sfeclă de bazăr au su­ferit de apa de infiltraţie. Dar pe suprafaţa necompromisă sperăm o recoltă medie de 32.000 kg/ha. Al­te lucrări? Sperăm că în zece zile terminăm recoltarea şi treieratul florii soarelui, din care cultivase­răm 5­76 ha şi din care aproape 50% au fost compromise de apa de infiltraţie. De pe suprafaţa ră­masă recoltăm cam 14—1500 kg boaberha. Am terminat recolta şi transportul cînepei de pe cele 100 ha, din care am obţinut o recoltă satisfăcătoare. Şi la cînepă am avut 15 ha inundate. Deci, vedeţi, dacă la Micherechi ne tot plîngem din cauza vitregiilor solului, o fa­cem în mod îndreptăţit, căci a­­proape în fiecare an avem un pro­centaj serios de cultură compromi­să din cauza terenului adine, brăz­dat de reţeaua ridicată şi deasă de apă freatică. — Dar am început şi arăturile şi semănăturile de toamnă. Aici aş evidenţia munca bună şi ca­pacitatea mare cu care are trac­torul sovietic K—700, pe care l-am primit tot de la CAP „Lenin” din Békéscsaba, cu care avem legături de cooperare foarte bune şi care ne ajută de multe ori. Drept, că şi combinele noastre cu şenile i-au ajutat pe ei la recoltare. Şi încă ceva: în anul acesta semănăm pen­tru prima dată rapiţă. Şi am con­vingerea, că va fi o inovaţie bună, căci caracteristica solului permite cultivarea rapiţei, iar pe de altă parte această plantă uleioasă are o mare căutare, seminţele plătin­­du-se destul de bine. Ce alte munci se mai desfăşoa­ră ? — Cele arătate pînă acum ar fi cele mai însemnate. Dar ne preo­cupă şi transportul pe cîmp al în­grăşămintelor de grajd, căci dorim să pregătim bine terenul în care vom cultiva în anul viitor cînepa şi sfecla de zahăr. In toamna a­­ceasta vrem să îngrăşăm cu gunoi de grajd 400 ha, pînă acum am transportat îngrăşăminte pe 230 ha. Deci, la CAP ,,N. Bălcescu” se lucrează, se raţionalizează, se pla­nifică. Să sperăm că, în ciuda vi­tregiilor solului, roadele muncii se vor ivi totuşi odată, că munca nu a fost zadarnică. Avem impresia, că de acum cooperativa a făcut primii paşi spre a dovedi acest lucru, chiar şi atunci, cînd trebuie întîmpinate greutăţi obiective şi subiective mai mari decît în alte unităţi agricole. E. I. Actualităţi la Cooperativa agricolă de producţie „N. Bălcescu” Tractorul sovietic K—700 de la CAP „Lenin” din Békéscsaba care ajută muncile cooperatorilor micherecheni István Bagi şi Vasile Petruţa la treieratul de floarea soarelui NOUL COMBINAT CULTURAL DIN GIULA a ajuns în faza ultime­lor lucrări de finisare. Impozantul complex destinat culturalizării va fi dat în folosință, cu toată probalitatea, încă în cursul acestei toamne, la 7 noiembrie. Evoluţia perfecţionării cadrelor didactice La consfătuirea Ministerului învă­­ţămîntului din 11 iunie s-a tratat proiectul şi planul de perspectivă privitor la perfecţionarea cadrelor didactice de naţionalitate, proiect elaborat de departamentul institute­lor şi şcolilor superioare din cadrul Ministerului. Importanţa temei tra­tate o exprimă însuşi faptul, că ea a fost discutată şi asupra ei s-a adus o hotărîre chiar de forul superior, de Ministerul învăţămîntului. Pregătirea şi perfecţionarea cadre­lor didactice de naţionalitate este o problemă-cheie, iar această constata­re este cu atît mai valabilă, dacă o referim la învăţămîntul de naţiona­litate din ţara noastră, din Unga­ria, unde, trăind în aşezări sporadi­ce, tînăra generaţie de naţionalitate nu învaţă limba maternă, mai ales limba literară — în cea mai mare măsură — decît în cadrul şcolilor. Deci, nu e indiferent, ce pregătire au sau primesc cadrele didactice, ca­re îi învaţă pe copiii de naţionalitate în limba maternă, căci în decursul activităţii lor nu întîmpină doar pro­bleme de ordin pedagogic şi metodic ci, spre deosebire de colegii de breas­lă, împlinesc o sarcină politică mult mai largă, cu variate implicaţii şi interferenţe social-politice. La începutul anului trecut consili­ul pedagogic al Şcolii pedagogice su­perioare din Pécs şi din Seghedin a ţinut o şedinţă comună, la care au participat reprezentanţii Ministerului Învăţămîntului, ai Ministerului Cul­turii, ai uniunilor democratice ale naţionalităţilor, directorii şi profeso­rii de limbă din instituţiile în care se pregătesc cadre didactice, precum şi profesorii care predau aceste limbi la şcolile superioare amintite. Consfătuirea a analizat problemele de conţinut legate de pregătirea ca­drelor didactice de naţionalitate, pro­blemele privitoare la sistemul de or­ganizare a învăţămîntului superior de naţionalitate, precum şi posibili­tăţile de dezvoltare în continuare. S-a stabilit că trebuie dezvoltată, lărgită şi chibzuită şi mai bine pre­gătirea educatoarelor şi învăţătorilor în instituţiile de naţionalitate. Pentru realizarea acestei dezvoltări şi îmbunătăţiri s-a format o comisie. Raportul întocmit de această comi­sie a analizat şi cumpănit posibilită­ţile eventuale ale schimbărilor şi transformărilor, în scopul îmbunătă­ţirii situaţiei, mai ales cele privitoa­re la dezvoltarea în conţinut a po­sibilităţilor reale deja existente. Şi, pe baza acestui raport, s-au născut o serie de sugestii şi propuneri, pe care le-a tratat consfătuirea minis­terială şi, conform deciziilor, la în­­tîi septembrie a început pregătirea viitoarelor cadre didactice de naţio­nalitate, pe baze noi. Sistemul orga­nizatoric al pregătirii viitoarelor cadre didactice de naţionalitate nu suferă schimbări esenţiale. In schimb, ca o sarcină permanentă a catedre­lor de limbă şi literatură ale naţio­nalităţilor stă ridicarea continuă a nivelului instructiv. Noutatea esenţială în pregătirea educatoarelor şi învăţătorilor de na­ţionalitate constă în numărul ridicat de ore de limba şi literatura mater­nă, predată de profesori competenţi şi cu normă întreagă la institutele respective, iar activitatea instructiv­­educativă a acestora să se integreze organic în programa de învăţămînt a catedrei respective. Catedrele de limbă şi literatură ale naţionalităţi­lor din şcolile superioare şi institu­tele pedagogice pentru învăţători şi educatoare exercită un rol de con­trol, de specialitate, dînd îndrumări şi sugestii de natură metodică şi di­dactică celor care predau limbile ma­terne. Colaboratorii catedrelor din institutele respective — în decursul asistenţelor şi interasistenţelor — pot ţine studenţilor prelegeri, semi­­narii şi ore de conversaţie. Noua programă şi orarele privitoare la o­­rele de limbă şi literatură maternă, precum şi condiţiile personale şi ma­teriale trebuie asigurate începînd din acest an școlar, în scopul ridicării nivelului ins­tructiv în prederea limbilor materne, institutele vor asigura viitoarelor cadre didactice cursuri şi tabere de limbă maternă cu o durată anuală de două săptămîni, care vor avea menirea adîncirii problemelor de lim­bă şi mai ales de conversaţie vie, activă, care să aprofundeze deprin­derea vorbirii curente. O măsură nouă, de la care se aş­teaptă rezultate cu maximă eficien­ţă, le vor constitui anualele semes­tre (jumătate de an) petrecute de viitoarele învăţătoare şi educatoare în ţările respective de limbă. Acestea sînt, deci, cele mai noi hotărîri ministeriale, care vin în a­­jutorul îmbunătăţirii şi ridicării ni­velului predării şi însuşirii limbilor materne în institutele pedagogice de învăţămînt superior. Fondurile ne­cesare asigurate fac posibilă o ins­trucţie a viitoarelor educatoare şi în­văţătoare cu adevărat mai profundă, la un nivel mai înalt. Şi în pregătirea cadrelor didactice de naţionalitate este valabilă Hotă­­rîrea din 1972 privitoare la dezvol­tarea învăţămîntului de naţionalita­te, întărirea conştiinţei naţionale şi a unităţii dialectice, a apartenenţei faţă de patria socialistă, exigenţele de înalt nivel privitoare la o înaltă însuşire a ambelor limbi şi culturi, prietenia între popoare, servirea ţe­lurilor unităţii internaţionale. Dar aceste scopuri, enumerate mai sus, nu pot fi traduse în viaţă decît de cadre didactice care sînt pătrunse şi convinse de justeţea şi necesitatea acestor hotărîri. Ferenc Stark

Next