Foaia noastră, 1975 (Anul 25, nr. 1-24)
1975-09-15 / nr. 18
Anul XXV. Nr. 18. — Luni, 15 septembrie 1975. Prețul: 80 fill. Micherechi Să scrii ceva despre muncile de actualitate la o cooperativă agricolă de producţie la începutul lui septembrie pare un lucru nepotrivit — la prima vedere — căci recolta păioaselor s-a terminat deja, iar recolta sfeclei de zahăr şi a porumbului încă nici n-a început bine. Dar, privind mai cu atenţie, se poate constata, că într-o unitate agricolă muncile se succed necontenit, în permanenţă exită munci de actualitate. De acest lucru m-am putut convinge într-una din zilele de la începutul lui septembrie la Micherechi, cînd sediul cooperativei agricole ,,N. Bălcescu” forfotea ca un roi de albine. Am văzut ieşind şi intrînd brigadieri, şefi de echipe, cooperatori, agronomul „circula” neobosit de la o secţie la alta, zootehnistul discuta cu şeful sectorului avicol sau cu un muncitor de la grajdurile de porci. La fel şi preşedintele, telefona şi discuta în permanenţă cu cineva. Totuşi am reuşit să discut cîteva minute cu inginerul zootehnic Elek Török: — Noutăţi senzaţionale nu pot spune, dar e destul de liniştitor pentru noi simpla constatare, că asigurarea furajelor şi a nutreţului din anul acesta merge cu mult mai bine decit în anul trecut, însilozarea dă rezultat şi randament, nu ca în anul trecut, cînd aproape întreaga suprafaţă de masă verde furajeră fusese compromisă de apa de infiltraţie. Acum avem ce însiloza, iar transporturile de borhot ne sosea — la fel — din timp. Totuşi avem necazuri: ducem lipsă de maşini, pe care le primim „împrumut” de la CAP „Lenin” din Békéscsaba. Dar nu întotdeauna se potriveşte ziua „împrumutului” cu o zi bună de lucru — căci şi în anul acesta avem destul de dese ploi care, chiar dacă nu sunt prea abundente, totuşi fac ca maşinile să nu poată intra pe terenul desfundat, moale. De altfel, mecanizarea râmîne şi pe mai departe „problema” noastră, grija noastră, căci asigurarea maşinilor corespunzătoare —în număr suficient — ar rezolva cu totul problema asigurării furajelor pe baza resurselor proprii. — Dar ne preocupă şi consolidarea efectivului capetelor de animale, iar în acest sens iarăşi ne mai rămîn multe de făcut. Am înaintat planul nostru de perspectivă şi sperăm, că organele superioare îl vor aproba şi-l vor sprijini, astfel că vom putea ridica pe viitor producţia de lapte şi carne din efectivul existent de animale. Pe agronomul-şef Vasile Marc am putut să-l „prind” şi mai greu la discuţie, căci era cînd aici cînd colo, în sfîrşit mi-a dat un scurt dar cuprinzător informativ: — Acum se desfăşoară munci importante, deşi mai puţin cu caracter de campanie. Am început recolta sfeclei de zahăr, care se desfăşoară destul de bine, deşi încă manual. Am vrut să-mi exprim uimirea, dar Vasile Marc m-a întrerupt imediat: — Nu, nu, aceasta să nu vă ducă în eroare. Numai acum recoltăm manual, căci terenul este încă destul de umed, iar recoltată cu mașini, calitatea sfeclei pierde mult, căci nu poate fi curățită atît de bine. între timp, un tractor cu remorcă, încărcat cu sfeclă, bubuia spre fabrica de zahăr din Şărcad. M-am uitat îndelung. — Să nu vă uitați la acest transport, căci nu e al nostru. Sfecla noastră e mult mai frumoasă şi mai curată. Se plăteşte mult mai bine pentru ea. Din păcate, şi în anul acesta 80 de ha din cele 230 cultivate cu sfeclă de bazăr au suferit de apa de infiltraţie. Dar pe suprafaţa necompromisă sperăm o recoltă medie de 32.000 kg/ha. Alte lucrări? Sperăm că în zece zile terminăm recoltarea şi treieratul florii soarelui, din care cultivaserăm 576 ha şi din care aproape 50% au fost compromise de apa de infiltraţie. De pe suprafaţa rămasă recoltăm cam 14—1500 kg boaberha. Am terminat recolta şi transportul cînepei de pe cele 100 ha, din care am obţinut o recoltă satisfăcătoare. Şi la cînepă am avut 15 ha inundate. Deci, vedeţi, dacă la Micherechi ne tot plîngem din cauza vitregiilor solului, o facem în mod îndreptăţit, căci aproape în fiecare an avem un procentaj serios de cultură compromisă din cauza terenului adine, brăzdat de reţeaua ridicată şi deasă de apă freatică. — Dar am început şi arăturile şi semănăturile de toamnă. Aici aş evidenţia munca bună şi capacitatea mare cu care are tractorul sovietic K—700, pe care l-am primit tot de la CAP „Lenin” din Békéscsaba, cu care avem legături de cooperare foarte bune şi care ne ajută de multe ori. Drept, că şi combinele noastre cu şenile i-au ajutat pe ei la recoltare. Şi încă ceva: în anul acesta semănăm pentru prima dată rapiţă. Şi am convingerea, că va fi o inovaţie bună, căci caracteristica solului permite cultivarea rapiţei, iar pe de altă parte această plantă uleioasă are o mare căutare, seminţele plătindu-se destul de bine. Ce alte munci se mai desfăşoară ? — Cele arătate pînă acum ar fi cele mai însemnate. Dar ne preocupă şi transportul pe cîmp al îngrăşămintelor de grajd, căci dorim să pregătim bine terenul în care vom cultiva în anul viitor cînepa şi sfecla de zahăr. In toamna aceasta vrem să îngrăşăm cu gunoi de grajd 400 ha, pînă acum am transportat îngrăşăminte pe 230 ha. Deci, la CAP ,,N. Bălcescu” se lucrează, se raţionalizează, se planifică. Să sperăm că, în ciuda vitregiilor solului, roadele muncii se vor ivi totuşi odată, că munca nu a fost zadarnică. Avem impresia, că de acum cooperativa a făcut primii paşi spre a dovedi acest lucru, chiar şi atunci, cînd trebuie întîmpinate greutăţi obiective şi subiective mai mari decît în alte unităţi agricole. E. I. Actualităţi la Cooperativa agricolă de producţie „N. Bălcescu” Tractorul sovietic K—700 de la CAP „Lenin” din Békéscsaba care ajută muncile cooperatorilor micherecheni István Bagi şi Vasile Petruţa la treieratul de floarea soarelui NOUL COMBINAT CULTURAL DIN GIULA a ajuns în faza ultimelor lucrări de finisare. Impozantul complex destinat culturalizării va fi dat în folosință, cu toată probalitatea, încă în cursul acestei toamne, la 7 noiembrie. Evoluţia perfecţionării cadrelor didactice La consfătuirea Ministerului învăţămîntului din 11 iunie s-a tratat proiectul şi planul de perspectivă privitor la perfecţionarea cadrelor didactice de naţionalitate, proiect elaborat de departamentul institutelor şi şcolilor superioare din cadrul Ministerului. Importanţa temei tratate o exprimă însuşi faptul, că ea a fost discutată şi asupra ei s-a adus o hotărîre chiar de forul superior, de Ministerul învăţămîntului. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice de naţionalitate este o problemă-cheie, iar această constatare este cu atît mai valabilă, dacă o referim la învăţămîntul de naţionalitate din ţara noastră, din Ungaria, unde, trăind în aşezări sporadice, tînăra generaţie de naţionalitate nu învaţă limba maternă, mai ales limba literară — în cea mai mare măsură — decît în cadrul şcolilor. Deci, nu e indiferent, ce pregătire au sau primesc cadrele didactice, care îi învaţă pe copiii de naţionalitate în limba maternă, căci în decursul activităţii lor nu întîmpină doar probleme de ordin pedagogic şi metodic ci, spre deosebire de colegii de breaslă, împlinesc o sarcină politică mult mai largă, cu variate implicaţii şi interferenţe social-politice. La începutul anului trecut consiliul pedagogic al Şcolii pedagogice superioare din Pécs şi din Seghedin a ţinut o şedinţă comună, la care au participat reprezentanţii Ministerului Învăţămîntului, ai Ministerului Culturii, ai uniunilor democratice ale naţionalităţilor, directorii şi profesorii de limbă din instituţiile în care se pregătesc cadre didactice, precum şi profesorii care predau aceste limbi la şcolile superioare amintite. Consfătuirea a analizat problemele de conţinut legate de pregătirea cadrelor didactice de naţionalitate, problemele privitoare la sistemul de organizare a învăţămîntului superior de naţionalitate, precum şi posibilităţile de dezvoltare în continuare. S-a stabilit că trebuie dezvoltată, lărgită şi chibzuită şi mai bine pregătirea educatoarelor şi învăţătorilor în instituţiile de naţionalitate. Pentru realizarea acestei dezvoltări şi îmbunătăţiri s-a format o comisie. Raportul întocmit de această comisie a analizat şi cumpănit posibilităţile eventuale ale schimbărilor şi transformărilor, în scopul îmbunătăţirii situaţiei, mai ales cele privitoare la dezvoltarea în conţinut a posibilităţilor reale deja existente. Şi, pe baza acestui raport, s-au născut o serie de sugestii şi propuneri, pe care le-a tratat consfătuirea ministerială şi, conform deciziilor, la întîi septembrie a început pregătirea viitoarelor cadre didactice de naţionalitate, pe baze noi. Sistemul organizatoric al pregătirii viitoarelor cadre didactice de naţionalitate nu suferă schimbări esenţiale. In schimb, ca o sarcină permanentă a catedrelor de limbă şi literatură ale naţionalităţilor stă ridicarea continuă a nivelului instructiv. Noutatea esenţială în pregătirea educatoarelor şi învăţătorilor de naţionalitate constă în numărul ridicat de ore de limba şi literatura maternă, predată de profesori competenţi şi cu normă întreagă la institutele respective, iar activitatea instructiveducativă a acestora să se integreze organic în programa de învăţămînt a catedrei respective. Catedrele de limbă şi literatură ale naţionalităţilor din şcolile superioare şi institutele pedagogice pentru învăţători şi educatoare exercită un rol de control, de specialitate, dînd îndrumări şi sugestii de natură metodică şi didactică celor care predau limbile materne. Colaboratorii catedrelor din institutele respective — în decursul asistenţelor şi interasistenţelor — pot ţine studenţilor prelegeri, seminarii şi ore de conversaţie. Noua programă şi orarele privitoare la orele de limbă şi literatură maternă, precum şi condiţiile personale şi materiale trebuie asigurate începînd din acest an școlar, în scopul ridicării nivelului instructiv în prederea limbilor materne, institutele vor asigura viitoarelor cadre didactice cursuri şi tabere de limbă maternă cu o durată anuală de două săptămîni, care vor avea menirea adîncirii problemelor de limbă şi mai ales de conversaţie vie, activă, care să aprofundeze deprinderea vorbirii curente. O măsură nouă, de la care se aşteaptă rezultate cu maximă eficienţă, le vor constitui anualele semestre (jumătate de an) petrecute de viitoarele învăţătoare şi educatoare în ţările respective de limbă. Acestea sînt, deci, cele mai noi hotărîri ministeriale, care vin în ajutorul îmbunătăţirii şi ridicării nivelului predării şi însuşirii limbilor materne în institutele pedagogice de învăţămînt superior. Fondurile necesare asigurate fac posibilă o instrucţie a viitoarelor educatoare şi învăţătoare cu adevărat mai profundă, la un nivel mai înalt. Şi în pregătirea cadrelor didactice de naţionalitate este valabilă Hotărîrea din 1972 privitoare la dezvoltarea învăţămîntului de naţionalitate, întărirea conştiinţei naţionale şi a unităţii dialectice, a apartenenţei faţă de patria socialistă, exigenţele de înalt nivel privitoare la o înaltă însuşire a ambelor limbi şi culturi, prietenia între popoare, servirea ţelurilor unităţii internaţionale. Dar aceste scopuri, enumerate mai sus, nu pot fi traduse în viaţă decît de cadre didactice care sînt pătrunse şi convinse de justeţea şi necesitatea acestor hotărîri. Ferenc Stark