Foaia noastră, 1986 (Anul 36, nr. 1-52)

1986-01-03 / nr. 1

FORM, MCAMMik____________________ La Crîstor Viaţa zilnică, obişnuită a u­­nei comune numai rareori atra­ge atenţia presei, a ziariştilor, a reporterilor sau a publicului. Ne-am obişnuit doar cu excep­ţionalul, cu lucrurile senzaţiona­le. Ca şi cum numai acestea din urmă ar reprezenta evoluţia în general. Cu asemenea presimţiri m-am dus recent şi eu la Crîstor, lo­calitate populată şi de cîteva fa­milii române. Şi într-adevăr, a­­dresîndu-mă, la Sfatul comunal, secretarului La­jos Szegedi, la în­ceput am aflat doar următoare­le: - Despre lucruri senzaţionale nu vă pot relata, nu s-a întîm­­plat in comună aproape nimic deosebit de la ultima noastră în­­trlnire... Răspunsul concis şi nu prea îmbucurător al secretarului, ca­re stă de mai mulţi ani cu mare pricepere în fruntea conducerii comunale, nu m-a surprins, dar nici nu m-a dezamăgit. Dar oricit ar părea de nepo­liticos, m-am arătat neîncrezător şi am insistat, rugindu-l să-mi vorbească despre cele raportate la adunarea sătească, organiza­tă cu ocazia alegerilor F.P.P.­­ Sincer să fiu, dacă aş vrea să apreciez pe scurt dezvoltarea nu prea dinamică a comunei aş putea spune doar atît: în ciu­da posibilităţilor limitate, dez­voltarea s-a menţinut continuă. - Sintem­ mindri de faptul că toate cele prevăzute in planul de dezvoltare al cincinalului pe ca­re îl încheiem le-am realizat cu succes. - Dar să rămînem la concret — i-am propus secretarului. - în ultimii cinci ani la Crîs­tor au fost date în folosinţă u­­nele obiective care determină ca­racterul comunei. Astfel Coope­rativa de consum şi de desface­re Sarkad şi împrejurimile, îm­preună cu alte unităţi comercia­le, a deschis un restaurant, pri­mul în sat, dar şi unic în felul lui, fiind un „resturant-cinema”. Aşa trebuie să-l numere, deoare­ce aici de două ori pe săptămî­­nă se prezintă şi cite-un film. în plus această unitate e potrivită şi pentru găzduirea unor serate distractive de dans sau de muzi­că populară... Deci după cum ştiţi acest restaurant ţine şi lo­cul casei de cultură. (De altfel deşi locul casei de cultură din comuna Crîstor a fost stabilit încă acum douăzeci de ani, iar planul concret al clădi­rii e finisat aproape de zece ani, de construit, nu s-a construit. Lipseşte din păcate fondul ma­terial. Oare nu s-ar putea face demersuri în această privinţă...?) - în toamna anului trecut am dat în folosinţă un nou cabinet stomatologic, îmbunătăţind şi cu acesta situaţia ingienică pînă a­­cum nu prea îmbucurătoare.­­Tot în cadrul cincinalului pe care l-am încheiat de curînd au avut loc diferite lucrări de mo­dernizare şi dezvoltare la şcoală şi la bibliotecă. Dar s-au con­struit şi noi drumuri cu pietriş...­­ Am văzut că comuna are o bibliotecă frumoasă aproviziona­tă cu numeroase volume şi nu numai de beletristică ci şi de specialitate.­­ Intr-adevăr cu biblioteca suntem­ mulţumiţi şi noi. De alt­fel biblioteca a fost construită în cadrul mişcării: „O sută de su­te, o sută de biblioteci”. Ţin să amintesc că­ aici avem şi un colţ al cărţilor româneşti, cărţi care sunt răsfoite de oamenii români din localitate.­­ Fără discuţie, cele înşirate nu sunt senzaţionale, totuşi sînt rezultate însemnate în viaţa u­­nei comune. Dar cum se prezin­tă planurile pe perioada urmă­torilor cinci ani? - Și linii mari am întocmit deja planul de dezvoltare şi pe perioada anilor 1986-1990, luînd în considerare posibilităţile res­­trînse - relevă secretarul. - La Crîstor în anii viitori trebuie să continue construirea drumurilor şi trotuarelor, propu­nere făcută şi de mai mulţi con­săteni la adunarea sătească. Aici bineînţeles contăm şi pe contri­buţia directă a populaţiei.­­ Cu ajutorul Sfatului jude­ţean în anul viitor vor începe lucrările de construcţie ale unei noi creşe, asigurînd condiţii prielnice pentru îngrijirea a 20 de copilaşi.­­ Pe lingă toate că o comună faţă de un oraş are întotdeauna o reţea infrastructurală de un ni­vel mai redus, în viitor totuşi am dori să îmbogăţim sortimentul prăvăliilor cu mărfuri de larg consum, ca locuitorii să nu fie nevoiţi să facă drumul la oraş după orice.­­ Şi încă ceva, în cincinalul următor la fel ca şi în comunele învecinate şi la noi vor avea loc lucrări de dezvoltare a reţelei de apă potabilă.­­ Iată deci avem chiar destu­le de făcut. Dar sînt convins că prin unirea eforturilor, cu aju­torul financiar şi fizic al popu­laţiei vom reuşi să ducem la bun sfîrşit prevederile viitorului cin­cinal, atît în dezvolttarea edili­tară, cît şi în domeniul culturii, sănătăţii.­­ Toate acestea - ce aşteaptă să fie realizate - vor contribui în mod considerabil la dezvol­tarea treptată a localității în scopul ca oamenii muncii de aici să se simtă și mai bine în co­muna lor. - cioban - In­ ciuda posibilităților limitate - dezvoltare continuă (Urmare din pag. întîi) că formele vechi de culturaliza­re şi distracţie ale omului de la sat sînt înlocuite cu mijloace mai noi, moderne, pe care le oferă, de exemplu, radioul sau televi­ziunea, mult mai practice, atră­gătoare sau convenabile, ca ce­va nou, deosebit de tradiţiile după care îşi rînduise viaţa odi­nioară şi pe care omul din po­por le însuşise instinctiv, fără să le aprecieze la valoarea lor adevărată. Cert este şi faptul că menţinerea nivelului de viaţă necesită, în momentul de faţă, tot mai multă trudă, timp şi ri­sipă de energii. Urmările sînt binecunoscute, se citeşte mai pu­ţin, dispar - se pare definitiv - faimoasele „jocuri” săteşti, se acordă o tot mai mică atenţie păstrării şi cultivării obiceiurilor legate de sărbătorile anului şi de momentele principale ale vie­ţii. Activitatea culturală desfă­şurată de activiştii Uniunii noas­tre vizează contrabalansarea a­­cestor factori negativi. Proble­­ma-cheie este, desigur, cum, cu ce mijloace şi eficacitate. Reuşita activităţii noastre depinde în ma­re măsură de felul cum vom şti să satisfacem exigenţele popula­ţiei de naţionalitate română.­­ Prin ce se caracterizează ac­tivitatea Uniunii din ultima pe­rioadă­?_____________________ - Prin efortul de a munci mai conştient şi consecvent, prin a­­naliza atentă, ştiinţifică a sarci­nilor, prin desfăşurarea unei ac­tivităţi profesionale susţinute. Spun activitate profesională, fiindcă, din moment ce partidul şi statul nostru asigură egalitatea în drepturi a naţionalităţilor, marea majoritate a sarcinilor ce ne revin au, după părerea mea, înainte de toate un caracter cul­tural, profesional.­­ Care dintre tendinţele şi acţiunile noi par a fi confirma­­te de o asemenea activitate?­­ La această întrebare încă nu vă pot da un răspuns cate­goric şi satisfăcător, cu atît mai mult, cu cît nu cred că este ne­voie de o schimbare radicală a acţiunilor încetăţenite de-a lun­gul mai multor decenii şi cu ca­re populaţia noastră se obişnuise deja. Ne gîndim mai ales la o nouă modalitate de abordare ale aceloraşi activităţi, la o nouă vi­ziune, dacă vreţi, la o nouă con­cepţie, pe de o parte, şi la­ e­­liminarea unor elemente proto­colare, oficiale, rigide, la intro­ducerea unor forme şi modali­tăţi mai atrăgătoare şi familia­le, pe de altă parte. De ce? Pentru că altfel nu vom şti să antrenăm tineretul. Ceea ce ar echivala cu renunţarea la conti­nuitatea vieţii noastre culturale,­­ în sfîrşit, cum s-ar putea a­precia activitatea din ultimul an, ce ne vă rezerva viitorul?____ - Din cele spuse reiese, cred, limpede ce ne-a preocupat, cum ne-am străduit să ridicăm nive­lul muncii noastre în anul 1985, precum şi ceea ce avem de fă­cut în anii ce urmează. Drept continuare a activităţii începute în anul ce s-a scurs, în anul vii­tor dorim să acordăm o mai ma­re atenţie cursurilor de perfec­ţionare destinate cadrelor didac­tice şi activiştilor culturali, pro­blemelor legate de învăţămîntul superior, creării unor condiţii mai favorabile de afirmare, spri­jinire şi educare a tinerilor ta­lentaţi, examinării situaţiei po­litice şi culturale a românilor din judeţul Bichiş. Prezidiului Uniunii noastre îi revine sarci­na de a analiza activitatea depu­să în etapa de după cel de-al Vl-lea Congres. Interviu realizat de: Edda Illyes După doi ani de la Congres MAGAZINUL GOSPODARILOR încă din anul trecut s-a deschis la Bekescsaba acest magazin bi­ne aprovizionat de pe strada Sallai. Deşi magazinul nu primise prea mare propagandă la vremea deschiderii, totuşi cei interesaţi îl găsesc la nevoie. La început de an, gospodarii buni se pregătesc încă de pe acum, iarna, pentru primăvara care vine şi tot mai mulţi cumpărători sosind din provincie , deci şi din satele noastre româneşti, sosind la Cioba la piaţă, intră în acest magazin unde se poate cumpăra tot ce trebuie în grădină şi pe lingă casă: seminţe de soi extra, folie, unelte pentru grădinărit, maşini agricole mici, substanţe chi­mice şi multe-multe altele. Faţada magazinului Ghivece de flori, din material plastic s­au ceramică, frumos înşirate­ ­ mil. Seminţe de roşii, de ardei, de lubeniţă şi de flori...

Next