Foaia românească, 2018 (Anul 68, nr. 1-52)

2018-01-12 / nr. 2

12 IANUARIE 2018 I CULTURĂ I FOAIA I românească I 3 Eminescu, cel mai drag poet al tuturor românilor 15 ianuarie este ziua nașterii lui Mihai Eminescu, cel mai mare poet român al tuturor timpurilor. Universalitatea operei sale poetice a fost recunoscută și de UNESCO, poemul „Luceafărul” a întrat în Guiness Book of Records, iar numele poetului a fost Parlamentul României a aprobat această lege în 2010, iar în expunerea de motive a inițiatorilor legii se arată: „Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național”. Există precedente pentru această sărbătoare și în alte țări europe­ne, în Spania. Ziua culturii a fost fixată de ziua morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, de ziua de naștere a lui Luís de Camões. Mai mult, și autoritățile din Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale. în Ungaria, Ziua Culturii Naționale este sărbătorită începând din 1989 tot în luna ianuarie, pe 22,în ziua când a finalizat de scris poetul Kölcsey Ferenc textul Imnului Maghiar. „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!” atribuit unui crater de pe Marte și unei mici planete. „Omul deplin al culturii române... o conștiință de cultură deschisă către tot”, scria Constantin Noica despre Mihai Eminescu. Ziua de 15 ianuarie a fost declarată în România ca fiind Ziua Culturii Naționale. A fost un slogan, celebru în epoca în care, ca gazetar la ziarul „Timpul”, Eminescu scria despre viața politică, parlamentară și guvernamentală, era și cronicar literar, teatral sau monden, și cu articolele sale reușea să deranjeze lideri conservatori importanți. Eminescu avea o viziune asupra lumii și o poziție clară în privința so­cietății românești și critica politicienii, indiferent de culoarea politică. Scria despre cei care făceau jocuri­le altor interese, străine de cele ale propriului popor, și afirma că statul român este o creație împrumutată din Occident, care nu are nimic de-a face cu sufletul și felul de-a fi al românilor. „Acești oameni vor să păstreze ceea ce au. Nu numai averea - căci asta n-ar însemna nimic-nu! Influența, vaza, rangul în ordinea sociala, jețurile (fotoliile) din Adunare, cu un cuvânt, tot ce sărmana vale a Dunării a avut de oferit (...) toate trebuie să rămână zestre inatacabilă a nulităților, o schimbare de guvern să nu mai fie cu putință“. Sau: „S-au zidit fără îndoială multe palate în București, s-a înmulțit numărul acelora care trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate; țara muncește înzecit pentru a întreține absenteismul și luxul, precum și pătura numeroasă de oameni care și-au făcut din politică o profesie lucrativă". „Măsurile economice ale demagogiei sunt o maimuțărie, li­vezi creând drumuri nouă de fier, tot atâtea canaluri pentru scurgerea industriei și prisosului de populație din stră­inătate, pe când adevărate măsuri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile care sunt în germene în chiar poporul românesc. Căile ce se deschid concurenței absolute, departe de­ a dezvolta unul din acei germeni, îi face să se usuce și să degenereze, restrângând pe român numai la acel teren mărginit pe care mai poate suporta concurența, la agricultură. Dar, nefiind toți plugari, ce devine restul?” Sună actual? Universalitatea lui Eminescu Versurile lui au fost citite în aproape toate colțurile lumii pentru că Eminescu a fost tradus în 60 de limbi de pe toate continentele. Ca urmare a formației sale culturale germane, primele traduceri ale operei sale poetice au fost în limba germană, au fost făcute chiar de Regina Elisabeta (Car­men Sylva), care l-a chemat la Palatul Peleș pe Eminescu pentru a-l determina să colaboreze la proiectele ei culturale. Prima regină a României a scris mult, poezii și proză, sub pseudonimul Carmen Sylva, și numai doi oameni au îndrăznit să-i prezinte observațiile lor, Mihail Kogălniceanu și poetul Mihai Eminescu, care, după ce a tradus suveranei o nuvelă, i-a spus cu sinceritate că n-ar fi bine s-o publice. Traduceri­lor în limba germană li s-au adăugat și cele în franceză, engleză, spa­niolă, portugheză, italiană, maghiară, ucraineană, găgăuză sau rromani, dar și în chineză, japoneză, arabă, hindi, sanscrită și chiar în esperanto. Și, ca recunoaștere a universalității sale, la 100 de ani de la moartea poetul MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI Această revistă a fost tipărită cu sprijinul parțial al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Conținutul acestei reviste nu reprezintă poziția oficială a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. WWW. mprp. gov.ro național, anul 1989 a fost declarat de UNESCO, „Anul internațional Eminescu”, și tot UNESCO a decis ca Mihai Eminescu să fie declarat poetul anului 2000. Cu poemul „Luceafărul”, la care marele poet a lucrat nouă ani și jumătate, a făcut zeci de variante și peste 3 mii de modificări, Eminescu a intrat,în 2009, și în Guin­ness Book of Records. Cu cele 98 de strofe, „Luceafărul” a fost omologat drept cel mai lung poem de dragoste. De asemenea, NASA a numit cu numele lui Eminescu un crater cu un diametru de 125 de kilometri de pe planeta Mercur. Iar,în catalogul planetelor mici („Minor Planet Na­­mes-alphabetical list) printre cele 233-943 de planete din Univers care poartă un nume, la poziția 9-495 se află și Planeta Eminescu. E.Ș. Expoziție de artă plastică la ICR Seghedin joi, 18 ianuarie 2018, de la ora 18.00, Filiala Seghe­­din a Institutului Cultural Român Budapesta organi­zează la sediul său (piața Dugonics nr. 2) vernisajul expoziției de artă plastică care va cuprinde lucrări ale artiștilor Molnár Sándor, Holler László, Kovács Keve János și Sinkó János. Curatorul expoziției va fi prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea. Expoziția va cuprinde lucrări de grafică cu tehnică mixtă, instalații, lucrări pictate pe lemn cu tempera și ulei, grafică (gravarea prin linii), codexuri color (diferite secțiuni ale orașelor - fotografii aeriene, harta lucrărilor publice etc.), colaje, tablouri în ulei. Aurel Chiriac este director general al Muzeului Țării Crișurilor, cercetător științific I, profesor universitar la Universitatea Oradea. Este autorul a numeroase volume și studii de istoria artei privitoare la pictu­ra de cult din nord-vestul României (sec. XIV-XIX), obiecte de cult, meșteșugurile țărănești din Bihor, arhitectura din nord-vestul României între secolele XII-XIX, precum și de arta plastică contemporană. Expoziția va putea fi vizitată la sediul Filialei Se­­ghedin a Institutului Cultural Român Budapesta în perioada 18 ianuarie-16 martie 2018.

Next