Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)
1855-05-29 / nr. 19
146 mi din împghegiugage cum KB de vghe'o cățiva ani s'au despropatu unu ciocanu mi unuilău, fie care treo ra de 50- 70 ocă, cumu mi din niște clești magici, după cumu se întrebuințează în fabghici de aer, se dovedește că locuitotii Beki, numai în urmarea unei invazii dușmane, poate KB a Tataghilogu, aceste obiecte paghele ggabnic îngropăndule, au păgăsitu fabghica de fegu. Glenie nouă, Fegpeargă neargă humoasă, de forma Sphaerosiderit, Senvagzeg-Tnoneisenstein, află de asemine în bolovani, în păgăul Săcul a monastighei Buhalnița și păgăul Păngăgăciogulu a monastirei Păngăgațiii de asemine în valea Doamnei, aproape de Tărgul Petgei; grosimea și întindeghea acestei tegii perge de asemene nu sunt încă descoperite. 8-le. Psilomelane Manganoxydul, schwarz-oder Hartmanganetz, se compune din manganocsidul, ocsigen, pămăntu de vagu, silițiumu mi apă, formează sigatughi groase în formație de Glimegșifet pe Dealu Boambei lăngă satul Șagu-dogpei. 9-le. Agamă-peargă, Chalkopyrite, Copper Pyrites, Kupferkies, se compune din agamă, argintu, segu, pucioasă, silicium și TAAK, formează stgatughi groase de vg uiu stănjănu în valea Holda pe dealul Părghei în formă de Glimeși șifel; stratughile acestui minegalu încă nu sănt descopeghite; totuși întindeghea de căteva ceasughi este dovedită, și anume: în dighecțiea de la nord-vest, spre sud-est. pghin unele puntugi ale acestui statu de mineralu ce'su desvălite de pămăntu, anume în dealul Ursului, Părga, valea Holdița și pe costișul de nogoiu al dealului Tonci, în păgăuil Agamei unde se vădu granițe și păguite. Cum că an în vechime în acești munți se lucra băi de agamă și de alte metale, se dovedește de pe năgustele gropi vechi ne costișul de sudu aa muntelui Alunim, în valea Holda, de asemine prin vichegatul locu în valea Holdița unde din în vechime se spala auru. Pghecumu în Ungaghiea așa și în Moldova ne premea Cumanilor, Nemții au lucgatu Brnde în acesti munți, asemine ne lăngă Neamțu o ocnă de saghe pentru aceia s'au numitu mi satul acela Holda seau groama Holda (adecă un dămbu micu formatu din pămăntul scosu din groana); asemene numele satului Holdița seau holda mică; aceste băi, desigure kB în vecul al 12-le, au fostu disființate și din invaziea Tataghilog, în caghe epocă gămășița de Cumani pă găsigă pe atunci Moldova și se statornici în Ungariea. 10-le Plumb peargă cu argint, Galene, sulphu rat of lead, Silberreicher Bleiglanz, ce țăsește în munți de formație de Glimeg șifeg, la miciovul de sud al muntelui Tonci în satul Chighilo, moșia Broștenii, ii formează dese stratughi de metal, groaseta de 3 palme și despăștțite de Glimeg și feg în o grosime sa de1 stănhjini, a că goga ghegulată întindeghe este vedegată de la Nogdipghe Sud la piciogul numitului deal, cum și în marsa stăncoasă a părăului Chighilo, departată ca la 60 stănjini de dealul Tonci; atăt aceste dese săgatughi foarte însămnate de plumb aggint căt și acel săgat de pe atgă agamă, cupghinzătoghiu de aggint, (deschis în N. 9.) săntu continuă ghia stgatughilogu de metal ce se lucghează în Bucovina cheagaa gganița Moldovei, pentru cuptoghiul de agamă în Pojoghita și acel de plumbu aggintu în Căglibaba pe lăngă Iabobeni. 11-le Feg peargă cu pucioasă, Pyrite, Iron Pyites, Eisenkies, avara de feg pucioasă poate se cuștgindă și se găsește în stga- cuprinde 7-le. formație satul mult în părăul Năguitughi, Chighilo, fegu perghe, un feg, și se găsește în bolovani pe muntele Bagău lăngă prosimea mi .pnrinderea acestei sănt încă descopeghite. Fegu peargă talbănă ocsidată, de o nouă, Sinaegosidegit, Twoneisenstein, se și mi puținu asrö,