Fotbal, 1966 (Anul 1, nr. 1-31)

1966-07-13 / nr. 7

Peg. a 2 - a FOTBAL 1 Campionate regionale H U/VEDonn/i Dacii auziți pe cineva spunînd că In regiunea Hunedoara fotbalul „se mănincă cu pline- să știți că figura ce stil folosită nu-i exagerată! Pen­tru că, intr-adevăr, indiferent în ce colț al acestei regiuni te-ai afla, dacă ai Inspirația să deschizi discu­ția despre sportul cu balonul rotund, în jurul tău, ca la o comandă, se a­­dună un grup ale cărui r­ânduri se îngroașe pe măsură ce discuția evo­luează. Și important este faptul că respectivii nu par a­u simpli „di­letanți­, ci buni cunoscători și... sunt ni­ci credincioși ai „regelui spor­turilor­. Așadar, după ce te-am convins per­sonal, pe viu, despre realitate, nu ți se mai pare atît de curioasă afirma­ția tovarășului CONSTANTIN GHE­NȚ­A, vicepreședinte cu problemele tehnice, înregistrată cu prilejul unei scurte vizite la Consiliul regional 1­­G­FS 11 m­edi>ara și a­nume : — A­U și mi cum s-ar desfășura celelalte com­­pionate regionale (...a­­dicâ, mai precis cunoaștem cite ceva din prezentările inițiate de revista „Fotbal”), dar despre al nostru pu­tem spune cu convingere că ..a prinsu de minune. Am desfășurat un cam­pionat perfect din aproape toate punctele de vedere. — Care este valoarea echipelor? — Vrin­tre cele 14 care și-au dis­putat întinerirea întilnim formații care ar avea un cuvânt greu de spus nu numai în C dar și in B. Fără îndoială, cea mai bună comportare a avut-o ,,Aurul­ Zlatna (din raio­nul Alba Iulia) care începînd cu e­­tapa a V-a și pină la sfirșit, nu a cedat locul I. O revenire puternică a avut cea de-a doua clasată, „Au­rul“ Brad, care in ultimele cinci e­­ta­­pe nu a pierdut nici un­ punct. După cum vedem­, la noi „Aurul” este La preț. Nu putem neglija nici pe a a treia clasată. Știința Petroșeni, apreciată ca cea mai tehnică echipă din campionat. — Dar valoarea jucătorilor? — în campionatul nostru regio­nal activează jucători de valoare. E­­vidențiez pe: Bol­dan, Bălăneaniu, Dan și Tomoroș­i — de la Aurul Zlatna , Covaci, Mi i­it­ea­nu I. și Hălădeanu — Știința Petroșeni ; Ilieș, Chițibuș și Costachescu — Constructorul Hu­nedoara ; Jlol Mircea de la Mine­rul Vulcan ; Furnea — de la Mine­rul Aninoasa; Gu­ran și B­uh­ov — Aurul Brad; Teică și Zlăgneanu —­­Faringul Lonea ; Șamu — de la Re­fractara Alba. — Desigur, puteți remarca și cîți­­va antrenori care și-au dat concursul la reușita campionatului? — Se pot evidenția: profesorul Gh. Irimia (Știința Petroșeni), Dan Sîrbu (Aurul Zlatna), Gapina Nicolae (Mi­nerul Teliuc) și Băcuț Ladhlau (Aurul Brad). Cu părere de rău tre­buie să remarc aportul sub posibili­tăți al antrenorilor Emil Ciurdărescu (Minerul Vulcan) și Magher Ion (CFR Simeria). De asemenea, vreau să remarc a­­porții colegiului regional de arbitri care anunță delegările din timp. Vreau să calific drept cores­punzător modul cum s-a des­fășurat în general arbitrajul, evi­­dențiindu-i pe Sorin Ochea, Heinrich Strempel, Ion Vețan, Ștefan Aron, Ion Mareș, Ștefan Coșeriu și Nicolae O­­pincaru. A­tît despre campionatul regi­unii Hunedoara. In completare vă oferim spre consultare și clasamentul final: Nie. MUSTAȚĂ 1. Aurul Zlatna 26 16-4- 6 50-21 36 2. Aurul Brad 26 16-2­­8 52-19 34 3. S-ta Petroșani 26 14-4­ 8 63-25 32 4. Col.str. Huned. 26 12-3-11 48-40 25 5. Refractara Alba 26 12-1-13 36-33 25 6. Parîngul Lonea 26 10-5-11 34-41 25 7. Minerul Ghelar 26 12-1-13 47-66 25 8. Minerul Telnic 26 11-2-13 54-53 24 9. Minerul Vulcan 26 10-4-12 35-48 24 10. Min. Aninoasa 26 8­7-11 41-49 23 11. C­F R. Siminia 26 10-3-13 35-61 23 12. Dacia Drastic 26 9-4-13 41-44 22 13. Textila Sebeș 26 10-2-14 54-67 22 11. C.F R. Teiis 26 10-2-14 39-61 22 Campionatul regional Argeș s-a des­fășurat la un nivel mai ridicat de­cit edițiile anterioare. Echipele au dovedit o bună pregătire, fapt ce a făcut ca în majoritatea cazurilor par­tidele disputate să fie echilibrate. O comportare foarte bună in acest campionat a avut-o echipa „Metalul­ Pitești (antrenor Petre Atanasiu), care nu a cedat in nici o­ etapă șe­fia clasamentului. La această echipă s-a putut vedea o anumită concep­ție și orientare în joc. întinerirea echipei cu elemente de perspectivă este una din explicațiile care a gene­rat succesul metalurgiștilor. Meritorie este și comportarea echi­pelor „Forestierii- Stîlpeni (antrenor Marcel Dumitru), „Aluminiu­ — Sla­tina (antrenor Belcic Gheorghe), ^Unirea­—Drăgășani (antrenor Ni­­colaescu Gheorghe). Pentru orientarea în procesul de instruire și antrenament, colegiul re­gional de antrenori (președinte Le­mne lanofschi), a ținut ședințe lu­nare cu antrenorii și instructorii e­­ch­ipelor de seniori și juniori din campionatul regional și orășenesc pe baza unei tematici bine stabilite. Au fost prezentate diverse referate și ma­teriale documentare de către cadre de specialiști (profesori, antrenori, me­dici etc.) privind metodele înaintate de instruire, exemplificate concret pe teren prin lecții practice, precum și prin asistarea la antrenamentele e­­chipei „Dinamo­ din categoria A. La buna reușită a desfășurării campionatului și-a adus contribuția și colegiul de arbitri (președinte Ion Ghilibar). Pregătirea conducătorilor de joc a fost făcută cu seriozitate, iar in ședințele colegiului s-au ana­lizat cu multă răspundere arbitrajele prestate. Printre arbitrii care s-au evidențiat în mod deosebit, amin­tim pe Nic­oltre Stoiculescu, Alexe A­lexandru, Gheorghe Smeureanu (Rm. Vîlcea), Ion Ghilibar, Mircea Dinu, Ion Constantin, Gheorghe Scărlă­­tescu, Florian Anuțescu, Ică Anasta­­sescu (Pitești), Gheorghe Răileanu (C. Lung Muscel), Dobrinescu Te­­rențiu (C. de Argeș) și alții. Un aspect negativ în desfășurarea campionatului regional este acela că disputarea lui pe o singură serie este destul de greoaie (se fac cheltuieli mari cu deplasări lungi, care depă­șesc 250 km.). Pentru viitor este bine să se studieze organizarea cam­pionatului pe două serii geografice. CLASAMENTUL FINAL : Metalul Pitești 26 17 7 2 84—15 41 2. Forest. Stu­peni 26 18 2 6 61—21 38 3. Alum. Slatina 26 13 9 4 58—23 35 4. Unirea Drăg. 26 12 7 7 36—27 31 5. Forestierul C. de Argeș 26 12 5 9 41—34 29 6. Lotru îl re­zor 26 9 9 8 38—31 27 7. Oltul Drag. 26 11 5 10 43—48 27 8. Rec. Stoicănești 26 11 5 10 36—45 27 9. Prog. Găești 26 9 5 12 33—49 23 10. Unirea Horezu 26 7 7 12 29—48 21 11. A.S. Vilcea 26 7 5 14 25—57 19 12. Chimia Govora 26 6 6 14 46—61 18 13 Prog. Bâiculești 26 7­3 16 25—44 17 14. Tractorul Drag. 26 3­5 18 18—70 11 ILIE FEȚEANU MIHAELA SERȘEL — București. Să nu-ți faci griji, pentru că am mai primit și alte scrisori de la eleve care sunt pasionate după fotbal ! Iți mul­țumim pentru aprecie­rile privind conținu­tul revistei și te asi­gurăm că vom lua în considerație suges­tiile date. Cît despre Pîrcâlab, Iți putem spune ca el n-a jucat în ultimul timp, deci nici la Porto, fiind ac­cidentat. LUCIAN AGAFIȚEI — Roman. Cu riscul că ne vom repeta, vă spunem și dv.­că problema măririi ti­rajului este o chestiu­ne de viitor. Pină a­­t­unct, nu vă râmîne altceva de făcut decit să fiți pe... fază, cum se spune la fotbal. MIRCEA PARAS­­CHIV — Pitești. Este foarte posibil ca intre evidența noastră și e­­vidența dv. cu privi­re la jocurile susținu­te de reprezentativa noastră, să existe deo­sebiri. Noi am trecut in palmares numai întâlnirile oficiale, a­­dică cele anunțate la U.E.F.A. și F.I.F.A. In consecință, din palma­resul publicat de noi lipsesc jocuri ca ace­lea cu R.P. Chineză, cu echipele olimpice ale Cehoslovaciei, Iugo­slaviei și Ungariei. De aici provin probabil și deosebirile pe care le remarcați. PAUL CAPȘA — Pi­tești. La concursul nostru fotografic poate participa oricine, dar numai cu imagini din meciurile de fotbal ale competițiilor în curs de desfășurare. Dimen­siunile fotografiilor : minimum 18/24. R. URSACHI — Bucu­rești. In cea mai mare parte găsiți lămuriri în răspunsul dat, mai sus, cititorului Mircea Paraschiv din Pitești, în plus, vă precizăm că în anul 1963 echi­pa noastră națională a disputat 6 meciuri oficiale și nu 7, cum aveți dv. în evidență (probabil că l-ați so­cotit și pe cei cu e­­chipa olimpică a Iu­goslaviei), iar în 1964 opt și nu 9 (poate că l-ați numărat și pe cel cu lotul olimpic al Cehoslovaciei, 4—1, sau al Ungariei, 0—0). In ce privește partida cu Ghana, iată citeva a­­mânunte, golurile noas­tre au fost marcate de Pavlovici­­ și Crăi­­niceanu , echipa noas­tră a jucat în formația: Andrei — Greavu, Pe­­tescu, Dan, Hălmăgea­­nu — Jenei, Georges­­cu — Pîrcălab, Pavlo­vici, Ionescu, Creini­­ceanu. Pentru rest, vă vom scrie. VLAD DUMITRESCU — București. Vă mul­țumim pentru aprecie­rile și sugestiile pe care le-am reținut și de care vom ține cont. Iată răspunsurile so­licitate : 1) „Cupa Eu­ropei Centrale“ a fost cucerită in anii 1961— 1965, în ordine, de e­­chipele Bologna, Va­sas Budapesta, M.T.K. Budapesta, Spartak So­­kolovo Praga și Vasas Budapesta ; 2) Cupa Balcanică a fost cîș­­tigată de Steagul roșu Brașov (1961). Olimpia­kos Pireu (1962—63). E­­diția a III-a nu s-a în­cheiat încă ; a mai ră­mas de disputat fina­la între Rapid Bucu­rești și Farul Con­stanța. IULIU STAAFF — Ploiești. Observațiile și propunerile dv sunt interesante și sperăm să le facem loc, sub o formă mai prescur­tată, într-un număr viitor. Așteptăm co­laborarea dv. și în alte domenii din activitatea fotbalistică. De pildă, concluziile la care ați ajuns in baza obser­vațiilor făcute la me­ciuri referitor la efica­citatea sau la modul cum sunt respectate sarcinile tactice. în altă ordine de idei, notăm că palmaresul meciurilor România — Ungaria a apărut in nr. 3 al revistei, și că, deocamdată, spațiul nu ne permite să publi­căm rezultatele celor 186 de meciuri susți­nute de reprezentati­vă. SANDU ȘTEFAN — Oțelul Roșu. Desigur că ne puteți scrie ori­­cînd despre diferite aspecte din activitatea fotbalistică desfășura­tă în orașul sau regiu­nea dv. în ce priveș­te întrebarea cu privi­re la eventualitatea unei egalități intre „capii de serie" din campionatul regional, trebuie văzut ce pre­cizează regulamentul respectiv, în mod nor­mal, în asemenea ca­zuri se decide dispu­tarea unui al treilea meci pe teren neutru. TUDOR JEL BUCHA — Bistrița. Mulțumi­rile noastre pentru u­­rări. Ne vom strădui să prezentăm numere tot mai bune și mai interesante, cu mate­riale variate, care să satisfacă diferitele ca­tegorii de cititori. Ș­i sperăm că și dv. vă numărați printre cei care au­ primit la în­trebări răspunsuri prin materiale. In nr. 4 a apărut un articol care tratează tocmai tema care vă interesează­­ fotbaliștii care au îm­brăcat de cele mai multe ori tricoul u­­nei echipe naționale. Deocamdată însă, nu vă putem da și note biografice asupra lor. Ci­ despre repetarea la televiziune a faze­lor din care s-a mar­cat, in această proble­mă vă rugăm să vă a­­dresați Televiziunii noastre, singura in mă­sură să vă dea un răs­puns competent și complet. OCT­A­VI­AN LUPEȘ — Pescari. 1) Cei trei Dumitriu sînt frați. 2) Petschovski s-a născut la Timișoara in anul 1921, în ce privește ju­cătorii străini, regre­tăm dar pentru mo­ment nu suntem­ în po­sesia datelor care vă interesează. GEORGE WEISS — Arad. Vă mulțumim pentru aprecierile și propunerile pe care ni le-ați făcut și de care vom ține cont la fi­xarea conținutului vii­toarelor noastre nume­re. Dorința noastră este să realizăm o re­vistă din ce în ce mai bună și în această pri­vință de un real aju­tor ne sunt sugestiile masei de cititori. Șî acum câteva răs­punsuri la întrebările dv. : 1) Denumirea de „1660” a echipei Mün­chen vine de la... a­­nul înființării ; 2) Da­ta și locul tragerii la sorți a grupelor C.M. din Mexic nu au fost încă stabilite, proba­bil însă că — așa cum s-a mai procedat — a­­ceastă „operațiune” va avea loc cu prilejul J.O. 1968 ; 3) Tragerea la sorți în „C.C.E.“ și „C.C.“ a avut loc la 10 iulie și acum cu­noașteți programul me­ciurilor ; 4) Este mai mult ca probabil că echipa turcă în Cupa Balcanică va fi Fener­­bahçe din Istambul. MARIANA GHITA — Ploiești. La felicitările ...firești adresate în ca­litate de înflăcărată suporteră a echipei „Petrolul“, ne asociem și noi, ca și toți iubi­torii de fotbal. Chiar in numărul de azi vă îndeplinim dorința de a dedica un amplu re­portaj „11-lui" pe ca­­re-l admirați. Ci­ des­pre atacantul ploieș­tean Badea, căruia Ii purtați atîta grijă, pu­tem să vă asigurăm că el va evolua în cu­­rînd, din nou, alături de Dridea t­ redind „Petrolului", poate și reprezentativei națio­nale, faimosul cuplu« A. STANESCU — ar­bitru Cluj. Am anali­zat judicioasele dv. propuneri și vă asi­gurăm că ne vom stră­dui să le traducem în viață cit mai repede posibil. Elevii ieșeni și-au desemnat campionii în orașul Iași, la campiona­tul școlar au participat echi­pe reprezentând 29 de școli gene­rale, 8 licee și 8 școli profesio­nale. Intîlnirile au dat naștere la dispute dârze, urmărite cu viu interes. Semifinalele au progra­mat următoarele partide : Școli generale : Liceul nr. 1 — Școala gen . nr 19 5—0 și Liceul nr. 8 — Liceul nr. 1 7—2: Școli profe­sionale : Școala petrol-chimie — Școala agr. Copou 1—2 și Șc. prof. R.M.R. — Liceul nr. 3 4—2. Finale : Liceul nr. 8 — Liceul Unirea­ Dej După meciul dintre echipele Unirea Dej și Minerul Baia Sprie, circa 4.000 spectatori au sărbă­torit (unii dintre ei i-au purtat nr. 1 4—2 și Șc. prof. R.M.R. — Șc. agr. Copou 4—2. FINALA PE ORAȘ : Șc. prof. R.M.R. — Liceul nr. 8 1—1. Tra­gerea la sorți a învingătorului a dat cîștig de cauză Școlii profe­sionale R.M.R. D. DIACONESCU corespondent în categoria B pe brațe) pe jucătorii și antre­norul „Unirii", care — cîștigînd seria nord a categoriei C — a promovat în categora B, Bucurie întemeiată a publicului din Dej pentru evoluția frumoasă a aces­tei echipe, pentru comportarea ei excelentă din retur. La jumătatea campionatului, Unirea Dej ocupase un amenință­tor loc 10 în clasament. Returul a adus ceea ce nimeni nu se aștepta: o revenire puternică a echipei și instalarea ei în fruntea clasamentul, după 7 etape, po­ziție pe care nu a mai părăsit-o pînă la final. Care a fost elementul de bază care a îmbunătățit comportarea echipei ? După terminarea turu­lui, conducerea secției a analizat amănunțit situația precară a e­chipei, luînd o serie de măsuri de ordin organizatoric. Urmarea , noul antrenor al echipei, Stepan Eutim, a imprimat echipei un plus de seriozitate, a perfecționat jocul liniei de fundași și a îm­bunătățit substanțial activitatea liniei de atac. Astfel, în retur, n-au mai fost pierdute decit două meciuri, acumulîndu-se 18 puncte, (total 31). A. KONTRAY corespondent Gală de filme sportive la Craiova și Tg. Jiu F.R.F., în colaborare cu or­ganele locale U.C.F.S., a prezen­tat, de curând, iubitorilor fotba­lului din Craiova și Tg. Jiu o gală de filme sportive, pe teme de fotbal. A fost vizionat meciul ROMÂNIA — PORTUGALIA, a­­poi un film documentar, reali­zat în R.F.G., privind aplicarea art. 12 din regulament — „Infrac­țiunile In fotbal". Antrenorul federal COLOMAN BOGDAN a comentat apoi me­ciurile vizionate și a făcut une­le precizări în legătură cu pre­gătirea fotbaliștilor și a arbitri­lor. MANGLE BALOI corespondent Rîndul de sus: Antrenorul Stepan Eu­tim, Măglaș Mi­h­­ai, Silveșan Mihai, Boldiș Francisc, Farkas Em­eric, Butuza Gavril, Ne­grea Vasile, Gher­man Mircea, Drăgoi Emil, Cristof Mi­­hai. Rîndul de jos : Marcian Alexandru, Magyari Francisc, Bandi Gheza — că­pitanul echipei, Szervatius Victor, Curtu Ioan, Sazar Iosif, Neagu Otin, Budeceanu Gh. — secretarul secției. Un mijlocaș, golgeter al competiției Campionatul raional Galați, se­ria I, a fost câștigat de echipa Avintul Bu­cești, cu un avans de 11 puncte față de a doua cla­sată, Fore­st­a Serdaru. Proaspă­ta campioană este pregătită de instructorul voluntar Grig­oraș Aurel. Golgeterul echipei și al seriei este mijlocașul N. Cara­­man (cu 21 puncte marcate). V. ȘTEFANESCU corespondent Din istoricul fotbalului bâimărean : Primul club de fotbal mun­citoresc din Baia Mare a fost Stăruința, înființat în 1923, dar care după o activitate de 6 luni a fost suspendat. Au ur­mat apoi C.S G. Valea Ro­șie, Amateur Terneziu, iar în 1927 a luat ființă în Baia Mare pri­­mul club miner („Tricolor"), care a activat mai mulți ani in Diviza Națională C și B. • In perioada 1927—1927, la 9 k­m de Baia Mare, în centrul miner Baia Sprie, a activat echipa Dragoș Vodă — în campionatul districtual — care a devenit C.AB. (Clubul Atletic Baia Sprie) între 1937—1945, apoi Minerul. • In cadrul orașului Baia Mare, de-a lungul anilor, au mai activat echipele din : Valea Bârâitu­lui, Fer­ar, Stăruința, Electrica, Spartac, Progresul, Chimistul și Topitorii­, o parte .Un­ele existînd și astăzi în diferite campionate. • In anul 1938, în Baia Mare F.T­.F.A. (Federația Română de Fotbal Asociație) a înființat dis­trictul independent de fotbal. In același an și sediul Ligii de Nord a funcționat la Baia Mare, avînd ca organe oficiale două ziare lo­cale sportive : „Curierul sportiv” și „Északi sport Híradó", V. sasaranu corespondent " \

Next