Fotbal, 1968 (Anul 3, nr. 84-135)
1968-06-27 / nr. 109
IlfOV - TELEORMAN - IALOMIȚA Avînd anul acesta un atu în plus față de cei precedenți, campionatul Interjudețean Ilfov — Teleorman — Ialomița s-a caracterizat printr-o dispută acerbă în vederea clasificării în primele trei locuri care aduceau promovarea în Divizia C. De altfiel, privind numai clasamentele de mai jos reiese cu pregnanță această dispută : locurile 1—2 din fiecare serie nu au fost departajate decît prin gola>*eraj. Dar iată lamentele , cum arată cla ARGEȘ - 01T — VÎLCIA Pe mai multe stadioane din Județele Argeș, Olt și Vîlcea s-a consumat recent și ultimul act din cadrul campionatului interjudețean de fotbal ediția 1967— 1968. In general se poate aprecia că ediția acestui campionat a fost caracterizată printr-o luptă dîrză și de un nivel tehnic apreciabil. De remarcat performanța echipei din Drăgășani, care după 10 de ani de existență în campionatul regional, a reușit să se claseze pe primul loc și firește să promoveze în Divizia G. ILIE FEȚEANU corespondent CLASAMENT Au promovat în Divizia 3 primele patru echipe. BRĂILA - GALAȚI — VRANCEA Gele 16 echipe reunite la startul campionatului interjudețean Galați — Hrăila — Vrancea și-au disputat, nu de mult, și ultima etapă, a 30-a. Ediția 1967—1968 s-a caracterizat printr-o creștere valorică a jocurilor, un număr mai redus al abaterilor de la disciplina competițională, precum și printr-un interes mai mare din partea spectatorilor. Un fapt îmbucurător, majoritatea asociațiilor au pus accent pe promovarea in echipele prime a unor jucători tineri și talentați. Primele clasate s-au remarcat printr-o comportare meritorie, dovedind o bună pregătire, evoluînd constant în majoritatea partidelor pe care le-au susținut S. TELEMAC corespondent CLASAMENT Au promovat în divizia G. CHIMICA Mărășești, METALUL Brăila, VICTORIA Tecuci (la prima evoluție în campionatul interjudețean) și FLAMURA ROȘIE Tecuci. BACĂU - NEAMȚ Hotărîrea F.R.F. ca primele patru clasate în campionatul nostru interjudețean să promoveze în Divizia 3 a sporit mult atractivitatea partidelor programate, în retur nu mai puțin de opt echipe etalîndu-și pretenții la ocuparea respectivelor locuri. Multe meciuri s-au caracterizat prin spectaculos și mai ales neprevăzut ocupantele locurilor 2 și 3 în clasament au fost cunoscute de abia cu două etape înainte de sfîrșit. In schimb, echipa care trebuia să ocupe poziția a patra a putut fi aflată numai după disputarea ultimei etape. De menționat că tînărul oraș Bicaz va fi reprezentat, pentru prima dată, într-un campionat republican. I. IANCU corespondent 26 12 3 11 51-31 27 8. Petr. Dărmănești 26 12 3 11 41-45 27 9. Celuloza P. Neamț 26 11 5 10 31-43 27 10. Min. Comănești 26 10 5 11 38-36 25 11. Constructorul P. Neamț 26 93 14 37-52 21 12. Gloria Zemeș 26 66 14 39-46 18 13. Locomotiva Adjud 26 8 1 17 25-66 17 14. Mec. Hemeius 26 0 1 25 9-87 1 Au promovat în divizia G. ȘTIINȚA I.P. Bacău, CIMENTUL Bicaz, PROGRESUL Gheorghe Gheorghiu-Dej și LETEA Bacău SERIA EST 10. Trefilerul 12. Laminorul CLASAMENT 6. Unirea Roman 7. Bradul Roznov 26 14 1 11 36-27 29 ag Pe trepte inferioare competiționale, sub nivelul diviziilor naționale, municipiul București își organizează de vreme îndelungată, propriul campionat de fotbal. Ierarhizarea este fără îndoială valorică și ca grad de interes general, dar nimeni nu contestă că aici, spre subsolul fotbalului organizat, există o efervescență autentică, născută din pasiune și activitate susținută. Concepută ca un mijloc oficializat de practicare a acestui sport la nivel de întreprindere, această competiție cu caracter strict recreativ (de altfel și intrarea publicului este liberă ’.) își menține cota interesului în jurul disputei pentru promovarea în Divizia C, răsplata celor mai buni la sfirșitul unui întreg campionat. Departajat valoric la rîndu-i, in două categorii, acest campionat bucureștean numără la ora actuală 32 de echipe repartizate in două serii (categoria I-a) și 64 de echipe repartizate în patru serii (categoria a II-a). Rulind astfel anual un număr considerabil de jucători, el a reprezentat, cu voia sau fără voia sa, o școală și o rampă de lansare pentru unii fotbaliști consacrați ulterior (Iancu, Ilie Stelian, Lucescu, Dumitrache, Jercan, M. Voinea, Rotaru, Frățilă etc.), un izvor permanent de cadre pentru multe formații divizionare. La pretențiile și utilitatea acestei competiții, să vedem în ce mod este îndeplinită una din condițiile esențiale ale existenței și progresului ei... ...BAZA MATERIALA Este lucru cunoscut că la fiecare sfîrșit de săptămînă, se dispută 48 de meciuri din campionatul bucureștean. Necesitățile de pregătire și funcția alternativă de gazdă, presupun existența unui număr corespunzător de terenuri, bineînțeles cu o întreținere acceptabilă. Dar din cauze ale căror rădăcini trebuie căutate în simțul gospodăresc alterat și în preocuparea superficială a unor asociații sportive, calitatea celor 60 de baze sportive existente prezintă la ora actuală o imagine eterogenă. Există terenuri care oferă condiții bune : Voința, Laromet, Gloria, Vulcan, Granitul, Sirena, Olimpia, Pasteur. Există terenuri de calificativ mediu : Autobuzul, A.S. Armata, Timpuri Noi, Vîscoza, Constructorul, Chimia etc. Dar există și terenuri unde orice înclinație spre tehnicitate este estompată brutal de calitatea deplorabilă a gazonului (atunci cind există), unde confortul minim, ambianța fotbalistică, totuși, oficială, sunt anulate de absența sau deteriorarea instalațiilor. Pentru orice fotbalist din campionatul bucureștean, terenurile Sudorul, ICSIM, Electromagnetica, Luxor, Acumulatorul sau C.F.R. B.T.A. au semnificația unor maidane. ANTRENORII, CA PESTE TOT, O PROBLEMA SPINOASA Are putere de axiomă afirmația că destinele fiecărei echipe depind in mare măsură de antrenorul ei. Performanța reprezintă aproape fără excepție oglinda capacității profesionale, valorii etice, a naturii raporturilor dintre acesta și ceilalți factori dependenți (jucători, conducători). Dar principiul acesta nu mai poate suporta nici o discuție atunci când de la pupitrul de comandă lipsește omul cu drepturile (teoretic cel puțin) și obligațiile cele mai întinse. Pentru că există o serie de echipe care circulă... „decapitate“ perioade mari de timp în campionat. Este cazul unor formații care s-au despărțit de antrenorul lor cu diferite argumente, cocoloșite sub plapuma indiferenței și mentalității neprincipiale. Pentru că, aproape fără excepție, „divorțul“ a intervenit în momente de criză valorică, cînd poziția echipei în clasament nu mai îndreptățea perspective palpabile (evitarea retrogradării sau din contră ratarea vreunei promovări). Cel mai recent exemplu, echipa IPROFIL consolidată in eșalonul neprincipal al clasamentului, a renunțat la serviciile antrenorului său Stelian Ilie. El împărtășește astfel soarta confraților de la Spic de grîu, Dacia și I.T.B. Fenomenul devine cu adevărat îngrijorător In categoria a II-a unde 25 de echipe abordează meciurile fără sprijinul vreunui antrenor ! Fisurile evidente la fidelitatea reciprocă antrenor-asociație, generate de regulă de condițiile ultimatum ale ultimei pentru salturi miraculoase in clasament, sau in alte cazuri de pretențiile „materiale“ ale primilor, au dăunat in cele din urmă fotbalului bucureștean, i-au retezat din potențe, l-au fixat adesea pe joc. Succesele cele mai sigure s-au obținut tocmai acolo unde relațiile intre antrenor și asociație s-au cimentat la adăpostul răbdării, încrederii reciproce și principialității. Intuindu-se ușor nonsensul inexistenței antrenorului la echipă, practica a demonstrat că și dizolvarea asociației poate avea aceleași efecte nefaste. Faima și rutina unui Voinescu II, de exemplu, și-au dovedit ineficacitatea intr-o echipă, (Timpuri Noi), azi in degringoladă, neajutorată de o asociație rămasă ea însăși de luni de zile fără președinte și fără conducător de secție. In aceste condiții, cum să nu privească Voinescu I cu invidie la colegii săi Miki Mihăilescu (I.D.E.B.), Nelu Stănescu (Mașini- Unelte), Jan Unguroiu (Voința), Ștefan Cîrjan (Acumulatorul), Titi Popescu (Vulcan), C. Samureanu (Autobuzul), care împart satisfacțiile rezultatelor bune cu respectivele asociații. ATMOSFERA DE COMPETIȚIE Este lucru verificat că în general meciurile campionatului bucureștean se desfășoară intr-un climat normal. Ne grăbim cu enunțarea acestui diagnostic pentru a risipi bănuieli neîndreptățite și alarme false care îmbracă adesea această competiție în culori nemeritate. Desigur că abaterile de oarecare gravitate își au încă frecvența lor necaracteristică însă)și poate nu intimplător amplitudinea ei este direct proporțională cu nivelul valoric al echipelor — in categoria a II-a, un meci acasă mai coincide pe alocuri, Zahăr-Chitila, de exemplu, cu victorie preconcepută. De la regula creșterii constante a simțului de răspundere și a exigenței in educație, se mai abate drept încă, jucători, arbitri și public, adică tocmai factorii al căror cumul determină atmosfera intr-un meci de fotbal. O recidivistă de tristă notorietate este echipa C.F.R. B.T.A., clientă permanentă la comisia de disciplină (15 sancțiuni intr-un an și jumătate!). Iată una din „isprăvile“ ei: în meciul cu Sirena, la scorul de 0—2, a început să exercite presiuni asupra arbitrului V. Pădureanu, determinîndu-l să consemneze în cele din urmă, un meci nul adică un rezultat convenabil, dar nemeritat. Pe căi anormale își manifestă nemulțumirea și unii suporteri inhibați de subiectivism, sau incapabili să conceapă neprevăzutul sau să-și educe intențiile instinctive în momente de maximă încordare. Asemenea „suporteri“ ai „Vîscozei“ au transformat un incident de joc, prin amplificare, într-un adevărat scandal, invadînd terenul și provocînd curmarea prematură a meciului cu Automatica. De multe ori se înteia care aprinde butoiul de pulbere se găsește chiar in fluierul arbitrului. Deși calitatea arbitrajelor este bună — așa o apreciază C. Petrea, președintele Colegiului de arbitri al municipiului București — s-au mai găsit presupuși cavaleri ai dreptății in stare să violeze, cu sau fără bună știință, rezultate finale. Exemple reprezentative. Ion Maier (la meciul Dacia — C.F.R. B.T.A.), N. Dima (Automatica — Vîscoza), I. Mieloș (Sudorul — Abatorul), de altfel sancționați prin suspendare. PERSPECTIVE Preocupări recente au profilat în perspectivă apropiată o altă formulă de desfășurare campionatului bucureștean. Se va reveni astfel in campionatul viitor la vechea organizare cu două categorii: Onoare și Promoție. Prima va fi formată dintr-o singură serie de 16 echipe alcătuită din ocupantele locurilor 3—10 din actualele serii ale categoriei 1. Din această categorie (1) locurile 11—16 împreună cu locurile 1—9 din seriile categoriei a II-a vor forma trei serii ale categoriei Promoție. Restul va îngroșa rîndurile echipelor de sector. Prin restrîngerea numărului de echipe prin selecție naturală, se preconizează , pe bună dreptate, echilibrarea valorică și deci salvarea spectacolului in acest campionat unde astăzi se mai întîlnesc scoruri la diferențe zdrobitoare. Poate că noua formulă va putea facilita organizarea de trialuri de către Federație, in scopul descoperirii și plasării la locul meritat a unor jucători tineri cu promisiuni certe. Pentru că și la această oră există jucători pentru a căror valoare antrenorii lor sunt gata oricind să depună garanție. Citeva nume: Florea Stan (Confecția), Petre Rafael (Vîseoza), Nicolae Simică (C.P.B.), Ștefan Feher (Vîseoza), Gheorghe Petre (Automatica), Gheorghe Ghiurac (I.U.E.B.), Dan PORUMBA CU Ion CUPEN GREUTATI SI CARENȚE ■. In competițiile orășenești |__________________________________._ DIN CAPITALĂ Echipa C.C.L. Alimentara T.V. este una din cele mai tinere participante la categoria a IX-a a Campionatului orășenesc București. Instructorul Valeria Pavelescu, carre pregătește echipa, fiind totodată salariat al acestei organizații comerciale, a cunoscut îndeaproape posibilitățile tinerilor jucători ai asociației întrucît le-a fost și antrenor în perioada junioratului. De aceea promovarea lor a fost fierească. 2 Hr.P