Frontul Plugarilor, martie 1948 (Anul 4, nr. 905-930)
1948-03-01 / nr. 905
- —"'-'A :ț ni. 04g I Varșovia» 27 (Rador). — »PA P.“ transmite : Ziarele poloneze publică ample comentarii cu privire la vizita delegației guvernamentale române la Varșovia. Ziarul ..Rzeczspospolita“ scrie că Republica Populară Română ia parte tot mai activă la colaborarea internațională pentru consolidarea păcii și stabilirea de nouă relații intre țări în spiritul înțelegerii și ajutorului reciproc- Unificarea celor două partide muncitorești și întărirea frontului unic al tuturor partidelor democratice au făcut ca platforma după care se va desfășura acțiunea de reconstrucție economică și socială a țării, să capete o formă precisă. Ziarul „Glos Ludu" scrie că sosirea delegatei române comstitue un important eveniment politic: ,,Ea reprezintă un nou pas în acțiunea de întărire a relațiilor dintre ambele țări care au interese comune, în primul rând în ceea ce privește apărarea păcii și securității colective. In Polonia ca și în România, membrii nului sunt luptători guverîncercați pentru independența și pentru libertatea și propășirea națiunii lor" Semnarea Convenției de colaborare culturală Întree Republica Popuiă voit Românie șî Republica Faiamé varșovia» 27 (Radoor). — Corespondentul Agenției „Rador“ transmite: Astăzi, la ora 14-30, a avut loc în sala Președinției Consiliului de Miniștri Polon, semnarea Convenției de colaborare culturală între Republica Populară Itomână și Republica Polonă . Din partea Polonei au semnat d-noi : Stanislaw Skrczeszewski, ministrul Educației, și Wincenty Rzymowski, ministru de Stat, iar din partea României d-nii miniștri Octav Livezeanu, ministrul Informațiilor și Ion Pas, ministrul Artelor- Au luat apoi cuvântul, sublini înd importanța actului de colaborare între cele două popoare, d-na. Jozef Cyrankiewicz, președintele Consiliului de Miniștri și Republicei Polone și d. Dr. Petru Groza, primul ministru al guvernului Republicei Populare Române. Ce scriu carele poloneze despre vizita delegației eveniimentale române la Varșovia C SI IE IEFIDEI SITELE de IERONÎM ȘERBU ivilizația și înflorirea unei țări nu se cunoaște numai după orașele cu clădirile lor de piatră, ci mai ales după starea satelor. In trecut, guvernele reacționare scoteau ochii vizitatorilor Strâmt, prezentându-le câteva palate arătoase, dându-se ospețe îmbelșugate, dar f ©rindu-se să-l plimbe prin satele noastre, unde domnea sărăcia și întunericul. Chiar atunci când se făcea ceva, totul era de fațadă și întâmplător, nu temeinic, după un plan bine chibzuit, dintr'o dorință sinceră de a se ridica nivelul satelor. Existau uneori fonduri pentru inbunatățirea satelor, dar cea mai mare parte din ele se înghițeau politicienii și cei de la cârma treburilor obștești. Din această pricină, drumurile rămâneau in paragină, podurile stricate, școlile cu tavanul spart, fără ca nimeni să se îngrijească de repararea lor. Războiul a înmulțit pagubele, distrugând sute de mii de gospodării sătești și orășenești. Pentru a reface tot ce s’a stricat, dar îndeosebi a reclădi satele mai frumos de cum au fost: a le inzestra cu școli, dispensare medicale, cămine culturale, era nevoie de un plan amănunțit și bine studiat. Dar mai era nevoie și de mobilizarea, de însuflețirea masselor muncitoare. Acest lucru nu era cu putință decât intr-un regim de democrație adevărată, in Republica Populară Română, unde la conducerea Statului se află reprezentanții muncitorimii și al țărănimii, care sunt apropiați sufletește de popor, îi cunosc bine nevoile și vor să se împlinească. Dar, In Republica Populară Română, unde țărănimea și muncitorimea sunt la ei acasă, cu drepturi și cltertuii cucerite, stăpâni pe viitorul lor, ei au tot interesul să sprijine Statul cu munca lor, între Stat și țărănime nu este o prăpastie ca în trecut, când toate avantagiile erau în mâinile ciocoiini și exploatatorilor capitaliști. Statul II formează acum massele de țărani și muncitori, interesele lor sunt aceleași și fiecare îmbunătățire a Republicei Populare Române, se restrânge asupra tuturor locuitorilor ei. Nici vorbă că aceasta a devenit lămurit pentru țărănimea noastră muncitoare, care a înțeles să răspundă Îndemnului de a porni la Continuare in pa £ 4:i! însemnate lucrări pentru întocmirea unor legiuiri fiscale democratice sforile legiuiri fiscale vor fi simple și pe îndesar tuturor StabiliUeea impeziel or după puterea de plată a plugarilor La Ministerul de Finanțe se finrrează la întocmirea unor legiuiri, care vor fi cuprinse în reforma fiscală. Prin aceasta se urmărește schimbarea actualelor rânduri fiscale, care nu mai corespund siuației economice și politice din țara noastră. Spre deosebire de actualele legi fiscale, prin care muncitorii dela orașe și plugărirata nevoiașe sunt siliți să pățească dări apăsătoare, prin reforma fiscală se tinde ca fiecare contribuabil să plățească dările după veniturile sale. Deci acei cu posibilități mai mari vor plăti și dări mai mari, iar celor nevoiași li se vor reduce impozitele, astfel că pentru aceștia din urmă, să nu devină o sarcină de neingrins Peste câteva zile se va purcede la redactarea texter, care vor fi cuprinse în nouile legiuiri fiscale. Se urmărește stabilirea condițiunilor pentru ca toți cetățenii țării, cari au un venit, să plătească dările cuvenite către Stat, IEGI SIMPLE și CLARE In acelaș simm prin nouilererit arii fiscale se urmărește ca fiecare Contribuabil să poată cunoaște «?» datorii are de plătit la fisc. Aceste legiuiri fiscale vor fi si mai clar redactate cât posibil, astfel ca fiecare contribuabil, orășe^n sau sătean, să poată cunoaște din cetirea Ier ce obligațiuni are pentru 2» la lo curent cu dările Către Stat. Prin urmare cuprinsul fanilor nu va mai da zoc la nednirisr"« neaer»**» «o întâmplă cu legile fiscale în vigoare. * Important de subliniat este faptul că prin reforma fiscală se vm reduce numărul actual al impozitelor, încât fiecare contribuabil să nu mai fie nevoit să plătească mai multe feluri de dări pentru acelaș venit. Prin nouile tefluiri fiscale se urmărește o democrit fixare a impozitelor, astfel ca pe viitor micii phtțiri cu suprafețe reduse de pământ să nu mai fie nevoiți să plătească dări deosebit de apăsătoare, care să le ingrădească mijloacele lor de trai. Mareșalul Tito primește darul urnei sătence M Pr.Í . MREM a cordului economic romiâno-polon .» Sosirea «unei delegații la București p- Agerpres. 27. — La București a sosit zilele trecute delegația comercială polonă condusă de reprezentantul ministerului Industrie și Comerțului polones,ă Plenkowski Tadewss. Delegația a fost primită«ministru Bucur Șchiop». Scopul delegației este ca să se stabilească posibilități cât mirite ,vederea apocării acordului comercial româno-polon incheiat in ziua de 9 Septembrie 1947. In acest scop ce vor încheia contracte, se vor diace tratative la vederea lărgirii actualului acord, se vor discuta condiiunile unei largi colaborări economice. Se vor fixa deasemeni ședințele Comisiei Mixte, conform, prevederilor convenției încheiate lntre cele două țări, i I Organ de lupta al plugurimii muncitoare Cicillă «2 Provlazi ® T^rg&nf a2 Sîoncîtori EEOAfTIlA Si? OTETELEȘANU 3. c%. SDIR FITOR wprais « rrovmeie jarnai $2 Muncawi AD-Ția Str. STAVROPOLEOS Nr. s, d. H. , ... IKtdUR [ stani soolei 3 toni 860 iei telefoane» Redactor responsabil GHEßRIIHE NECHITS Autorități, societăți și instituțiilor 5000 anual Direcțiunea, 5.34.39 Administrația 3.66.05 QFRRAfds METIS?! TNI Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecăriei luni secretariatul 8S43S MM» JuIiD.llllCUCLKU ______________ _______________________ __________________________ ' ' Tipografia S.30.10 CONSILIUL NAȚIONALI ila duais^-c |fosai 9 --------------------------------------------------------------------------* a| Frontului Democrații Populare Dinman £ este program va~iTpSM rer eat zilele acestea COMUNICAT Azi, 27 Februarie, a avut loc sub președinția d îesi ministru Vasile Luca, ședința de constituire a Frontului Democrației Populare, care va asigura unitatea de acțiune a forțelor democrației populare din România. Frontul Democrației Populare este condus de un Consiliu Național compus din următorii delegații Partidul Muncitoresc Român: Vasile Luca, Sotar Rădășescu, Iosif Chișinevschi, Frontul Plugarilor: Dr. Petru Groza, Anton Alexamirescu, Ion Cîițanu, Partidul Național Popular, P. Constantinescu-Iași, Mihail Dragandrescu, Alexandru Șteflea, Uniunea Populară Maghiară : Rasko Alexandru, Ludovic Takats, Csika Ferdinand. Președinte sl Consiliului Fiftilanai al Fcon» jiului Democrației Populare a fost ales d. dr. Petru Groza , secretar general d. Vasile Luca, iar secretar adjunct d. Iosif Chișinevschi. S-a căzut de acord asupra principiilor de colaborare pe baza unui program comun. Manifestul-program va publicat zilele acestea. Frontul Democrației Populare merge in alegările pentru Marea Adunare Națională pe o singură listă. S'au luat toate măsurile pentru desfășurarea campaniei electorale. Se vor constitui imediat Consilii Județene, de plasă și comune ale Frontului Democrației Populare, compuse din câte 2 delegați ai partidelor componente. SEMNUL ELECTORAL «imiraelAn Ei hkuk In ședința de ert Comisiunea Centrală Electorală a atribuit, la cerere, semnul electoral „Soarele” Frontului democrației Populare, din care fac parte partidele: Partidul Infunctoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul Național Popular și Uniunea Populară Maghiară, ’ ‘ 1 fiul Militk IIiISKII SE CLĂDEȘTE PRIN MUNCA NEOBOSITA I ISTHEGULU POPOS HUNCITU R epublica Populară“poslavă, vecina noastră dela sud-vest, a sângerat adânc de pe urma iureșului năvalnic al cotropitorilor fasciști Războiul cu Germania Și ocupația hitleristă în Iugoslavia a crestat răni adânci în trupul țării și al poporului vecin și prieten. Mai mult de 10 la mii din numărul populației, adieci peste un milion 700 mii oameni, și-au vărsat sângele pentru apărarea Patriei Trei milioane locuitori au rămas fără adăpost. Ținuturi întregi au fost arse și pustiite, fabrici, mine porturi, căi ferate, poduri și șosele, precum și multe așezăminte de cultură au fost aruncate în aer și distruse. Nimic n’a putut să înfrângă îndârjirea acestui popor care odată eliberat de sub jugul cotropitor, a purces grabnic la clădirea unei țări noul, mai puternice și mai frumoase. 9 ori tttlas turla cotropitorilor naziști R lin popor întreg care iși clădește o țară Poporul iugoslav nu s’a lăsat pe tânjeală. A înțeles că dacă nu se va ajuta singur, el este sortit pieirii. A pornit la muncă temeinică și astăzi țara nouă nu mai seamănă cu țara pârjolită din 1915. Astfel că întreg poporul mic eu , mare, lucrează în țara care este un uriaș șantier. In frunte stă tineretul. Linia ferată Samar-Sarajevo, este cel mai de preț dur pe care tineretul iugoslav l-a făcut țării sale. 887 brigăzi de tineret au construit în i luni o linie ferată de 242 km., pentru ca produsele țârii să poată circula cu ușurință dela un ținut la altul In 1946, tineretul a consoan P. Jîpa . (Continuare si pag. 3-a) Toți inflramătorii Co mitetelul Central sunt eosivocați .pentru suisa de Felsnuarie 19411 iar e« dini Comitetului Central Slips Episcopie! Nr. ! stVt#a-¥ é**•««?»% #•**»« Alt##»«« i Primii elevi tractoriștii AE au terminat cursurile mandi că pot conduce tractorul românesc a spus plugarița tractorista Ana Pripicic îs prinz s avut loc la ferma R. E. A. Z. I. nu numai o producție agric.ului din comuna Dudești-Cioplea, închiderea curencolă sporită, dar și de bună alor primei serii a școalei de tractoriști I. A. R. calitate. Pentru că acum în Cursurile acestei școale ooul au fost urmate de 48 l*an £* noastră s’a schimbat ce no: av’m Republică și pământul este proprietatea celor, ce-l muncesc• de plugari și 2 plugarițe. După 25 de zile de cursuri teoretice și practice pe tractorul românesc, au reușit la examen 45 de elevi, precum și cele două sătence, care din ceasul absolvirii au devenit tractoriști. SĂ MUȚI $! SĂ INVĂȚAȚI MAI DEPARTE La închiderea cursurilor au luat parte d-nii. V. Pașcovschi, Director General al REAZIM-ului, prietenul Nichifor Stere, membru în Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor de Salariați Agricoli, d-nii. Marinov, directorul Mașinilor REAZIM-ului, Șalea, direeterul Județenei Ilfov a REAZIM- ului, profesorii Duțescu și Stan Iosif, care au predat cursurile, precum și toți slavii tractoriști. Primul a luat cuvântul d. Șalea, care a arătat însemnătatea școalei de tractoriști în Republica Populară Română. D. Duțescu, profesor, a spus că în cele 25 de zile de lecții, cei care au reușit au depus multă râvnă. —■ „Aveți misiunea a spus d profesor Duțescu — să munciți și să învățați mai departe, pentru a învăța și pe alții. Din tot ce face noi profesorii am sădit în dumneavoastră aici, vă rugăm să semănați mai departe și la alții”. D. Pașcovschi, director general al BEAZIM-ului, începe prin a arăta că, în modesta clasă de la Dudești-Cioplea, a început un drum nou pentru agricultura noastră. D-sa apoi a arătat însemnătatea fermei de stat și a dat îndrumări ________ D. Bar. (Continuare in pag. 3nă) ★ u Agricultura să nu dea numai o producție sporită, ci și de calitate Luând mivântul, prietenul ■ * Nichifor pters spune : „Uniunea Sindicatelor de Salariați grecii se bucură rău din școlile de tractoriști ies intrat afi, de plugari. Ați învățat să conduceți și să sccipäTMn^Jtraptorul românesc. Dar nu trebue să rămâneți aici. Mergeți mai departe, învățați și mai mult, pentru că dumneavoastră sunteți stâlpii agriculturii de mâine. Să duceți un suflu nou în agricultură, munciți cu folos pentruca agricultura noastră să dea, ♦ ♦ [UNK] [UNK] ♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ♦ ♦ ♦+++♦ i -«» X pag* 4*ai: 10. ISLE I DESPRE I î iI! FOIȚII III ; ACORDULUI :. .* ECONOMIC !! !ROMANO-SOVIETIC| RANIMEA MUNCITOAREI ARE LARG DESCHISA CALEA SPRE ÎNVĂȚĂTURĂ ȘI LUMINA &»Este cunoscut faptul că la școala noastră n’a fost o școală la îndemâna poporului. Și n’a fost pentru că bancherii și moșierii aveau tot interesul ca plugărimea muncitoare să fie ținută departe de lumina cărții Ciocoii știau că dacă țărani mea va fi știutoare de carte, își va da seama cu ușurință cine ii sunt dușmanii de veacuri și cine îi sunt adevărații prieteni. „Am avut o școală pentru filfizoni!” — ne-a spus un bătrân plugar din ținutul Covurluiului. Acum, la bătrânețe alături de copilul de opt ani, învăț și cu buchea abecedarului. Și într’adevăr, moș Mocanu din Cuca-Covurlui, în vacarte la etatea de 57 ani. Cine sunt ,,filfizonii” de care se leagă moș Ion Mocanu, îi știm cu toții. Sunt feciorii de ciocoi și de bancheri, singurii cărora le dădea mâna să învețe carte, nu numai, în țară, dar și peste hotare, ■ ș f 4 ■ 1 ". Acum lucrurile s’au schimbat La conducerea treburilor țării nu mai sunt nici ciocoii și nici bancherii,‘cari țineau cu dinadinsul satele in întuneric spre a le jefui mai vârtos. Acum soarta țârii se află in mâinele sdravene ale clasei muncitoare și ale țărăniasei mianatensss. Și a»ta înAsta-i pricina că, astăzi avem în țară mai mult de 4 milioane de neștiutor de carte, seamnă că de acum școala nu va mai fi pentru „filfizoni”, ci pentru întregul popor muncitor dela orașe și sate. Va fi o școală a poporului pentru popor. SINVATAMANTUL O PROBLEMĂ CARE INTERESEAZĂ ÎNTREGUL popor Trecutele guverne, au lăsat în privința școalei pe umerii tinerei noastre democrații o moștenire foarte grea. Nu numaim învățământul priZQuid dar șî cu cel secundar și universitar, nu stăm bine. Totul trebue luat de la capăt. Arătând temeiurile călăuzitoare pentru reforma învățământului d. Gh. Vasilichi, subsecretar de Stat la Ministerul Educației Naționale a spus : „Chestiunea învățământului în țara noastră, este o o problemă care nu interesează numai Atoniserul Educației Naționale așa cum greșit gândesc unii. Ea interesează întregul popor și?& primul rând Partidul Muncitoresc Român". Așadar, problema învățământului este o problemă de Stat. Este o sarcină pentru reușita căreia trebuie să conlucreze întregul gm m. a (Continuare inspătima^ — S’AU INFIMAT 6.336 ȘCOLI DE ALBA LÎNZI RE j *— Predau cursurile: 16.183 învățări, 256 doctorii, 141 agronomi, 881 preoți și alți 1.729 de oameni luminați — Ș VAÎA BUCHEA ABECEDARULUI 360.248 DE MRI BATRÂNI ȘI FEMEI Moș Mocanu învăță carie la 57 de ani! %