Frontul Plugarilor, aprilie 1948 (Anul 4, nr. 931-954)

1948-04-01 / nr. 931

• PAG« 2 Frontul Plugarilor , ,— — — — Cum s’au desfășurat alegerile In Prahova și Buzău am văzut ziua însorită a votului (Urmare din pag. 1-a) Ne vine greu să ne despăr­țim de hori, și de bucuria ploeștenilor. Plecăm în sfârșit mai departe, înspre Buzău. La Mărăcineni, sosirea d-lui L. Răutu, membru In C. C. al Partidului Muncito­resc Român și candidat al Frontului Democraței Popu­lare în jud. Buzău, a provo­cat o măreață manifestație de bucurie din partea local­nicilor. Sunt aci săteni din Potoceni și Focșănete. O mare parte­­ dintre ei au vo­­tat. Nu-i lasă însă inima să plece acasă, își dau seama cu toții, că ziua de 28 Mar­tie, e o adevărată sărbătoare pentru ei. — Cu cine­ ați votat? îi întreb. — Cu „Soarele” răspund latr’un glas sătenii. — De ce-ați votat cu „Soarele” ? — Destul a fost întuneric, „ Doată „Soarele” l-am aștep­tat și pentru izbânda lui și a luminii sale, am muncit și am luptat. CU G ZI ÎNAINTE au r­OT RĂSUNAT CAN- f i­ TECELE DE BUCU­­RIE IN SAT La Urimeni, tinerii săteni și sătence au cântat La răscrucile ulițelor ■ cu o zi înainte. Au împodobit casele cu flori și cu steaguri. Localul de vot părea o casă unde are loc o nuntă,, intrt a tâta de frumos împodobit era. Femeile, care au votat în­­tr-un mare număr, au venit în fața localului de vot încă de la orele trei din noapte. Nu vroia nici una să piardă rândul. Cu toate, vroiau să apuce mai re­­pede rândul la vot. Multe din­tre ele votau pentru întâia­­iară. N­u numai la Nimeni, dar și la Aldeni, la Cernătești și în toate celelalte comune, întâi au votat femeile. Toate erau bucuroase. Și ele au votat cu „SOARELE”, fiindcă Frontul Democrației Populare le-a dat femeilor dreptul la vot ÎNTINERIT CU 30 % ANI­ ­ Ion D. Micu mergea fugind înspre localul de vot. ] — De ce te zorești moșiile ? — In ziua asta am întinerit cu 30 de ani. L-am văzut pe urmă, intrând în localul de vot. Cei tineri i-au făcut loc respectuoși. Bă­trânul Ion D. Micu din Urimeni are 75 ani și se bucură de o mare cinste din satul lui. Un fiu, pandur, i-a murit pe fron­tul împotriva hitlerismului. ■Moșul știe că votul lui pentru „Soare”, e votul pentru pace și pentru democrație. După ce-a pus buletinul de vot in urnă, bătrânul Ion D. Micu nu s’a putut opri să nu spună: — Măi copii, Soarele ai sta îl de mare preț pentru poporul de jos. El a răsărit pentru noi, pentru cei ce muncim. Trăi­as­că victoria „Soarelui” în ale­­­­geri!” <$! k SOMNJA DOBRE A p­o .venit cu corni la vot . Ionită Bobre are 76 ani. Cu patru copii și șapte ne­poți a pornit la vot. Sunt cu toții, 12 la număr, dar cânta Sunt sătenii din comuna de parcă ar fi o sută. Au vo­tat toți deodată și în urnă au intrat alte 12 buletine cu votul pus pe semnul demo­crației, „Soarele”. Cei care terminau votarea ieșeau în stradă și se alătu­rau horei. Candidatul Vasile Huldu­­ban a sosit și el in sat. Săte­nii din Ul­meni l-au recunos­cut de îndată, încă de la ora 5 dimineața, în comuna Max­em­ 500 femei au t­ecut prin­ fața urnelor. Cum stăteau­ în rând, își po­vesteau ului, alteia .. .. In trecut, bărbații noștri erau chemați la vot unde li se da băutură până ce amețeau, se bateau și se omorau ca or­bii. Ciocoii râdeau de prostia noastră, și în Parlament nici nu-și mai aduceau aminte de cei ce i-au ales orbește, în a­­m­ețeala vinului și a rachiului Acuma însă, vremurile s’au schimbat odată cu oamenii. Aleșii sunt dintre noi, a­i noștri. Ne bucuram cu toții de sărbătoarea asta, când și noi 50 DE NEPOT! CA BRAZI ! ȘI TOȚI CU VOTUL PENTRU SOARE Moș Ion R. Moisă din co­muna Ghereseni a venit la vot în fruntea celor cincizeci de nepoți. Bucuria și mân­dria lui erau fără margini, in fața localului de vot i-a așezat în ordine și până să le vină rândul au alcătuit stri­gături pentru victoria Soa­relui. Se întrecea moșneagul cu cei cincizeci de nepoți, dar nu se lăsa mai prejos. Moșul strigă pe întrecute: „Votul nostru pentru Soare îl dăm cu dragoste mare Fiindcă-i semnul de belșug pentru brazdă, pentru plug”. Cei cincizeci de nepoți îi luau strigătul de ne­bune și­­ purtau și ei, puternic, de ră­sunau ulițele satului Ghere­ j­seni până hăt departe. IS BĂTRÂNĂ, DAR ALEGERI GA ASTEA N’AM POMENIT Stana Cocor, săteancă in vârstă de 60 ani ne-a spus: — Uite, maică, jo­s bătrână, și până acum n’am votat. Adevărată sărbătoare. N’am mai pomenit asemenea alegeri, fără bătăi, fără băutură, fără dușmănie. „Frontul” aista și „Soarele” ne-or făcut pe toții, frați și su­rori. Și cum să nu ne bucurăm eu mai ales, când iată că mă­­ pot mândri că am apucat a­­semenea zi mare”. In zeci și sute de sate s’ai votat în acest chip sărbătoresc, „ Cu muzica în frun­te, cu bucu­­­rie, cu dragoste nețărmurită, pentru aleșii poporului, pentru ce drum, îndărăt spre Bucu­rești, am reîntâlnit din nou, grupuri, grupuri de să­teni care veneau dela vot. Chioteau ca la nuntă. Am întâlnit-o pe Ancuța Lăzarescu din Vâlcele. Are 20 ani și a votat pentru pri­ma oară. Și vorbele ei îmi sună și acum limpede în minte. — „Am votat crn Soarele!” Acolo, în fiecare sat pe care l-am­ văzut, în fața fie­cărui local de vot, am văzut poporul, conștient de marea zi pe care o trăia fericit că-și chezășuește prin votul său puternic, un viitor mai bun­ și îmbelșugat. N’am să pot uita niciodată bucuria nestăvilită a poporu­lui pe care am văzut-o în măreața zi a votului, când au fost pretutindeni, bucurie, cântece, flori și... Soare. I muncește la CFR. I s’a făcut­­ loc să intre în secția de vo­­t­tare. Am însoțita și noi, pre­ședintele a rugat-o sa lase pu­țin copilul, până votează. Ea n’a vrut și a spus: — Am ținut anume să vin cu copilul în brațe la votaj». Voi ține cu o mână copilul iar cu cealaltă voi pune ștampila pe lista ce poartă semnul Soa­rele. Votând, eu știu că n’am­ făcut altceva decât să făuresc copilului meu un viitor mai bun și mai luminos“­­PRIN SATELE JUDE­ȚULUI IAȘI, LA SEC­ȚIILE DE VOTARE La primăria comunei Lețca s’au­ prezentat la vot: Cucu­­teni, Cozeasca, Armășeni și Bogolos-Plugarii din comunele Cu­­cuteni și Bogolos veneau înco­lonați, cu taraful de lăutari în frunte. In urma lor veneau tinerii plugari, femeile iar a­­poi carele cu bătrâni, cu fe­meile, cu copii de țâță în brațe și cu cei bolnavi. In­ fața secției de votare s’au strâns peste 1­500 de oameni. Ne am apropiat de un grup de săteni. In mijlocul lor erau bătrâni. — Câți ani ai moșiile —am întrebat noi­­— și de unde ești? — Am 73 de ani și sunt din Cozeasca. Am venit la vot cu cei 10 copți ai mei, băieți și fete-Un sătean ne spune: Să ține tare Gheorghe Canărău. După vot, bătrânul a ieșit vesel afară. NI întrebăm dacă a votat- El ne răspunde că da. Apoi: . — La vârsta­­ mei poate ar fi trebuit ca azi Duminică să mă odihnesc dar nu, m’a răb­dat inima. Am adus cu mine la votare băieții­ și fetele mele­ faca­t’o și pe baba... I-am ali­niat la rând pe toți și­­ le-am spus: Să votați Soarele, dragii moșului,­­ căci votându­-i, noi votăm pe cei ce ne-au dat pâi­­ne copiilor mei și pământ de pe moșia Diacului. Hei, urmează moș Canărău, eu am văzut multe alegeri în cei 73 de ani ai mei. Cei ce ne cereau voturi pe vremuri erau ciocoi, străini de inima noastră. Astăzi noi am votat pe cei din rândurile noastre. Noi am votat Soarele care ne-am luminat și care dă rod ogoarelor moldovenești. In cinstea alegerilor acestea eu am­ gătit de arat și de semănat cu feciorii mei ogoarele de pri­măvară. LA SECTII DE VOTA­RE DIN TG. PODUL SLOAIEI I­ a Podul Moaiei au votat satele Sarea, Costrițeni, Holm, Budeni și Scopâlceni. Incă de la orale 11 o bună parte din lume votase. După vot s’a încins o horă­ri­re in piața târgului în cân­tecul celor 15 lăutari aduși a­­nume. Deoparte, într’un grup de sătence, am văzut-o pe bă­trâna Anica Alexiciuc, de 62 ani. La întrebarea noastră cu cine a votat ea, ne răspunde: — Am votat, maică, pe Soa­rele și pe moș Numii, om de-al nostru din poporul muncitor al Moldovei. El de cunoaște nevoile și va ști să ne apere și să ne ajute în Sfatul Țării. La sfârșit, a­u votat soldații, care erau cu menținerea ordi­­nei, iar după vot s-au prins în horă alături de țărani. Acest Ziua de 28 Martie în jude­țul Dolj a luat înfățișarea unei adevărate sărbătoare, nu această­ Duminică, satele doljene s’au trezit dis de di­mineață. Plugari și plugar’ițe flăcăi și fete, și-au îmbrăcat cu gri­je cele mai­ frumoase straie și au pornit spre sec­țiile de votare. Chiar dela 1 dimineața, grupe mari de să­teni și sătence, străbat șose­lele taie drumurile și cântă vesel în pas de voe. Ei au mers la vot ca la nunta Flă­căii și fetele au mers pe jos. Bătrânii, bolnavii și lăuzele, au venit la votare în care și daiiuțe. Unii dintre plugarii doi­jeni au încălecat pe cai iuți ca vântul și s’au dus să-și dea încrederea lor. înainte vreme în timpul domniei ciocoiești­ plugarii aceștia vrednici care se gră­iesc acum, erau amețiți de băutură și minciuni și înv­­inși de jandarmi să dea vo­tul ciocoilor, care-i jefuiau și-i robeau. C­ine nu voia să se supună, ar­a însemnat cu cretă pe spa­te și stârețt în bătaie-D­ar­ia 23 Martie ca și la alegerile din Noembrie 1946, oamenii au avut toată liber­tatea să-și dea votul lor.­­De aceea se explică și faptul că plugarii din Dolj au venit la toate secțiile de votare,­­având în frunte tarare de lău­tari, echipe de trompetiști, cu steaguri și cu lozinci­ Pe mtacardele lor mari cât ușile, ei scriseseră cu litere de o șchioapă: —T­­răiască Republica noa­stră. — Să trăiască guvernul n­oșs­tru care ne-a dat liberta­te­ și pământ. Vom vota Soa­rele Pentru a ne da seama mai bine de felul cum au decurs alegerile la sate- am vizitat în ziua de 28 Martie, 28 de om vine din județul Dolj. La orele 8 dimineața­ a în­ceput votarea în tot județul. 10 câte 10, plugarii și plu­­gărițele se duceau la vot, în­tâi au votat femeile însărci­nate, femeile bolnave și bă­trânii bolnavi. Flăcăii și fe­tele se încinseseră la hore și In comuna Calopor­e sec­ția de votare Nr. 79. La acea­stă secție au votat plugarii lucru l-a făcut pe plugarul Co­­j­dren Ion să spuie: — Uite, măi, jandarmii s’au prinit în horă cu noi și să poartă amu ca frații cu noi. — Hotărît lucru, a spus și Ion Ignat, din satul Sârca: „alegeri ca iste» nu s’au mai pomenit“. Din chiuiturile flăcăilor dela hora de după votare din Po­dul Uoaiei desprindem: „Soarele, ciocanul plugul Aduc pacea ți belșugul!” Pe întreg cuprinsul Moldovei plugarii au votat cu încredere rata Frontului Democrației Populare. Numai în județul Iași s’au inscris la vot 150 mii de oa­meni. In­ oraș au votat și 300 de bolnavi. Ei au cerut lucrul acesta și au fost a­duși cu ma­șinile la secțiile de votare. La întoarcerea noastră în Iași, întreg orașul părea o nuntă. Muzicile, chiuiturile și gălăgia, aceia plină de viață, de veselie și de tinerețe răsu­nau din toate ulițele și străzile­­. In centru, în jurul statuiei lui Alexandru Ion Cuza, era o horă de toată frumusețea. Patru muzici cântau în timp ce sute de muncitori și țărani înfrățiți jucau de bucurie, de bucuria libertății. A. ROMN­JAN — Prejbeanu nu mai poate să sufere soarele, zice un­­ alt om. Ehei, ce era el înainte Venea pe câmp călare și urla ca un turbat la noi. A­­­stazi i-a căzut nasul. De apa­­ nu poate să sufere soarele­ ! ★ Mă întâlnesc pe uliță cu­­ invalidul Traian Predoi. .— Flueri bucuros, îi spun: eu- Ce s­a întâmplat? — Păi am votat, nu răs­punde invalidul. — Cu bine? —+ Păi, cine mi-a dat pă­mânt? In comuna Podari votarea e la jumătate- Și aci cântă minunat lăutarii si hora e mare. Oamenii așteaptă în rânduri dese. Vine rândul altor 10­— Hai, hai­­ Ioane, hai Va­sile, hai, Lîsandre, hai să vo­tăm cu toți Soarele, ca să nu m­ai vină boerii pe capiu­l nos­tru. Conștiința plugarilor este astăzi foarte luminată. In comuna Podari, oamenii mi-au spus: — Noi votăm eu Soarele» pentru că guvernul prin Con­an grupurile mari care stăteau, dintre atâtea sute de­­ oameni era doar unul care­­ zicea că așa și pe dincolo- Toți oamenii il înconjurară încruntați. *— Bă Ilie, te-ai luat după­­ pungașul de speculant. Păi j mă ăla după cum știm toți, îi lingea piierele boerului Prejbeanu. Ce ți-a dat ție ! Prejbeanu» mă? Ai uitat când j­ți duceam plocoane peste plo­coane ,iar când era la plată ! după atâta muncă zicea că nu face atât. Mă, ca tine mai sunt în sat vreo doi-trei. Să vă băgați mințile in cap. Noi nu vă facem nimic. Uite tot satul e de față. Dar porună dacă rămâneți tot dușmani, nu ne mai uităm la tine nici a ia un câine. Ala căruia îi vorbeau oa­menii, avea cisme, era gras, ținea ochii in pământ și nu zicea nimic. Un plugar strigă: — Incă 10 la vot. Grupul se sparse și încă 10 oameni au plecat în fugă spre votare. Așa în cisme rămăsese Flăcăii votează repede. Fe­meile mai încurcă și dau să intre câte 2 intr’o cabină. Bătrânii sunt mai înceți și discută puțin- Am stat de vorbă cu mai mulți oameni din comuna Calopăr. — Ei, întreb eu, cu cine? •— Păi, cu cine? cu Soarele că el ne încălzește! — Dar cine credeți Dvs. că n’o să voteze cu Soarele? — Păi cine decât boerul Preiheamu care e acum tare scofâlcit. Și poate câteva cozi de topor, stituția nouă ne garantează pământul pe veci, pentru noi și copiii noștri. — Când votam cu Soarele, mi-a spus Ghiță Oprea, știam că votez pentru bumbac mai mult, pentru cooperative în­destulate votam pentru pă­mântul nostru. Și e bine­­ să subliniez fap­tul că alegerile acestea n’au fost făcute cu țuică și pro­misiuni. Oamenii treji, nu a­­mețiți de băuturi, au mers voioși la alegeri și au pus stampila cuim le-a dictat con­știința. K­" D ela Maglavit la Bulzești, dela PIopu-Unghii la Calafat oamenii din Dolj, femei și și bărbați, au mers voioși la vot- Chiar spre seară, mai­­­ veneau să voteze plugari și ciupărițe. In acest tim­p, gru­puri de oameni se întorceau spre casele lor, cântând. Ei tăiau câmpii mănoase, tre­ceau peste pământurile lor, treceau peste poduri fă­cute de mâna lor și mergeau la gospodăriile lor, fiindcă își făcuseră datoria față de­­ ei, față de Republica Popu­­­lară Română­ j­­ D. BARBULESCU , grafic și a înțeles că suntem gazetari. Scriți să știe toată țara, toți tinerii ce vor fi mâine ostași, ne spune el. Armata este mândria tine­retului. Ea este alta decât cea pe care au mnorscut-o cei mai vârstnici ca noi. Nu se mai bate, nu se mai în­jură- S putem bine hrăniți, bine echipa­ți, învățăm să fim buni­ cetățeni, avem toate drepturile și vom ști să fim vrednici de ele. Votăm Soarele , astfel a­­legem pe cei mai buni fii ai poporului, pe cei mai vred­nici generali pe cei mai destoinici ofițeri din armata democrată. Ei sunt părinții noștri, ai ostașilor. Alegem­­ și pe candidatul nostru. —­­ al soldaților. — sergentul I Tănase M­ Adam- Este ca­ I­marad cu mine și cu toți­­ cei aci de față. Va face trea­­­­bă bună în Marea Adunare­­ Națională. CONSTITUȚIA NOUA, GARANTEAXA PO­­PORULUI MUNCITOR TOATE PUTERILE ȘI DREPTURILE STAT, NE SPUNE IN FRUNTAȘUL MARIN AURICA Fruntașul Marin Aurică este un vlăscean iute și ne­astâmpărat, ca tun titirez. Are ceva de adăugat de spu­sele sergentului: — Votăm Soarele pentru­­că el ne-a adus Constituția nouă, care garantează po­­­­porului toate puterile și­­ drepturile în Stat. Ea ne întărește în stăpânirea pă­mântului, care este și 'va ră­mâne' al celor ce muncesc. Prin democrația populară, vom avea un trai mai bun, ție, la învățătură și la edu­cație. E can de nădejde și te poți încrede în el. Iacă d'aia l-am ales, și nu de altceva. IN ARMATA DEMO­KRATA TOTI SUNTEM FRATI Soldatul Comșa Ianoș din Gh­eorghenii - Ciucului, este și el mândru de cele învă­țate în armată. Când a in­trat în armată nu știa ceti și scrie, nici în limba ma­­ghiară, nici în cea română- Acum știe vorbă și carte ro­mânească. Mi-arată pe fruntașul Pri­mp Ghiurg, din comuna Ia­­noșda, județul Bihor. — Este tot maghiar, dar este fruntaș și peste câteva zile va fi caporal. In armata democrată toți suntem frați­ DIN MII DE PIEP­TURI TINERE, AR­MATA DEMOCRATA IȘI STRIGA BUCURIA Candidatul ostașilor, ser­gentul Tănase :M. Adam, in­tră pe poarta Comainidame­n­­tului, spre a se du­ce la vot. Camarazii lui îl poartă pe umeri în urale: ."Trăiască candidatul soldaților“. Un sergent îi urează bun sosit, în mijlocul camarazilor săi. Tânărul sergent este emo­ționat. Are o figură de om hotărît, dârz, care știe ce vrea- ochi buni îi luminează fața, in cuvinte simple, dar calde, mulțumește cam­arazio­lor săi și se îndreaptă spre localul de vot-In urma lui, uralele nu mai contenesc. Din mii de piepturi tine­re, armata democrată își­­ strigă bucuria. Apoi în urmă,­­ șiruri ,fără sătenceie avem dreptul să ia­­sfârșit de săteni, sătence, tineri j t^nii Pet­ru [lniștea Și belșugul și bătrâni. Ca niște rachete, isbucnesc m­ereu alte chiote de bucurie­ caselor noastre. „Noi votăm cu soarele să ’nflorim­i ogoarele”. Cel dintâi sat pe care îl în­­­și strigături, iâlnim în cale, e Bucov. Ne­­ întâmpina o altă horă. Apoi mai departe, comuna Paleolo­­gu, orășelul Mizil. Pe șosea, a­­jungem din urmă o coloană de săteni. In fruntea lor po­­r clondiru, care merg în cântece iesc mândru vreo patruzeci­­ de bucurie fără seamăn să va­­de călăreți. Sunt cu toții înv­i­teze la NJLmeni. Acolo e localul podobiți și cu cocoarde și fiori, j lor de vot. Poartă în frunte In urma călăreților înaintează­­ steaguri, placarde și portretele cântând de zor un taraf de­ candidaților F. D- P. din jud. lăutari. Sunt vreo douăzeci de j Buzău. Pe placarde scria cu muzicanți care cîntă fără semn­e litere mari: „Trăiască deputații de osteneală. *' poporului!” Cand­i­dații in mijlocul alegatorilor L’au luat în mijlocul lor. Sparele democrației românești S au prins cu toții în horă. LA MAXEM­ 500 SLUGĂRIȚE AU VE­NIT LA VOT­ DELA ORA 5 DIMINEAȚĂ In județul Dolj ca și în în­ se răsuceau , de duduia pă­­treaga Oltenie toți cetățenii mântui barbați și femei, care au dreptul la vot, au participat au mare bucurie la alegeri. Județul Dolj a fost împărțit în 110 secții de vot, dintre care 92 de secții cuprind 208 comune, iar 18' Municipiul Cr­a­iova Câte un flăcău striga: — Foaie verde și-o lalea, lelea pe cine-i vota ? Fetele răspundeau chiuind: — Foaie verde și-o ci­coare. Vom vota cu mândrul SOARE! La toate secțiile de votare, mulți plugari de cum intra­u înăuntru, își exprimau cu glas tare,­ dorința lor de a vota cu soarele. Vă dăm un singur exemplu: La secția de votare Podari, pe la ora 12 îi vine rândul unui plugar tânăr. El ia buletinul, ia ștampila și intră repede în cabină. După o secundă se aude o lovitura. Pusese tare ștampila pe buletin.. Când iese din cabină, dă buletinul bine împăturit și zice către Președinte: — „Frate, frățioare» Pusei bine ștampila pe Soare”. * rătăcită-și plugari­țel­e din Calopăr, singur și mergea ca o oaie Panaghia Și Belcinul- Fe­meile erau înfășurate în bro­boade groase cu ciucurei- Fetele erau îmbrăcate mai subțire. Dar nu se temeau, fiindcă le învârteau bine flă­căii în horă. Lăutarii îi ziceau într’una și oamenii se duceau la vot tot 10 câte 10- Când a i­eșit afară o femeie a intrat [în discuție cu o fată? — Cu cine ai votat rele? — Mai m­ă întrebi? pus ștampila pe Soare. Am că doar m’am uitat bine. Tu încă n’ai votat? — Mie nu mi-a venit rân­dul. — Vezi fata cu f.Vii, să n'o piu greșit. ★ ZIUA ALEGERILOR Hint A FOST O ZI i £*­ DE MARE SARBATOARE PENTRU POPULAȚIA OLTENIEI — Cum au votat doljenii — * ARMATA POPORULUI VOTEAZĂ CU BUCURIE ȘI ÎNSUFLEȚIRE . La Divizia Tudor Vladimi­rosem este sărbătoare. Os­ta­­­­șii, sergenții, subofițerii, ofițerii și familiile acestora, sunt­­ strânși în curțile cazărmilor diviziei-Fanfarele întăresc jocul ostașilor prinși In hore. Tinerii îi trag vârtos. Sunt plini de viață, cu obrajii rumeni de­­ sănătate, echipați cu efecte noui și scânteietori de vo­­­• roșie. “ I­o­t Strigăturile și chiuiturile nu mai contenesc. Ija&iiaaÄi­­ tr Arma­ta poporului, sp­er­anța viitorului” ,! [. „Azi armata democrată „Soarele”­„ votează toată” „Candidatul armatei democrate, ostașilor li-* * part”, j „Să votăm cu Soarele, să’nfințim­ popoarele". ,j.j „Noi votăm cu Soarele, el ne-a dat ogoarele”. V­otarea a început de la orele 8 dimineața și alegătorii se scurg repede și în ordine, spre localul unde se vo­tează­ . "­’ i Sergentul Neaga Gheorghe știe pentru ce votează Soarele Sergentul Neagu Gheor­ și o Republică Populară pu­­ghe este un flăcău chipeș și s­temică și înfloritoare, isteț. Fecior de plugari cu 2 ! Pe Tănase M- Adam l-am hectare de pământ­ din ce-s ales candidatul nostru pe r­­uuia Căiuți, județul Bacău, Ș­tim că este un ostaș vrednic sergentul vine glonț spre1 și cu mintea luminată. A noi. A văzut aparatul foto- I fost cel mai bun la instruct ,Vasi­le Huluban când e dat­ul plu­garilor din iad, Buzâu, se prinde din horă alături de plugari. l­. I. Kintu înt reținân­d­u-li? eu »at«ui din jun. ttuaâu. La o secție de voter« din Mizil. fonni«, așteaptă să le rândul la vot vini Sătenii din ommima Clondire-Buzâu, mergând cu muai­a i*i i­umt«, la vot. Ostașii te vot „ Să votați Soarele dragii moșului, că votăm pe cei ce ne-au dat pământ de pe moșia Diacului” A­legerile în județul și ora­șul Iași ca și în întreaga Mol­dova s’au desfășurat în­tr’un cadru de mare sărbătoare. încă din zori, în orașul Iași s’a­u adunat mii de plugari și muncitori îmbrăcați in­ haine de sărbătoare. Muzicile au cântat toată ziua în fața secții­lor de votare și în piețele pu­blice. întreg orașul, care a avut­­atât de suferit de pe urma răz­boiului, îmbrăcase și el haine sărbătorești.Ne-am amestecat intr’o co­loană de muncitori ieșeni și am pornit intr’acolo unde mer­geau și din „la vot”. .Ne-am oprit în f­ t*a depou­lui Iași. Deodată, urale atatoxi­site, chiote de bucurie, fanfa­re, muzica ,și un cântec de două versuri, izbucnind din mii de piepturi: „Moș Niculi să trăiască Republica s ’nflorească...” „Moș Niculi”, moșul atât de iubit de muncitorimea ieșeană, se găsea de dimineață în mij­locul ei. El a fost ridicat în bra­țe de zeci de muncitori și dus așa, înăuntrul secției de votare 0 muncitoare cu un copil in brațe,,, Lângă noi, s’a oprit o mun­citoare cu un copil în braț»­0 cheamă Canarbi Naiales. Locuește la str. Cernai 13 și

Next