Frontul Plugarilor, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1003-1029)
1948-07-01 / nr. 1003
SA NÜDÁM CStZÄRI VORBELOR MIEROASE ALE DUȘMANILOR NOȘTRI de ANION ALEXE Prin naționalizarea întreprinderilor de producție, clasa muncitoare condusă de Partidul Muncitoresc Român, a câștigat o mare biruință în lupta împotriva capitalului exploatator. Avantagiile aduse plugărimii muncitoare prin acest act istoric și revoluționar, sunt numeroase. Și iată pentru ce: Să luăm de pildă naționalizarea morilor. Care era situația lor înainte de naționalizare? Foștii stăpâni, aflați la conducerea morilor, jecmăneau plugărimea, fără ca aceasta să se poată împotrivi. Dublul de porumb adus la,, măcinat trecea de obicei prin două vămi, dacă nu trei. Cea dintâi vamă era uiumul, tinde în loc de cota legală, morarul hrăpăreț oprea de două ori pe atât. După aceea venea rândul la turnatul mnăcinișului în saci, alt prilej pentru morari de a mai ciupi pe plugari. La foarte multe mori se aranja în pod un fel de burlan, pe unde se scurgea într’un rezervor secret, o parte din făina măcinată în vale. Astfel, dintr’un dublu sau o cupă de porumb ori grâu, se fura mai mult de un sfert. Am putea deci, cu drept cuvânt spune, că până la naționalizarea morilor, plugărimea noastră era ■Jefuită de către morari de o pătrime din rodul muncii ei. La presele de ulei, situația nu era mai bună. După ce morarul fura din cantitatea de semințe de floarea soarelui, aranja astfel presa de ulei, încât turtele rămase să mai poată fi stoarse de el încă odată. Nu mai vorbim de cota de ulei legală, din care morarul, iarăși mai prea. Dealtminteri, nu trebuie să fie de mirare cum reușeau morarii să-și facă în numai câțiva ani, case, acareturi și avere. Exploatarea la sânge a plugărimii muncitoare, specularea la oraș a făinii îndoite cu orzoaica, înșelarea Statului prin registre false, acestea erau mijloacele de grabnică îmbogățire a foștilor proprietari de mori. In clipa naționalizării, când morarii au văzut că li se pune lacăt la ugerul de muls, și-au schimbat pe dată, ca lupul, părul. Prin rugăminți, prin cuvinte meșteșugite, în unele cazuri prin obținerea unor ordine date greșit de organele administrative, un număr din foștii stăpâni au cerut și li s’au dat voe, să locuiască mai departe, în curtea morilor. Greșală. Mare și vinovată greșală din partea comisiilor de naționalizare, din partea organelor administrative. Datoria lor era să vegheze ca îndată, după preluarea de către Stat foștii patroni să părăsească localul întreprinderilor. Prezența lor în mijlocul administrației, alături de motoare și instalații, precum și pe lângă noul administrator, este un pericol permanent pentru bunul mers al morilor și preselor de ulei naționalizate. „Lupul își schimbă părul dar năravul ha”, — spune un vechi proverb românesc. Așa și este. Interesul foștilor stăpâni ai morilor și preselor de ulei, este ca acestea să se ruineze, să se ducă de râpă, pe ei nelăsându-i inimele să vadă cum valțurile și presele de ulei care i-au ajutat să jupoaie ani și zeci de ani plugărimea, sunt puse acum cinstit în slujba poporului. Am primit la redacție numeroase scrisori din țară, care îndreptățesc temeliile noastre. Astfel în plasa Brabova, au fost angajați ca mecanici la morile din câteva comune, foștii patroni. Aceștia și-au luat angajamentul de a conduce morile, garantând bunul lor mers. Credule, comisiile de naționalizare, i-au angajat. Rezultatul? Chiar a treia zi, motoarele au început să se strice, curelele să dispară și registrele administrației să se încurce. La o altă moară, din &!(Continuare in pag. 6-a) Odată cu instaurarea puterii sovietice la cârma țării, Republicile Socialiste Sovietice din Asia, au fost chemate la o viație pur. Regiuni întinse au fost civilizate în scurtă vreme, iar in orașe au luat ființă unive restții și instituții de cercetări științifice, a căror număr sporește mereu. Din această categorie face parte și Institutul de Medicină din orașul Frunze (capitala Kirghizia Sovietice) , cărui fotografie o prezentăm mai sus . " • V T "fttNUL IV Nr. 1003 £ P. 6PARIOT3KB1 S3 Organ de lupta al plugărimii muncitoare DIRECTOR GHEORGHE NECHIu AS». ____in Jggig țij aprobării Dir. Den. 9, t. Hr. M.14«hi. JBl 1 IULIE 1848 Redactor responsabil ȘERBAN NEMLCU ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIE Țărani, Muncitori, JtotefectuaU . 1 imm iei s hud soo M Abonamentele se fac numai ; ea plateantipat prin C.E.C. 1399 sau mandat poștal. Antent&i, societăți și last stedlitet 5.000 ana«!, Abonamentele Încep te 1 și,15”^''Se«a*ri$im ril REDACITA Gh. OTETELEȘANUL et ! AUTU »te. SLAVROPOLEOS No. 3, et. XL TELEFOANEI Direcțiunea 5.34.3» Araata atrqție 3.66.05 Smetenski 534.3» 6.40.37 CINE ZĂDĂRNICEȘTE REFORMA AGRARĂ A GERMANIEI de P. PAVLOV . Zona apuseană a Germaniei, aflată sub ocupația americanilor și englezilor, se mai numește și Bizoni». Mtinsele moșii a le junkerilor, adică ale moșierilor a fost principala bază a Germaniei imperialiste și mai tâziu a fascismului german, înfrângerea pe care a suferit-o imperialismul Kaizerului în cursul primului războiu mondial, precum și în cursul revoluției din Noemvrie 1918, a deșteptat în opinia publiceă dorința reformei agrar în Germania. Dar forțele reacționare interne și externe, cu ajutorul social- democraților de dreapta, au reușit să pună capăt revoluției, zădărnicind năzuințele ei progresiste. Republica de la Weimar (oraș din Germania) a dat naștere unei corcituri de legi prosperiate de colonizare, în loc de o reforma agrară democratică. Prin această lege s’a avut în vedere răscumpărarea a 1,4 milioane ha. de pământ de la moșieri, pentru organizarea coloniilor țărănești, fără ca nimeni să se atingă de proprietatea moșierimii și a junkerilor. Așa zișii democrați de atunci n’au vrut să desființea» acea proprietate moșierească In anul 1932 „legea impensă de colonizare“ a fost aplicată numai pe jumătate : timp de 13 ani, țăranilor germani le-au fost vândute aproape 700 mii hectare de pământ. Cu venirea lui Hitler la putere, s-a întărit mai mult situația marelui proprietar de pământ în Germania. Numărul moșierilor și suprafața totală a pământurilor stăpânite de ei a crescut simțitor. In zonele apusene ale Ger n maniei, după datele recensământului din 1939 au fost 14.654 moșieri, posedând o suprafață de 6,230 milioane ha. pământ DUPĂ VICTORIA DIN 1945. In anul 1945, în urma înfrângerii Germaniei hitleriste și în urma hotărârilor din Potsdam, țăranii cu puțin pământ și argații au nutrit speranța că marea proprietate moșierească va fi în mod drept reîmpărțită. Dar această speranță a fost realizată numai în partea de răsărit a Germaniei, în zona de ocupație sovietică. In Germania de apus, au fost contra aplicării unei adevărate reforme mari agrare nu numai proprietarii de pământ împreună cu toată reacțiunea nemțească, dar și autoritățile de ocupație. Toate propunerile făcute de comuniști, de sindicat și de organiațiile ’■țmănești din zonele apuselegrivind chestiunea reformelor țărane au fost respinse. E limpede, că împiedecarea reformei agrare și păstrarea elicei moșierimii și a junkerilor în Germania de Apus, prezintă una din verigele politicei de transformare a Bizaniei într-o bază puternică a imperialismului anglo-american. Este vădit, că prin aplicarea acestei politici se acordă rolul cel mai important clcei moșiaro-junkerești Autoritatii anglo-americane, prin toate sforțările, apără marea proprietate a moșierimii și a junkerilor din Germanii de apus și nu permit să se lovească câtuși de puțin interesele lor. Ceva mai mult, toți marii proprietari de pământ care au fugit din Gemania răsăriteană, își găsesc în Bizania mângâere și adăpost. Aci, ei capătă pământ și diferite alte ajutoare materiale. Ei sunt numiți în organele germane de administrație și sunt însărcinați să planifice „reforma agrară”. Unul din junkeri, aniume Schlanges Schöning, este pus să conducă principala administrație de aprovizionare cu alimente și economie agrară a Eszaniei. Deși massele muncitoare au cerut de mai multe ori, ca Schianges Schönind să fie concediat din postul său, totuși el este susținut de autoritățile anglo-americane de ocupație. Pentru ce acest vechiu reacționar și ațâțător la noi războaie, care publicat la timpurile lui Hitaler ideea spațiului vital spre răsărit, se bucură de o atât de mare dragoste ? Poate că și pentru faptul că el o împiede(Continuare in pag. 4-a) Toate mașinile agricole expropiate trec la A. F. S. M Monitorul Oficial din 29 Iunie publică următoarea decizie a Ministerului Agrijculturii: Mașinile agricole expropriate prin legea reformei agrare și care rămăseseră în păstrarea foștilor lor proprietari, se vor prelua de îndată de către serviciile agricole județene pentru a le preda Administrației Fermelor de Stat și Stațiunilor de Mașini COMUNICAT ASUPRA CONSFĂTUIRII BIrOUL1 INFORMATIV AL PARTIDELOR COMUNISTE In a doua jumătate a lunei Iunie a avut loc in Kmilăitra o co«»* sfatuire a Biroului Informativ alcătuit din reprezentanții următoarelor Partide: Partidul Muncitoresc (Comunist) Bulgar — tovarășii T. Rostov și V. Cervencov; Partidul Muncitoresc Român — tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, V. Luca și A. Pauker; Partidul celor ce muncesc din Ungaria — tovarășii M. Rákosi, M. Farkas și E. Gerti; Partidul Muncitoresc Polonez — tovarășii !■ Berman și A. Zawadski; Partidul Comunist (bolșevic) al U.R.S.S. — tovarășii A. Jdanov, G. Malenkov și M. Suslovj Partidul Comunist Francai — tovarășii J. Dudos și E.Fajon; Partidul Comunist Cehoslovac — tovarășii R. Slansky, V. Siroky, B. Geminder și G. Bareschi Partidul Comunist Italian - tovarășii P. Togliatti și P. Secchia. Biroul Informativ a discutat problema situației din Partidul Comunist din Iugoslavia și a adoptat In unanimitate o rezoluție asupra acestei chestiuni. ■ REZOLUȚIA BIROULUI INFORMATIV. ASUPRA ISTIINEI 111 MITIH COMUNIST MI HUIUtU 1 Biroul Informativ alcătuit din reprezentanții Partidului Muncitoresc (Comunist) al Bulgariei, Partidului Muncitoresc Român, ■ Partidului celor ce muncesc din Ungaria, Partidului Muncitoresc Polonez, Partidului Comunist (bolșevic) , al Uniunii Sovietice, Partidului Comunist Francez, Partidului Comunist Cehoslovac și Partidului Comunist Italian, luând în discuție problema situației din Partidul Comunist din Iugoslavia și constatând că reprezentanții Partidului Comunist din Iugoslavia au refuzat să se prezinte la ședința Biroului Informativ, au căzut de acord în unanimitate asupra următoarelor concluzii: 1. Biroul Informativ relevă că în ultimul timp conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia aplică în principalele chestiuni ale politicei externe și interne o linie greșită, care constitue o abandonare a marxism-leninismului. In legătură cu aceasta Biroul Informativ aprobă acțiunile Comitetului Central al P. C. (b) al U.R.S.S., care a luat asupra sa inițiativa de a demasca politica greșită urmată de Comitetul Central al Partidului Comunist din Iugoslavia și în primul rând politica greșită a tovarășilor Tito, Kardelj, Djilas și Rankovici. 2. Biroul Informativ constată că conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia urmează o politică ostilă fată de Uniunea Sovietică și P. O. (b) al U.R. S.S. In Iugoslavia s’a dus o politică nedemnă de defăimare a specialiștilor militari sovietici și de discreditare a Armate Sovietice. Specialiștilor civili sovietici, li s-a creiat în Iugoslavia un regim special în virtutea căruia ei au fost puși sub supravegherea organelor Securității de Stat ale Iugoslaviei, organizându-se urmărirea lor. Tovarășul Iudin, reprezentantul P. C. (b) al U. R. S. S. în Biroul Iiiidiltrativ, cât și o serie de altr reprezentanți oficiali ai U. R. S. S. în Iugoslavia au fost și ei supuși aceleași urmăriri și supravegheri din partea organelor Securității de Stat din Iugoslavia. Toate aceste fapte și altele asemănătoare dovedesc că conducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia au luat o atitudine nedemnă de comuniști, în virtutea căreia conducătorii iugoslavi au început să identifice politica externă a U.R.S.S. cu politica externă a puterilor imperialiste — și se comportă față de U.R.S.S. tot așa cum se comportă față de statele burgheze. Tocmai în virtutea acestei atitudini antibovietice, în sânul Contretului Central al Partidului Comunist din Iugoslavia s-a răspândit o propagandă calomnioasă împrumutată trotzkismului din arsenalul contrarevoluționar, despre o așa zisă „degenerare’’ a P. C. (b) al U.R.S.S., despre o așa zisă ,degenerare” a U.R.S S., etc. Biroul Informativ condamnă aceste atitudini antisovietice ale conducătorilor Partidului Comunist din Iugoslavia, atitudini incompatibile cu marxismm-leninismul, vrednice doar de naționaliști. 3. In poliței, lor în interiorul țării conducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia abandonează pozițiile clasei muncitoare, rupând cu teoria marxistă a claselor și a luptei de clasă. Ei neagă faptul creșterii elementelor capitaliste din țara lor și ascuțirea luptei de clasă din satul iugoslav, legată de această creștere. "Această (Continuare in pag. 4-a) IN UNIUNEA SOVIETICA A ÎNCEPUT cama ram strângerea remis MOSCOVA, 29 (Rader). — TASS transmite : CÄteparte pentru strângerea recoltei se extinde rapid spre Nord. Amil »ceste, lucrările pentru strângerea recoltei ». Început in multe regiuni cu 15-20 zile mai devreme ca de obicei. De exemplu, fermele selective din regiunea Voronej au început strângerea fânului cu o lună Baal devreme decât anul trecut. Peste câteva zile începe strângerea recoltei de an în regiunea Moscovei. Știrile sosite de pe ogoare anunție bogată recolta Turkmenia, media recoltei depășește pretutindeni pe acez» de anul trecut. Fermele colective «Ti, regiune» Marii, stiu această republică, recoltează 30 quintale de grâu de hectar. Multe ferme din Azerbaigean, Kuban și Ucraina recoltează până la 20 și chiar 25 puintale de grâu la hectar. La începutul campaniei pentru strângerea recoltei, fermele colective au primit un număr considerabil de nouă combine puternice, secerătoare, treerătoare șl VREMEA SE MENTINESENINA Șl CALDA k grâu, producția depășește media normală rul Ia atimile două zile cenale și întreaga plugărime, a fost senin. Nu a trebue să aibe grije să terplouat decât foarte puțin în mine prășitul pretutindeni județele Mureș, Satu Mare zilele acestea, căci bătălia și Bihor. Starea vremii are secerișului începe, tendința de a se menține "Acum la seceriș știrile călduroasă, cu cerul senin, primite din țară arată că Datorită faptului că pă j recolta de grâu e bună în mântui s’a avântat, prășituli toate județele. Producția sa a continuat cu sârg și în hectar este peste mijloc ia partea de Răsărit a țării, normală. Grâul, prin desfunde prașila rămăsese în îmea și mărimea spicelor, e întârziere. E mai frumos în județele: Comandamentele județe: Timiș, Râmnicul Sărat, Ane, comisiile de plasă, coradul, in parte, și Teleormitetele gospodărești cornu-1man. Ministerul Agriculturii a organizat O MARE CAMPANIE DE CURĂȚIRE A PĂȘUNELOR Ministerul Agriculturii ,organizat anul acesta o întinsă a ’campanie pentru curățirea pășunilor de burueni. S’a programat pentru anul 1948 curățirea a 787.135 ha. pășuni. Până la 1 iunie ai fost curiuțate 512.262 ha., am 68 la sută din suprafața programată. Sporul de producție, căpătat prin curățirea acestei suprafețe, se ridică la 10.245 vagoane nutreț, ceeace însemnează hrana pentru 56.824 vite mari P« M de zile. Lucrările de cosare, smulgerea sau tăierea buruienilor pe pășuni, continuă. mm a íÉici Han Dux de pe șoseaua Giurgiului lucrează unelte agricole cum au sabotat foști patroni aprovizionarea cu unelte a plugărimii și angajamentul luat de muncitori In urma naționalizării întreprinderii . Comuna Progresul de pe șoseaua Giurgiului era mainevreme cu totul despărțită de București. Acum, este legată de Capitală prin linie de tramvai și fir electric. Comuna este locuită in cea mai mare parte de agricultori, înaintașii lor au venit aici de prin alte sate, satul de impilarea moșierească și au încercat să ducă o viață nudibord. Dar datorită terenurilor bune ți mai ales ieftinătății lor de dinaintea răsboiului 1917-1918, speculanții și oamenii de afaceri s-au grăbit să le cumpere pe nimic de la țărani, ridicând aici mai multe fabrici. Cu timpul, mare parte din plugarii din Progresul au intrat ca lucrători în aceste fabrici, devenind muncitori industriali. Printre fabricle în care lucrează aceștia, chiar la mijlocul comunei, pe șoseaua principală, se află și fabrica metalurgică ..Dux’*. Fabrica a fost naționalizată, înainte era proprietatea unor afaceriști, sub numele de „societate anonimă”. Conducător era un inginer Ion Pantaleon, originar din Ialomița. După cum ne spune unul din lucrători, „cei mai mulți dintre cei ce stăpâneau fabrica n’au fost văzuți niciodată pe acolo, încasați înnă bani trei de pe urma exploatării sângeroase a celor 161 de muncitori, cât are fabrica”. Deși fabrica are 4 hale foarte mari, dintre care unele cu etaj, patronii care intenționau să saboteze producția, «a lăsat o parte din ele neterminate. Din aceasta pricină, în loc de 500 lucrători, cât ar fi fost normal, munceau numai 161. Munca acestora se făcea în condiții mizerabile. Fabrica avea o „bac” câte o cușcă, în care abia aveau loc să se spele 5 muncitori. Nu exista cantină, nu există sală pentru spectacole și serbări, în care muncitorii să se repauzeze după munca cea grea a zilei. Cât despre dispensar, nici pomeneală! Ce le păsa patronilor de sănătatea muncitorilor? FABRICA PRODUCEA LUCRURI SCUMPE NUMAI PENTRU CEI CU BANII MULȚI Deși fabrica are posibilități mari de lucru, mașini speciale care pot lucra vagoane și locomotive (in timpul războiului ea a lucrat piese cazone, aducând venituri de suta de mlioane patronilor) producția nu era mică. După război, fabrica trecând la producția de pace, a Început să lucreze unelte agricole. Dar producția uneltelor a fost Intr’adins micșorată, patronii lucrând atâta cât aveau chef, vânzând marfa ,,pe preț bun” adică de speculă 1« bursa neagră. Așa fac« că, La ziu« «apta» «ărimea ducea lipsă de unelte agricole, patronii fabricei strângeau milioane și se îngrășau, continuând să saboteze munca și opera de refacere a țării, întreprinsă de Guvern și de muncitorime, în frunte cu clasa muncitoare. Muncitorii nu «tau lăsat. »1 știau că plugarii duc lipsă de unelte. Duminica și sărbătorii« reparau pe cele ale plugarilor din comuna Progresul, sau din »ațele vecine, încă de atunci «1 și-au dat seama că fabrica lor trebue să stea ln slujba celor mulți, nu a câtorva patroni hrăpăreți, care speculau și pe muncitori și pe țărani, fabricând pu MUNCITORII CÂȘTIGA LUPTA Lupta muncitorilor de la fabrica „Dux” a dat roade. La 11 lune fabrica a fost naționalizată, odată cu celelalte întreprinderi particulare. Muncitorii •en prezenți la fatxțca din zorii riha © Cad apărata da radio « comunicat vestea, muncitorii s’au bucurat oaoi er» și biruința lor. Ei își dădeau seama de însemnătatea acestui mare act. „Da azi înainte, și-au zis ei, vom lucra cu drag, ca să «juram plugărimea cu unelte bune și ieftine”. Totodată muncitorii «i-au luat angajamentul să producă unelte agricole tot mai multe, mai bune și mai ieftine, ajutând pe țărani, din rândul cărora au ieșit mare P*rs» dintre ai. : MUNCITORII PE NOifreLOR DRUM Azi, la fabrica „Dux” muncitorii înzecită, lucrează cu o încordare Șeful atelierului de lăcătușerie, strungărie și montaj, este Bunea Marin. E un om harnic și vrednic. La mașina de ștanțat și fabricat țevi, stă harnicul șef de secție Costică Țapu, care lucrează de 7 ani în întreprindere. Și-a perfecționat mașina, economisind 50 la sută din tros» și,material și făcând o lucrare din două manevre în loc de trenț cum se obișnuia pe vremea foștilor patroni. «* Suntem mulțumiți, spune d, că am scăpat de patroni. Avem să sporim producția , voma lucra cu sârguință unelte agricole pentru țărani. Avem o mare comandă de grape de fier, la care lucrăm de zor. Pe feța lui Costică Țapu se citaște bucuria pentru reușita luptei. In timp ce vorbește, manafierul nu stau o clipă. B. JORDAN O fabrică pntru iu&raf UReste agricole O mașină perfecționată de muncitorul Costică Țapu. Datorită perfecționării aduse mașinii se exxmomisește jumătate din timp și material, tul și vânzând numai la specislanti.