Frontul Plugarilor, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1003-1029)

1948-07-01 / nr. 1003

SA NÜDÁM CStZÄRI VORBELOR MIEROASE ALE DUȘMANILOR NOȘTRI de ANION ALEXE P­rin naționalizarea în­treprinderilor de pro­ducție, clasa munci­toare condusă de Partidul Muncitoresc Român, a câș­­­­tigat o mare biruință în lupta împotriva capitalului exploatator. Avantagiile a­­duse plugărimii muncitoa­re prin acest act istoric și revoluționar, sunt nume­­­­roase. Și iată pentru ce: Să luăm de pildă naționaliza­rea­ morilor. Care era situa­ția lor înainte de naționali­zare? Foștii stăpâni, aflați la conducerea morilor, jecmă­neau plugărimea, fără ca a­­ceasta să se poată împotri­vi. Dublul de porumb adus la,, măcinat trecea de obicei prin două vămi, dacă nu trei. Cea dintâi vamă era uiumul, tinde în loc de co­ta legală, morarul hrăpăreț oprea de două ori pe atât. După aceea venea rândul la turnatul mnăcinișului în saci, alt prilej pentru mo­rari de a mai ciupi pe plu­gari. La foarte multe mori se aranja în pod un fel de burlan, pe unde se scurgea într’un rezervor secret, o parte din făina măcinată în vale. Astfel, dintr’un dublu sau o cupă de porumb ori grâu, se fura mai mult de un sfert. Am putea deci, cu drept cuvânt spune, că pâ­­­nă la naționalizarea mori­lor, plugărimea noastră era ■Jefuită de către morari de o pătrime din rodul muncii ei. La presele de ulei, situa­ția nu era mai bună. După­­ ce morarul fura din canti­tatea de semințe de floa­rea soarelui, aranja astfel presa de ulei, încât turtele rămase să mai poată fi stoarse de el încă odată. Nu mai vorbim de cota de ulei legală, din care morarul, iarăși mai­­ prea. Dealtminteri, nu trebuie să fie de mirare cum reu­șeau morarii să-și facă în numai câțiva ani, case, aca­returi și avere. Exploatarea la sânge a plugărimii muncitoare, spe­cularea la oraș a făinii în­doite cu orzoaica, înșelarea Statului prin registre false, acestea erau mijloacele de grabnică îmbogățire a foș­tilor proprietari de mori. In clipa naționalizării, când morarii au văzut că li se pune lacăt la ugerul de muls, și-au schimbat pe da­tă, ca lupul, părul. Prin rugăminți, prin cuvinte me­șteșugite, în unele cazuri prin obținerea unor ordine date greșit de organele ad­ministrative, un număr din foștii stăpâni au cerut și li s’au dat voe, să locuiască mai departe, în curtea mo­rilor. Greșală. Mare și vinova­tă greșală din partea comi­siilor de naționalizare, din partea organelor adminis­trative. Datoria lor era să vegheze ca îndată, după­­­ preluarea de către Stat foștii patroni să părăseas­­­că localul întreprinderilor. Prezența lor în mijlocul­­ administrației, alături de­­ motoare și instalații, pre­­­­cum și pe lângă noul admi­nistrator, este un pericol­­ permanent pentru bunul mers al morilor și preselor de ulei naționalizate. „Lupul își schimbă părul dar năravul ha”, — spune un vechi proverb românesc. Așa și este. Interesul foș­tilor stăpâni ai morilor și preselor de ulei, este ca a­­cestea să se ruineze, să se ducă de râpă, pe ei nelăsân­­du-i inimele să vadă cum valțurile și presele de ulei care i-au ajutat să jupoaie ani și zeci de ani plugări­mea, sunt puse acum cin­stit în slujba poporului. Am primit la redacție numeroase scrisori din ța­ră, care îndreptățesc teme­­liile noastre. Astfel în plasa Brabova, au fost angajați ca meca­nici la morile din câteva comune, foștii patroni. A­­ceștia și-au luat angaja­mentul de a conduce mori­le, garantând bunul lor mers. Credule, comisiile de naționalizare, i-au angajat. Rezultatul? Chiar a treia zi, motoarele au început să se strice, curelele să dispa­ră și registrele administra­ției să se încurce. La o altă moară, din &­!(Continuare in pag. 6-a) Odată cu instaurarea puterii sovietice la cârma țării, Republi­cile Socialiste Sovietice din A­sia, au fost chemate la o viaț­i­e pur. Regiuni întinse au fost civilizate în scurtă vreme, iar in orașe au luat ființă unive restții și instituții de cercetări științifice, a căror număr sporește mereu. Din această categorie face parte și Institutul de Medicină din orașul Frunze (capitala Kirghizia­ Sovietice) , cărui fotografie o prezentăm mai sus . " • V T "fttNUL IV­ Nr. 1003 £ P. 6PARIOT3KB1 S3­ Organ de lupta al plugărimii muncitoare DIRECTOR GHEORGHE NECHIu­ AS». ____in­ Jggig țij aprobării Dir. Den. 9, t. Hr. M.14«­h­i. JBl 1 IULIE 1848 Redactor responsabil ȘERBAN NEMLCU ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIE Țărani, Muncitori, JtotefectuaU . 1 im­m iei s hud soo M Abonamentele se fac numai ; ea plate­antipat prin C.E.C. 1399 sau mandat poștal. Antent&i­, societăți și last stedli­tet 5.000 ana«!, Abonamentele Încep te 1­ și,15”^''Se«a*ri$im ril REDACITA Gh­. OTETELEȘANU­L­ et ! AU­TU »te. SLAVROPOLEOS No. 3, et. XL TELEFOANEI Direcțiunea 5.34.3» Araata atrqție 3.66.05 Sm­etensk­i 534.3» 6.40.37 C­INE ZĂDĂRNICEȘTE REFORMA AGRARĂ A GERMANIEI de P. PAVLOV . Zona apuseană a Germaniei, aflată sub ocupația americanilor și englezilor, se mai numește și Bi­zoni». Mtinsele moșii a le junkeri­­lor, adică ale moșierilor a fost principala bază a Germaniei imperialiste și mai tâziu a fas­cismului german, înfrângerea pe care a sufe­rit-o imperialismul Kaizerului în cursul primului război­u mondial, precum și în cursul revoluției din Noemvrie 1918, a deșteptat în opinia publiceă dorința reformei agrar­­ în Germania. Dar forțele reacțio­­­nare interne și externe, cu a­­jutorul social- democraților de dreapta, au reușit să pună ca­păt revoluției, zădărnicind nă­zuințele ei progresiste. Republica de la Weimar (o­­raș din Germania) a dat naș­tere unei corcituri de legi pros­periate de colonizare, în loc de o reforma agrară democratică. Prin această lege s’a avut în vedere răscumpărarea a 1,4 milioane ha. de pământ de la moșieri, pentru organizarea co­loniilor țărănești, fără ca ni­­m­eni să se atingă de proprie­­tatea moșierimii și a junkeri­­lor. Așa zișii democrați de a­­tunci n’au vrut să desființea» acea proprietate moșierească In anul 1932 „legea impen­­să de colonizare“ a fost aplicată numai pe jumătate : timp de 13 ani, țăranilor germani le-au fost vândute aproape 700 mii hectare de pământ. Cu venirea lui Hitler la putere, s-a întărit mai mult situația marelui pro­prietar de pământ în Germa­­­­nia. Numărul moșierilor și su­prafața totală a pământurilor stăpânite de ei a crescut simți­tor. In zonele apusene ale Ger­ n­ maniei, după datele recensă­mântului­ din 1939 au fost 14.654 moșieri, posedând o su­prafață de 6,230 milioane ha. pământ DUPĂ VICTORIA DIN 1945. In anul 1945, în urma în­frângerii Germaniei hitleriste și în urma hotărârilor din Pots­dam, țăranii cu puțin pământ și argații au nutrit speranța că marea proprietate moșierească va fi în mod drept reîmpăr­­țită. Dar această speranță a fost realizată numai în partea de răsărit a Germaniei, în zona de ocupație sovietică. In Ger­mania de apus, au fost contra aplicării unei adevărate reforme mari agrare nu numai propri­etarii de pământ împreună cu toată reacțiunea nemțească, dar și autoritățile de ocupație. Toa­te propunerile făcute de comu­niști, de­­ sindicat și de organi­­ațiile ’■țmănești din zonele apu­sele­grivind chestiunea refor­­melor țărane au fost respinse. E limpede, că împiedecarea reformei agrare și păstrarea elicei moșierimii și a junkeri­­­lor în Germania de Apus, pre­zintă una din verigele politicei de transformare a Bizaniei în­­tr-o bază puternică a imperia­lismului anglo-american. Este vădit, că prin aplicarea acestei politici se acordă rolul cel mai important clcei moșiaro-jun­­kerești Autoritatii anglo-america­­ne, prin toate sforțările, apără marea proprietate a moșierimii și a junkerilor din Germanii de apus și nu permit să se lo­­­­vească câtuși de puțin intere­­­sele lor. Ceva mai mult, toț­i marii proprietari de pământ care au fugit din Gemania ră­săriteană, își găsesc în Bizania mângâere și adăpost. Aci, ei capătă pământ și diferite alte ajutoare materiale. Ei sunt nu­miți în organele germane de administrație și sunt însărci­nați să planifice „reforma a­­grară”. Unul din junkeri, aniu­­me Schlanges Schöning, este pus să conducă principala ad­ministrație de aprovizionare cu alimente și economie agra­ră a Eszaniei. Deși massele muncitoare au cerut de mai multe ori, ca Schianges Schö­­nind să fie concediat din pos­tul său, totuși el este susținut de autoritățile anglo-america­­ne de ocupație. Pentru ce a­­cest vechiu reacționar și ațâ­țător la noi războaie, care publicat la timpurile lui Hit­a­ler ideea spațiului vital spre răsărit, se bucură de o atât de mare dragoste ? Poate că și pentru faptul că el o împiede­(Continuare in pag. 4-a) Toate mașinile agricole expropiate trec la A. F. S. M Monitorul Oficial din 29 Iunie publică următoarea decizie a Ministerului Agri­­j­­­culturii: Mașinile agricole expro­priate prin legea reformei agrare și care rămăseseră în păstrarea foștilor lor pro­prietari, se vor prelua de în­dată de către serviciile agri­cole județene pentru a le preda Administrației Ferme­lor de Stat și Stațiunilor de Mașini COMUNICAT ASUPRA CONSFĂTUIRII BIrOUL1 INFORMATIV AL PARTIDELOR COMUNISTE In a doua jumătate a lunei Iunie a avut loc in Kmilăitra o co«»* sf­atu­ir­e a Biroului Informativ alcătuit din reprezentanții urmă­toarelor Partide: Partidul Muncitoresc (Comunist) Bulgar — to­varășii T. Rostov și V. Cerven­cov; Partidul Muncitoresc Român — tovarășii Gh. Gh­eo­rgh­iu-Dej, V. Luca și A. Pauker; Partidul celor ce muncesc din Ungaria — tovarășii M. Rákosi, M. Farkas și E. Gerti; Partidul Muncitoresc Polonez — tovarășii !■ Berman și A. Zawadski; Partidul Comunist (bolșevic) al U.R.S.S. — tovarășii A. Jdanov, G. Malenkov și M. Suslovj Partidul Comunist Francai — tovarășii J. Dud­os și E.­Fajon; Partidul Comunist Cehoslovac — tovarășii R. Slansky, V. Siroky, B. Gemi­nder și G. Bareschi Partidul Comunist Italian - tovarășii P. Togliatti și P. Secchia. Biroul Informativ a discutat problema situației din Partidul Comunist din Iugoslavia și­­ a adoptat In unanimitate o rezoluție asupra acestei chestiuni. ■ REZOLUȚIA BIROULUI INF­ORMATIV. ASUPRA ISTIIN­EI 111 MITI­H COMUNIST MI HUIUtU 1 Biroul Informativ alcă­tuit din reprezentanții Par­tidului Muncitoresc (Comu­nist) al Bulgariei, Partidu­lui Muncitoresc Român, ■ Partidului celor ce muncesc din Ungaria, Partidului Muncitoresc Polonez, Parti­dului Comunist (bolșevic) , al Uniunii Sovietice, Par­tidului Comunist Francez, Partidului Comunist Ceho­slovac și Partidului Comu­­­­nist Italian, luând în dis­­­­cuție problema situației din Partidul Comunist din Iu­goslavia și constatând că­­ reprezentanții Partidului­­ Comunist din Iugoslavia au­­ refuzat să se prezinte la șe­­­­dința Biroului Informativ, au căzut de acord în unani­mitate asupra următoarelor concluzii: 1. Biroul Informativ re­levă că în ultimul timp conducerea Partidului Co­munist din Iugoslavia a­plică în principalele ches­­­tiuni ale politicei externe și interne o linie greșită, care constitue o abandonare a marxism-leninism­ului. In legătură cu aceasta Biroul Informativ aprobă acțiu­nile Comitetului Central al P. C. (b) al U.R.S.S., care a luat asupra sa inițiativa de a demasca politica gre­șită urmată de Comitetul Central al Partidului Co­munist din Iugoslavia și în primul rând politica gre­șită a tovarășilor Tito, Kardelj, Djilas și Ranko­­vici. 2. Biroul Informativ con­stată că conducerea Parti­dului Comunist din Iugos­lavia urmează o politică ostilă fată de Uniunea So­vietică și P. O. (b) al U.R. S.S. In Iugoslavia s’a dus o politică nedemnă de de­făimare a specialiștilor mi­litari sovietici și de discre­ditare a Armate Sovietice. Specialiștilor civili sovieti­ci, li s-a creiat în Iugoslavia un regim special în virtutea căruia ei au fost puși sub supravegherea organelor Securității de Stat ale Iu­goslaviei, organizându-se urmărirea lor. Tovarășul Iudin, reprezentantul P. C. (b) al U. R. S. S. în Biroul Iiiidiltrativ, cât și o serie de altr­ reprezentanți oficiali ai U. R. S. S. în Iugoslavia au fost și ei supuși acele­ași urmăriri și supra­veghe­­­ri din partea organelor­ Securității de Stat din Iu­goslavia. Toate aceste fapte și al­tele asemănătoare dove­desc că conducătorii Par­tidului Comunist din Iu­goslavia au luat o atitu­dine nedemnă de comuniști, în virtutea căreia conducă­torii iugoslavi au început să­ identifice politica ex­ternă a U.R.S.S. cu poli­tica externă a puterilor imperialiste — și se com­portă față de U.R.S.S. tot așa cum se comportă față de statele burgheze. Tocmai în virtutea acestei atitudini antibovietice, în sânul Co­­ntretului Central al Parti­dului Comunist din Iugos­lavia s-a răspândit o pro­pagandă calomnioasă îm­prumutată trotzkismului din arsenalul contrarevo­luționar, despre o așa zisă „degenerare’’ a P. C. (b) al U.R.S.S., despre o așa zisă ,degenerare” a U.R.S S., etc. Biroul Informativ con­damnă aceste atitudini an­­tisovietice ale conducători­lor Partidului Comunist din Iugoslavia, atitudini in­compatibile cu marxismm-­­leninismul, vrednice doar de naționaliști. 3. In pol­iței, lor în inte­riorul țării conducătorii Partidului Comunist din Iugoslavia abandonează po­zițiile cla­sei muncitoare, rupând cu teoria marxistă a claselor și a luptei de clasă. Ei neagă faptul creș­terii elementelor capita­liste din țara lor și ascu­țirea luptei de clasă din sa­tul iugoslav, legată de a­­ceastă creștere. "Această (Continuare in pag. 4-a) IN UNIUNEA SOVIETICA A ÎNCEPUT cama ram strângerea remi­s MOSCOVA, 29 (Rader). — TASS transmite : CÄteparte pentru strângerea recoltei se extinde rapid spre Nord. Amil »ceste, lucrările pentru strângerea recoltei ». Început in multe regiuni cu 15-20 zile mai devreme ca de obicei. De exem­plu, fermele selective din regiu­nea Voronej au început strânge­rea fânului cu o lună Baal devre­me decât anul trecut. Peste câteva zile începe strân­gerea recoltei de an în regiu­nea Moscovei. Știrile sosite de pe ogoare anunți­e bogată recol­ta Turkmenia, media recoltei depășește pretutindeni pe acez» de anu­l trecut. Fermele colective «Ti­, regiune» Marii, stiu această republică, recoltează 30 quintale de grâu de hectar. Multe ferme din Azerbaigean, Kuban și U­­craina recoltează până la 20 și chiar 25 puintale de grâu la hec­tar. La începutul campaniei pentru strângerea recoltei, fermele co­lective au primit un număr con­siderabil de nouă combine puter­nice, secerătoare, treerătoare șl VREMEA SE MENTINESENINA Șl CALDA k grâu, producția depășește media normală rul Ia atimile două zile ce­­nale și întreaga plugărime, a fost senin. Nu a trebue să aibe grije să ter­­plouat decât foarte puțin în mine prășitul pretutindeni județele Mureș, Satu Mare zilele acestea, căci bătălia și Bihor. Starea vremii are secerișului începe, tendința de a se menține "Acum la seceriș știrile călduroasă, cu cerul senin,­­ primite din țară arată că Datorită faptului că pă­ j recolta de grâu e bună în mântui s’a avântat, prășituli toate județele. Producția sa a continuat cu sârg și în­­ hectar este peste mijloc ia partea de Răsărit a țării,­­ normală. Grâul, prin desf­unde prașila rămăsese în î­mea și mărimea spicelor, e întârziere. E mai frumos în județele: Comandamentele județe­: Timiș, Râmnicul Sărat, A­­ne, comisiile de plasă, co­­radul, in parte, și Teleor­­mitetele gospodărești cornu-1­man. Ministerul Agric­ulturii a organizat O MARE CAMPANIE DE CURĂȚIRE A PĂȘU­NELOR Ministerul Agriculturii ,organizat anul acesta o întinsă a ’campanie pentru curățirea pă­șunilor de burueni. S’a programat pentru anul 1948 curățirea a 787.135 ha. pășuni. Până la 1 iunie ai fost cu­­riuțate 512.262 ha., am 68 la sută din suprafața programată. Sporul de producție, căpătat prin curățirea acestei supra­fețe, se ridică la 10.245 vagoa­ne nutreț, ceeace însemnează hrana pentru 56.824 vite mari P« M de zile. Lucrările de cosare, smulge­rea sau tăierea buruienilor pe pășuni, continuă. mm a íÉici Han Dux de pe șoseaua Giurgiului lucrează unelte agricole cum au sabotat foști patroni aprovizionarea cu unelte a plu­­gări­mii și angajamentul luat de muncitori In urma naționalizării întreprinderii . Comuna Progresul de pe șo­seaua Giurgiului era m­aine­vre­me cu totul despărțită de Bucu­rești. Acum, este legată de Capi­­tală prin linie de tramvai și fir electric. Comuna este locuită in cea mai mare parte de agricultori, înaintașii lor au venit aici de prin alte sate, satul de impila­­rea moșierească și au încercat să ducă o viață nud­ibord. Dar datorită terenurilor bune ți mai ales ieftinătății lor de dinaintea răsboiului 1917-1918, speculanții și oamenii de afaceri s-au grăbit să le cumpere pe nimic de la ță­rani, ridicând aici mai multe fa­brici. Cu timpul, mare parte din plugarii din Progresul au intrat ca lucrători în aceste fabrici, de­­venind muncitori industriali. Printre fabricle în care lu­crează aceștia, chiar la mijlocul comunei, pe șoseaua principală, se află și fabrica metalurgică ..Dux’*. Fabrica a fost naționalizată, înainte era proprietatea unor a­­faceriști, sub numele de „socie­tate anonimă”. Conducător era un­ inginer Ion Pantaleon, origi­nar din Ialomița. După cum ne spune unul din lucrători, „cei mai mulți dintre cei ce stăpâ­neau fabrica n’au fost văzuți niciodată pe acolo, încasați înnă bani trei de pe urma exploatării sângeroase a celor 161 de mun­citori, cât are fabrica”. Deși fabrica are 4 hale foarte mari, dintre care unele cu etaj, patronii care intenționau să sa­boteze producția, «a lăsat o par­te din ele neterminate. Din a­­ceasta pricină, în loc de 500 lu­crători, cât ar fi fost normal, munceau numai 161. Munca ace­stora se făcea în condiții mize­­­­rabile. Fabrica avea o „bac” cât­e o cușcă, în care abia aveau loc­­ să se spele 5 muncitori. Nu exi­­­­sta cantină, nu există sală pen­tru spectacole și serbări, în care muncitorii să se repauzeze după munca cea grea a zilei. Cât des­pre dispensar, nici pomeneală! Ce le păsa patronilor de sănăta­tea muncitorilor? FABRICA PRODUCEA LUCRURI SCUMPE NUMAI PENTRU CEI CU BA­NII MULȚI Deși fabrica are posibilități mari de lucru, mașini speciale care pot lucra vagoane și loco­motive (in timpul războiului ea a lucrat piese cazone, aducând venituri de suta de mlioane pa­tronilor) producția nu era mică. După război, fabrica trecând la producția de pace, a Început să lucreze unelte agricole. Dar pro­ducția uneltelor a fost Intr’adins micșorată, patronii lucrând atâta cât aveau chef, vânzând marfa ,,pe preț bun” adică de speculă 1« b­ursa neagră. Așa­­ fac« că, La ziu« «apta» «ărimea ducea lipsă de unelte agricole, patronii fabricei strân­geau milioane și se îngrășau, continuând să saboteze munca și opera de refacere a țării, în­treprinsă de Guvern și de mun­citorime, în frunte cu clasa mun­citoare. Muncitorii nu «tau lăsat. »1 știau că plugarii duc lipsă de unelte. Duminica și sărbătorii« reparau pe cele ale plugarilor din comuna Progresul, sau din »ațele vecine, încă de atunci «1 și-au dat seama că fabrica lor trebue să stea ln slujba celor mulți, nu a câtorva patroni hră­păreți, care speculau și pe mun­citori și pe țărani, fabricând pu­ MUNCITORII CÂȘTIGA LUPTA Lupta muncitorilor de la fa­brica „Dux” a dat roade. La 11 lun­e fabrica a fost naționali­zată, odată cu celelalte între­prinderi particulare. Muncitorii •en prezenți la fatxțca din zorii riha © Cad apărata­ da radio « comunicat vestea, muncitorii s’au bucurat oaoi er» și biruința lor. Ei își dădeau seama de însem­nătatea acestui mare act. „Da azi înainte, și-au zis ei, vom lu­cra cu drag, ca să «juram plu­­gărimea cu unelte bune și ief­tine”. Totodată muncitorii «i-au luat angajamentul să producă unelte agricole tot mai multe, mai bune și mai ieftine, ajutând pe țărani, din rândul cărora au ieșit mare P*rs» dintre ai. : MUNCITORI­I PE NOifre­LOR DRUM Azi, la fabrica „Dux” munci­torii înzecită, lucrează cu o încordare Șeful atelierului de lăcătușerie, strungărie și montaj, este Bunea Marin. E un om har­nic și vrednic. La mașina de ștanțat și fabricat țevi, stă har­nicul șef de secție Costică Țapu, care lucrează de 7 ani în între­­prindere. Și-a perfecționat ma­­șina, econom­isind 50 la sută din tros» și­,material și făcând o lu­crare d­in două manevre în loc de trenț cum se obișnuia pe vre­mea foștilor patroni. «­* Suntem mulțumiți, spune d, că am scăpat de patroni. Avem­ să sporim producția , voma lucra cu sârguință unelte agricole pentru țărani. Avem­ o mare comandă de grape de fier, la care lucrăm de zor. Pe feța lui Costică Țapu se citaște bucuria pentru reuși­ta luptei. In timp ce vorbește, man­­afie­rul nu stau o clipă. B. JORDAN O fabrică pntru iu&raf UReste agricole O mașină perfecționată de muncitorul Costică Țapu. Datorită perfecționării aduse mașinii se­­ exxmomisește ju­mătate din timp și material, tul și vânzând numai la specis­lanti.

Next