Frontul Plugarilor, decembrie 1948 (Anul 4, nr. 1134-1159)

1948-12-01 / nr. 1134

PAG. 2 Ä GRĂBIM FACEREA OGOARELOR DE TOAMNĂ Isbâroda obținută de ță­rănimea mu­neroare î­n cam­­pania însămânță­­rilor din a­­ceastă toamnă, a fost pri­mită cu multă bucurie dragoste de către toți oa­­i menii muncii din Republi­ca Populară Română. Țărănimea muncitoare a dat dovadă că șra înțeles pe deplin datoria și că merge pe drumul cel să­nătos, acela ce duce către bunăstarea întregului po­por muncitor. Ea a dat do­vadă că nici un obstacol nu-i mai poate sta în cale și că sub conducerea cla­­sei muncitoare, în frunte cu Partidul Muncitoresc Ro­mân, ea își croește o viață nouă, o viață bună, care să nu răsplătească cu priso­sință munca pe care o des­fășoară. Așa se explică faptul că după ce s'au isprăvit însă­­mânțările de toamnă, plu­­gărimea nu și-a îngăduit ni­ci o clipă de odihnă, ci a pornit cu noui puteri, la facerea ogoarelor de toam­nă, o lucrare de mare în­semnătate pentru sporirea producției agricole. La chibzuirea muncilor pe care le face plugarul, nu trebue să uităm niciodată că în multe părți din țară avem de dus luptă contra secetei. Vânturile de pri­măvară și mai apoi, arșița și lipsa de ploi, de multe ori fac ca recolta să fie micșorată, învățații din Uniunea So­­­vistică au dovedit în urma­­ feluritelor încercări, că mijlocul cel mai de seamă care ne ajută să învingem seceta este ogorul adânc de toamnă. Făcând arături­le cu chibzuială și muncind pământul după sfaturile a­­gronomilor sovietici, am văzut că colhoznicii din U­­­niunea Sovietică obțin re­­­colte de 2, de 3 ori și chiar­­ de mai multe ori mai mari , ca ale noastre. Că așa stau dovedește faptul lucrurile, e că plugarii dela noi, care toți­­ își fac regulat ogoare de toamnă, obțin totdeauna și recolte mai mari. In arătura­­ adâncă, făcută din toamnă,, toată apa din ploi și zăpezi intră cu ușurință în pământ și este la îndemâna plante­­­­lor pe vreme de secetă. Dar, unde mai punem și ușurarea pe care o avem la muncile de primăvară! Cu semănăturile de toamnă am isprăvit noi re­­pede, dar la primăvară vom avea de lucrat o sur prefață de pământ de dot­?, ori mai mare, în timp scurt și cu vite mai slabe. Pentru a putea să împli­nim cu bine și sarcina pe care o vom avea la pri­măvară, de a realiza la timp și în bune condițiuni însămânțările de primăva­ră, trebuie să facem cât mai multe alături de toam­nă. N­im­ic nu ne împiedică de a face ogoare de toamnă, atâta vreme cât nu a înghețat prea tare pă­mântul. Iarna bate la ușă, așa că trebue să grăbim cu trea­ba. Puținul îngheț care s'a abătut în unele părți, nu trebue să ne oprească din munca noastră. Arătura se poate face și în luna Ia­nuarie sau Februarie, atâta timp cât pământul nu e prea înghețat, înghețul și desghețul de primăvară vor fărâmița bulgării care ar ieși la arătură, așa că în primăvară pământul va fi bun pentru semănătură. Făcând și această sforța­re, țăranii muncitori vor a­­răta fraților lor, muncitori din fabrici și uzine, că nu precupețesc nimic, pentru a-și duce la bun sfârșit do­rința lor, aceea de a îmbu­nătăți viața celor ce mun­cesc și de a întări Repu­blica noastră Populară. Ei vor contribui în cea mai mare măsură, la lupta de îmbunătățire a vieții lor și a întregului popor munci­tor. Plugari, să folosim din plin, fiecare zi bună de a­­rătură până la căderea ză­­pezii, căci munca pe care o facem acum ne va fi răs­plătită cu prisosință, do­bândind regulte mai mari. 1. Polița In U.R.S.S. anul acesta re­colta de mere , a fost foarte bună. Datorită aplicării metodelor noui științifice bazate pe în­­vațaturie marelui Micluaa, s’au cultivat soiuri noi de mere și s'au îmbunătățit soiurile vechi In fotografie colhoznicele aran­­jează merele culese în lăzi. Iconic'Pragetrilof­ Potrivirea coroanei pomilor fructiferi Cea mai mare parte a po­milor din livezile neîngrijite au coroana prea deasă. Din această cauză, aerul și­­ lumi­na pătrund greu, frunzele nu se pot desvolta bine, iar nu­mărul mugurilor de rod este din ce în ce mai scăzut. In afară­ de aceasta, mușchii, li­chenii, diferite insecte sau ciuperci se desvoltă în voe, contribuind împreună la dis­trugerea pomului. Se impune deci corecta­rea coroanei acestor pomi, opera­, tip r­>. Se face­ prin tăeri. 1. In acest scop, se cerce­tează coroana rea a pomului și se compară cu cea bună, pe care o avem în minte, ale­gându-se acele ramuri de schelet (principale), care sunt trebuitoare pentru a dobândi o coroană bună. Din celelalte ramuri, cele prea viguroase se taie sau se slăbesc și cele mai slabe se scurtează pentru a se transforma în ramuri ro­ditoare. Procedeul este următorul : a) Din ramurile principale ale primului etaj, se aleg și se lasă 3, sau 4, cu cea mai bună așezare și desvoltare, iar ce­lelalte se scot, în cazul când nu depășesc grosimea de 8 cm. la sămânțoase și 6 cm. la sâmburoase. b) Dacă sunt mai groase, se păstrează aceasta, urmând a face rărirea ramurilor de or­dinul II (așezate pe ramurile principale), de ordinul al III- lea etc. c) Se înaintează pe axul coroanei în sus, alegându-se, la distanța de 66—75 cm., alte 3—4 ramuri viguroase și bine așezate pentru formarea etajul II. In cazul când aces­te 3—4 ramuri nu pleacă din puncte dorite, ele pot fi alese, cu oarecare îngăduință, în ce privește prinderea lor pe ax, cu condiția însă să împartă locul din jurul axului în mod egal, prin ramificațiile lor. d) In acelaș fel, se face cu etajele următoare, până la vârf. e) Tot restul de ramuri de pe ax se taie sau se transfor­mă în roditoare (prin scurta­rea lor la 2—5 ochi). 2. Se ia prima ramură din etajul I și mergând de la bază până la vârf — se aleg ramu­rile de ordinul II, crescute din ea și depărtate, la 45—60 cm., prima de la punctul de fixare a ramurei de ord. I, restul între ele. Restul de ramuri, se taie sau se transformă în roditoa­re. 3. La fel se face cu fiecare ramură de ordinul II, III etc până se termină cu tot secto­rul acestui braț. 4. La fel se lucrează cu toate celelalte ramuri din eta­jul I, apoi din etajul II, etc. 5. Urmează un­Aigha operație și anume : potrivirea în înăl­țime. In acest scop e nevoe de judecarea atentă a întregei coroane, pentru a nu stabili conturul ce va căpăta după tăere, apoi se procedează as­tfel: a) Se alege craca cea mai labă­ din etajul I și se jude­­ă poziția ei față de coroană. In cazul când vârful ei abia dinge sau e puțin mai retras față de marginea coroanei, a­­ceasta se lasă întreg, iar vâr­­furile celorlalte ramuri din e­­tajul I se tac la nivel cu el. b) Vârful ramurei alese se scurtează pe linia de margine a coroanei, în cazul când po­mul e tânăr, sau sub această linie la 10—25 cm., când po­mul are nevoie de o mică în­tinerire. In­ plan cu ramura martor, se retează vârfurile celorlalte ramuri din etaj, de acelaș grad cu ea. c) Se scurtează vârfurile ra­murilor etajului II, III, etc. și al axului în planuri­­ orizontale, distanțate din 20—25 în 20­— 25 cm. d) Se face tăerea de subor­donare a ramurilor de ordi­nul II depărtând vârful ulti­mei, față de vârful ramurei de ord. I cu 15—20 c.m., cea mai jos de ea cu 15—20 cm. față de vârful ei, etc. La fel se procedează cu ramurile de ord. III, etc. Acest tratament se aplică tuturor pomilor care nu au de­pășit vârsta de 20 ani, la măr-păr și 15 ani la prun. La pomii mai bătrâni, co­roanele se răresc prin scoate­rea unui număr oarecare de ramuri, respectându-le con­formația. Iu­« ...... Sfaturi pentru îngrijirea păsărilor acum in pragul iernii Odată cu venirea iernii, frigul începe să se facă simțit și de păsări. Tineretul (puticile și cocoșe­ii) în deosebi, este foarte plăpând și simțitor la frig. Din această cauză se va pregăti de îndată un adăpost călduros, căruia i s-a făcut întâi o curățenie și repa­rație deplină. Se repară zidăria, se­ăruiesc pereții, se repară ușile, geamu­rile și acoperișul. Bețele pe­ntru dormit, cuiba­rele și toate obiectele din lemn vor fi scoase afară și se vor spăla cu leșie. După ce s’au us­­cat, se vor unge cu gaz în așa fel ca cele mai mici crăpături ale lemnului să fie îmbibate cu gaz. Podeaua va fi de asemenea perfect curățită și desinfectată. Pe jos se vor așterne paie sau nisip. Dacă adăpostul pasărilor are pereți subțiri, se vor lua măsuri ca peretele cel mai expus vân­tului să fie ocrotit prin paravan de protecția. — făcut din stuf, inele sau scânduri. Astfel, va fi un adăpost căl­duros și curat Alegerea pasărilor, este altă măsură de care trebue să ținem acum seama. Acum, la sfârșitul toamnei, trebue să vedem cât au luat pă­­sările timp de un an”, câți pui a scos fiecare, cum au crescut acești pui și cum se prezintă ei acum. Verificând însemnările ce le a­­vem, vom alege păsările bune de cele rele. Vom scoate din gos­­podărie pasările care au dat ouă mici, dar. ale căror ouă au ieșit pui puțini și slabi, care, nu au terminat năpârlitul și stau zgri­bulite prin colțuri. Aceste păsări vor fi îngrășate și vândute pen­tru consum. Ținerea lor mai de­parte în gospodărie este o pagu­bă și în acelaș timp o primej­die pentru pasările sănătoase, bune producătoare de ouă. Ing. agr. GH. STEFANESCU învățăturile unei crescătoare de porci (Urmare din pag. I-a) 1948 câte 25 de purcei de scroafă. Exemplul dat de ea e urmat și de alți lucrători ai fermei- CURSURI SPECIALE Iată de ce tocmai aici au luat ființă cursurile de cre­șterea porcilor. Elevii iau parte la toată îngrijirea scroafelor și a purceilor, iar în anumite ore ascultă cu­vântările specialiștilor și ai Evdochiei Bogoduișko despre felul cum trebue organizat fătatul si creșterea purceilor. Ea susține că numărul pur­ceilor ce se vor naște depin­de mult de hrănirea și în­grijirea scroafelor. Rezultatele cele mai bune se obțin atunci când scroa­fele și vierii nu sunt prea grași în timpul împreunării. Purceii obținuți de la scroa­fele grase sunt puțin rezi­stenți și nu cresc bine. La fel și în cazul contrar, când scroafele sunt prea slabe. După ce a fost vierită, scroafa e trecută într-o des­­părțitură separată și peste 10-12 ore împreunarea se repetă­„împerecherile mare-e fecunditatea repetate anima­lului”, — spune E. Bogo­dușko. Luând în seamă că 3-5 zile după înțărcarea purcei­lor, scroafa e iar în călduri, ea trebue să fie de o grăsi­me mijlocie în momentul înțărcării. Porcilor li se dă de trei ori pe zi hrana în porții egale și mereu proaspătă. De două ori pe zi — dela 5 la 10 dimineața și dela 5-9 sea­ra — porcii sunt duși la păs­cut încăperea unde se află scroafele are despărțitul­­ pentru fiecare an­ mal. Aici se face curățenile de două 011 pe zi. Scroafele sunt fre­cate cu perii și spălate. ÎNGRIJIRILE spe­ciale înainte de a făta, scroafa e bine îmbăiată, iar despăr­­țitura la care se află, văruită. Acolo se pune un e vas cu apă pentru băut și se așterne paie proaspete, ca scroafa să-și facă culcuș. Cu trei zile înainte de a făta, i se dă să mănânce un ame­stec de făină de orz și ovăz cu apă. Nu i se mai dă nici o altă hrană. Fiecare purcel nou născut e bine șters și cu un briciu i se taie cât mai scurt buri­cul. După asta, cu un clește i se taie colții.. Tăierea col­ților e obligatorie. După o­­perația asta ușoară și neîn­semnată, purcelul nu-și mușcă mama în timpul alăp­tării și mănâncă mult mai bine hrana, nesugând-o prin dinti- o oră după fătat, u­­gerul scroafei e șters cu un prosop puțin umed și numai atunci purceii sunt dați să sugă la scroafă. . Dacă scroafa nu poate hrăni toți purceii, ei sunt crescuți cu lapte de vacă sau dați la o altă scroafă. Ca să nu se întâmple întă­rirea ugerului — mastită — și pentru o mai bună alăp­tare a purceilor, scroafa e hrănită abia după 10-12 ore de la fătat, dându-i-se în voe apă de băut. La fel e nece­sar un masaj cu apă caldă pe uger. După patru zile, scroafa cu purceii ei sunt scoși la plimbare. Nutrirea purceilor cu lapte de vacă începe de la 8 zile, după care li se mai dă și o mâncare din făină de ovăz, în primele zile câte 100 grame, ajungând la 150 grame în timpul înțărcatu­lui. In despărțiturile unde se află purcei, se pune un ame­stec de lut roșu, de cretă și cărbune de lemn,pentru nu­trirea minerală­înțărcarea se face treptat. La început li se dă purceilor să sugă de câte 5 ori pe zi, pe urmă de patru ori, apoi de trei ori și așa mai de­parte. După înțărcare, scroafa imediat ce are călduri e ia­răși data la vier. INIȚIATIVELE cres­cătoarei E. BOGO­DUȘKO Din inițiativa crescătoarei E. Bogodușko, pe pământul fermei s-a cultivat dovleac și rădăcini pentru nutreț, de a­­ceea porcii au o hrană bună și variată. Munca Evdochiei Bogodușko e foarte bine plă­tită de colhoz. După normele stabilite, ea primește anual circa 1009 „zile de muncă” și o plată în plus pentru de­pășirea planului. Anul trecut ea a primit 8 purcei, în 1948. — 12. Anul acesta i se construește o casă nouă Cursurile pentru învățarea experiențelor fruntașilor col­hoznici, crescători de porci, au contribuit la introducerea inovațiilor și metodelor lor în alte colhozuri. Noua formă de pregătire a cadrelor în colhozuri are un viitor foarte mare și contribue la propă­șirea economiei colhoznice. aia» EXPOZITIA POMICOLA DIN CARANSEBEȘ In ziua de 11 Noembrie a. c., s’a deschis în Caran­sebeș o expoziție pomicolă. Scopul acestei expoziții a fost de a se prezenta reali­zările obținute de acele co­mune din plasă, care — în ultimii 3 ani — au aplicat metode tehnice noi în pomi­cultură și anume : curățirea de omizi, și uscături, mușchi­, licheni tăeri diferite, săpat, îngrășat, stropit, etc Pentru aceasta, s’au expus fructe obținute de la pomii bine îngrijiți, alături de al­tele recoltate din livezile neîngrijite și în special ne­stropite contra paraziților. Deosebirea mare între fructele expuse a dus la în­vățăminte de mare însem­nătate. Cu această ocazie, s’au luat măsuri pentru popu­larizarea și a altor lucrări tehnice ce trebuesc aplicate la refacerea livezilor. In a­­cest scop, o mică pepinieră, așezată la intrare, arăta cum s’au format pom­ii buni de plantat, începând de la sămânță și până la pomul bun de pus în pământ. Alături era o plantație de pomi — cu material de la fer­ma de Stat Goleț — care a­­răta lucrările ce trebuesc făcute la înființarea unei plantații, începând de la pi­chetat, până la plantare. Diferitele planșe, repre­zentând cele mai bune va­rietăți de fructe sau para­ziții pomilor, completau ex­poziția. Instrucțiuni făcute cu litere mari, explicau fie­care acțiune în parte. Peste tot s’au arătat măsurile bune, în comparație cu cele rele. La locul cuvenit era foto­­grafia savantului Miciurin, cu înșirarea realizărilor sale și cu îndemnul de a se urm­a întocmai învățăturile acestui mare îndrumător al ponticultorilor-Colțul cu uneltele, apara­tele și preparatele de stro­pit pomii n’a fost mai pre­jos. S’au expus pompele de spate și cele pe cărucior, precum și materialele (sulf, diferite uleiuri), folosite în­ acțiunea de combatere a ina­micilor pomilor, trusele po­micole, etc. Un stand agricol, organi­zat de societatea agricolă „GRĂNICERUL“, arăta le­gătura între albinărit și po­­mărit, prin care pomiculto­­rii sunt îndemnați să crească și albine, pentru a ajuta le­gatul fructelor. Toți cei care și-au stropit pomii au prezentat fructe frumoase și au fost pre­miați, căpătând gratuit pomi din pepiniera Golei. Interesul cu care s’a făcut prezentarea fructelor de că­tre pomicultori, dovedește o vădită întrecere între a­­ceștia. Această întrecere a pornit din dorința pomicul­­torilor mai bine lămuriți, de a răspândi și populariza învățăturile tehnice și mări producția, spre binele a tuturor oamenilor muncii. Apelul făcut la deschi­dere de pomicultorul Vuc Ion din satul Bolașnița, că­tre toți pomicultorii regiu­nii, de a aplica cu încredere măsurile noi de îngrijire a pomilor și combaterea ina­micilor lor, dovedește aceste afirmațiuni. Expoziția de la Caransebeș a fost o expoziție a pomi­­cultorilor progresiști, încu­nunând o activitate rodnică pe acest tărâm. A fost o școală practică, demnă de urmată , ■­ V. Popa O producție uriașă de mașini agricole, în continuă creșter­e, a ușurat mult munca ță­ranilor, făcând în acelaș timp ca recoltele să fie din an în an mai îmbelșugate­ . In fotografie un tract­or „HTz” fabricat în uzina „O­rdjonikidze” din Harcov DIACV IO­AN, Târna­­va Mare. Articolul dv. este bine scris, documentat, dar greșește prin faptul că e prea lung pentru un articol de ziar și­ cuprinde prea multe probleme. Vă ru­găm să ne trimiteți articole cu subiecte mai restrânse. E de dorit să ne dați prin articolele dvs. și înfăptuiri ale țărănimii muncitoare din județul dvs. BUJ­OR, Tulcea. Articolul dvs. este prea ge­neral. Credem mai nimerit să ne arătați și înfăptuirile unor comune; să analizați critic cum s’au putut ele face, pentru a putea astfel să tragă și alții învățători și să lucreze la fel. GLAVANARV TRO­FIM: Am primit la redacție arti­colul dvs­ pe care după ce-l vom cerceta mai îndeaproape vă vom comunica rezultatul. Vă rugăm însă, ca în afară de articolele în care tratați pro­bleme principale, să ne trimi­teți și articole prin care să ne arătați unele înfăptuiri din re­giune. 1 Să sprijinim școlile din satele noastre Deschiderea primului an școlar (Urmare din pag. I-a) și Petila, se lucrează la a­­coperiș. O altă corespondență ne vestește că școala din De­­cendeni, județul Dâmbovi­­ța, începută în 1934 și lă­sată în părăsire, a fost ter­minată prin vrednicia plu­garilor muncitori. Țăranii muncitori au în­țeles că la sate, școala nu poate merge înainte fără sprijinul lor. Lipsurile nu pot fi învinse decât cu a­­jutorul și cu contribuția lor. Acolo unde nu este local corespunzător, unde nu este împrejmuire, unde lip­sește mobilier, unde sunt reparații de făcut, plugarii muncitori pot face minuni cu mintea și cu brațele lor. Prin unire și dârzenie în muncă, ei pot face să dis­pară lipsurile și să fie în­zestrate școlile cu cele ne­cesare. Este de datoria tuturor țăranilor muncitori să facă totul pentru ca să nu fie sat fără școală, să nu fie școală fără local propriu și fără cele necesare, să nu rămână copil în afară de școală, să nu mai fie om de orice vârstă care să nu știe carte. Să ajutăm școlile din sa­tele noastre în munca lor de lămurire și de ridicare culturală, să le sprijinim din toate puterile noastre! (Urmare din pag. 1-a) Prin desvoltarea științei a­­gricole sovietice, a spus d. prof. N. Constantinescu în continuare, știință care este cea mai înaintată din lume, in fața noastră s’au deschis ori­zonturi largi și posibilități ne­sfârșite de progres. Noua structură a învățământului a­­gronomic prevede formarea de cadre pe specialități. Nou­­ăle cadre vor fi pe ramuri temeinic, pregătite Progra­mele vor fi coordonate și îm­binate astfel, încât studentul să-și poată făuri o cultură bo­gată în cunoștințe folositoare și în deprinderi de a mânui aceste cunoștințe pe teren. Studenți și profesori, încheie d-sa, suntem conștienți de ma­rea misiune ce se pune pe umerii noștri. Ogoarele Repu­blicii Populare Române trebue să dea recolte duble, triple, încincite, și unde va fi cazul, înzecite chiar. Aceste produc­ții nu se pot obține decât cu tehnicieni, stăpâni pe­ știința agronomică cea mai înaintată, pe tehnica agricolă socialistă și pe metodele de lucru ale clasei muncitoare“. bit In numele studenților, a­por­studentul Glauco Pena, care a arătat că studențimea se va pregăti temeinic, însu­­șindu-și cunoștințele după me­todele indicate de Știința mar­­xist-leninistă. S-a ținut apoi prima lecție, despre „Triumful învățături­lor lui Miciurin în biologie", după care solemnitatea a luat sfârșit. Emil Soltavá UNDE SE PREDAU STOCURILE DE ȚUICA SI BĂUTURI SPIRTOASE MONOPOLIZATE In 10 zile, începând de Marți, 30 Noembrie, stocu­rile de Hcheururi, țuică și rachiuri din fructe, tesco­vină și drojdie de vin, blo­­cate la fabricanți și debi­­tanți în puterea legii din 11 Noembrie 1948, se vor de­pune în București, contra plată, la centrele de colec­tare M. A. T In provincie, Hcheururile, romul și coniacurile se vor depune tot în termen de 10 zile, cu începere dela 6 De­­cembrie 1948, la depozitele județene M. A. T., iar țuica și rachiurile naturale se vor depune, atât la depozi­tele județene M. A. T , cât și la centrele de colectare M. A. T. Băuturile taxate vor cir­cula însoțite de declarația de stoc și eventual de docu­mentele de plată a taxelor achitate în trecut, iar bău­turile de la producători, vor fi însoțite de bilete de li­beră circulație. ÎNCEPEREA cursurilor DE ALFABETIZARE IN JUDEȚUL BUZĂU Pe lângă toate școlile ele­mentare­­ din județul Buzău s’au organizat cursuri pentru neștiutorii de carte. Aceste școli au început să funcționeze în întreg județul-Inspectoratul școlar a pus la dispoziție manuale și rechi­zite, trimise de ministerul În­vățământului Public. Corpul didactic buzoian răspuns cu multă însuflețire a la această campanie, inițiată de Partidul Muncitoresc Ro­mân și sprijinită de Guvern.

Next