Frontul Plugarilor, septembrie 1949 (Anul 5, nr. 1360-1385)
1949-09-01 / nr. 1360
Pe drumul unor mărețe înfăptuiri in agricultură Potrivit Planului de Stat pe 1949, nouă stațiuni de mașini și tractoare au fost înființate anul acesta. In cursul anului, atât aceste stațiuni, cât și cele vechi, și-au întărit mereu forțele prin nouile tractoare și alte mașini agricole primite din Uniunea Sovietică sau fabricate la uzinele din țară. Fără încetare, muncitorii dela „Sovromtractor", dhela uzinele ,,Ilie Pinîilie" sau de la alte fabrici, lucrează pentru ca prin mărirea instalațiunilor și perfecționarea metodelor tehnice să producă din ce în ce mai multe tractoare și mașini trebuitoare muncii pe ogoare. Astfel, datorită realizării Planului de Stat pe 1949, tot mai mare e numărul țăranilor săraci și mijlocași, care se bucură de foloasele muncii mecanizate, prin sprijinul primit de la stațiunile S.M.T. Tot mai întinse sunt pământurile care își pot spori roadele prin muncile făcute cu mașinile. Străduindu-ne să ridicăm economia țării, să ne îmbunătățim și mai mult munca și viața, vom merge mai departe, pe acest drum trasat de Partid, spre mărețele țeluri prevăzute în Plănul de Stat pe anul 1950, care alcătuește prima etapă a celui dintâi plan cincinal în Republica Populară Română in cuvântarea rostită la măreața adunare festivă de la „Arenele Libertății", d- Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a arătat că în cadrul noului Plan de Stat, datorită realizărilor din industrie, agricultura va primi mașini care să-i asigure un înalt nivel de mecanizare, să ușureze munca țărănimii muncitoare și să asigure baza materială necesară operei de transformare socialistă a agriculturii. „Producția de tractoare, — a arătat d. Gh. Gheorghiu-Dej, — va atinge nivelul de 6.0 d0 tractoare arxaS ,astfel ca la sfârșitul anului 1955 — sfârșitul primului pasia avem urs parcei!orimal — să de 25.000 tractoare". Acesta este drumul, pe care noul Plan de Stat îl deschide agriculturii Prin creșterea producției de tractoare, va crește însăși producția agricolă, în toate ramurile ei. Vor crește recoltele de grâne, căci suprafețe tot mai întinse vor putea fi arate adânc cu tractoarele și semănate cu mașinile. Va crește deasemeni producția în sectorul zootehnic, care este strâns legat de buna lucrare a pământului. Țărănimea muncitoare își va putea îmbunătăți întreaga muncă pe temeiul acestui mare parc de tractoare fabricate prin strădania muncitorilor din mine și uzine. Rezultatul acestei munci va fi bunăstarea caselor noastre. Zi de zi, muncitorii își încordează puterile pentru înfăptuirea și depășirea Planului de Stat pe 1949. La fel ei se vor strădui pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Planul de Stat pe 1950 și în cel dintâi Plan Cincinal. Ei vor scoate din mine mai mult fier și cărbune și vor construi noui uzine, spre a putea fabrica aceste tractoare și toate celelalte mașini de care ere nevoie țărănimea muncitoare. La rândul ei, țărănimea muncitoare are interesul și datoria de a contribui cu toate puterile la această înfăptuire, nu poporului asigurând hramuncitor mărind cantitățile de matetrii prime pe care agricultura le dă industriei. „In fața agriculturii noastre, — a spus d. Gh- Gheorghiu-Dej, — stă sarcina ca la sfârșitul planului de perspectivă, să asigure din resurse interne materiile prime necesare industriel noastre textile și de încălțăminte". Producând în țară acesta materii prime și deci ne mai fiind nevoiți să le aducem din străinătate, vom înlesni Statului să facă însemnate economii. Aceste economii vor merge pentru construirea de noui fabrici, pentru noui investiții, datorită cărora se va mări și mai mult producția de tractoare și de alte mașini și mărfuri. Iată cum se împletesc strădaniile muncitorilor din fabrici cu cele ale muncitorilor de pe ogoare, în munca pentru îndeplinirea Planului de Stat. Spre a mari recoltele necesare, atât pentru a îmbunătăți hrana oamenilor muncii, cât și pentru a asigura cantități sporite de materii prime, țăranii săraci și mijloyrași au datoria de a-și desăvârși munca. Acum, la pregătirea însămânțărilor de toamnă, ca și la toate celelalte lucrări agricole, țărănimea muncitoare trebue sa-și dea cea mai mare silința de a folosi din plin timpul, de a întrebuința metode de lucru cât mai bune și de a veghea la reușita deplină a acestor lucrări. Pentru aceasta, țărănimea muncitoare trebue să zorească peste tot locul desmiriștitul, să curețe semințele și să se pregătească cu toate cele de trebuință pentru însămânțări. Clipă de clipă, ea trebue să stea de veghe împotriva chiaburilor, demascând orice uneltire a lor și obligându-i să îndeplinească toate măsurile hotărîte de Ministerul Agriculturii. Străduindu-se să-și ridice nivelul neîncetat politic, cultural și profesional, țărănimea muncitoare va fi pregătită mai bine în lupta și munca desfășurată sub steagul Partidului Muncitoresc Român, pentru făurirea unui trai fericit. . Astfel, țărănimea muncitoare își va potea da din plin contribuția pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite de Planul de Stat. Șase mii de tractoare vor veni în fiecare an să mărească inventarul nostru agricol. Numeroase noui stațiuni S.M.T. vor putea fi înființate în toate regiunile, spre a sprijini și mai mult munca țărănimii sărace și mijlocașe, va fi îmbogățit Deasemeni, inventarul Gospodăriilor Agricole Colective și al Gospodăriilor Agricole de Stat- Intreaga agricultură se va bucura de prefaceri, putea care vor ușura munca oamenilor și vor spori rodul pământului. Izvor de forță. Planul de Stat ne oțeiește și ne îndrumează mereu, în munca pentru făurirea unui viitor luminos. ANUL V-Nr. 1360 C. % 4 PAGINI 4 LEI ABONAMENTE CAPI TALA ȘI PROVINCIE Muncitori | 1 And 'ei 100 || Autoritâți, Societăți și Instituții Intelectuali 3 luni » 300 |3 M 3.000 anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni cu plata înainte prin C. E. C. 1399 sau mandat poștal Taxa poștală plătită în numerar conf. abrobării Direcției Generale P. T. T. Nr. 68.148/1948 1011 SEPTEMBRIE 1949 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STR. DIONISIE LUPU Nr. 87 TELEFOANE: 1.02 152.87.19 N Zibiu 1.09.88 J1 Tipografie 8.30.10 CENTRALA Nota guvernului sovietic către guvernul iugoslav La 20 August, guvernul iugoslav a înaintat guvernului sovietic o notă conținând răspunsul la nota guvernului sovietic din 11 August, privitoare la atitudinea Uniunii Sovietice în ceea ce privește pretențiile iugoslave față de Austria, în legătură cu discutarea proectului de tratat cu Austria. Prin nota din 29 August, guvernul sovietic a comunicat guvernului iugoslav răspunsul său cu următorul conținut : „Guvernul sovietic a primit nota guvernului iugoslav din 20 August. Noua notă a guvernului iugoslav reprezintă o bârfe și îngrămădire de noui și născociri calomnioase în scopul de a masca politica sa de duplicitate și de a înșela popoarele Iugoslaviei. Demascat ca trădător al intereselor slovenilor din Carintia și al drepturilor naționale ale Iugoslaviei, prin faptele de netăgăduit menționate în nota guvernului sovietic din 11 August, guvernul iugoslav încearcă să șteargă urmele trădării sale și să scape de răspundere, recurgând la obișnuitele sale metode de minciună și calomniere. Nu pentru a convinge guvernul iugoslav, care de mult trăiește fără convingeri și acționează numai conform indicațiilor stăpânilor săi occidentali, ci pentru a-i smulge masca și pentru a ajuta popoarele Iugoslaviei să vadă adevărata față a actualului guvern iugoslav, guvernul sovietic socotește necesar să facă următoarele observațiuni : 1) Guvernul iugoslav susține că Stalin în scrisoarea sa către cancelarul Austriei Renner „a garantat frontierele austriace din 1938“, (nota iugoslavă din 3 August), că Stalin „a promis că frontierele austriace nu vor suferi modificări“, că Stalin „a promis orice fel de ajutor pentru a menține frontiera austroiugoslavă neschimbată“ și că din această cauză, guvernul sovietic nu a putut să sprijine revendicarea Iugoslaviei de rectificare a frontierelor Austriei în sensul cedării Carintiei slovene către Republica Iugoslavă. Reproducem scrisoarea lui Stalin către cancelarul Austriei, Renner, din Mai 1945: „Excelenței Sale Cancelarului de Stat al Austriei, d. K. Renner Vă mulțumesc, mult stimate tovarășe, pentru mesagiul dvs. din 15 Aprilie. Puteți să nu aveți nicio îndoială că preocuparea dvs. pentru independența, integritatea și binele Austriei este și preocuparea mea. Orice ajutor de care Austria ar putea avea nevoie, eu sunt gata să vi-l dau, în măsura puterilor și posibilităților, îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat. I. STALIN“ După cum se vede, în scrisoarea lui Stalin nu este niciun cuvânt, nici „despre frontierele Austriei", nici despre „garantarea frontierelor Austriei din 1938“, nici despre „nemodificarea frontierelor austriace“, nici că „frontierele austriace nu vor suferi modificări“. Toate acestea sunt născociri și minciuni ale guvernului iugoslav. Scrisoarea lui Stalin a fost provocată de două împrejurări care amenințau Austria cu împărțirea și pierderea independenței. Pe de o parte, în unele cercuri britanice se urzea planul de a uni Austria, Ungaria și o parte din Germania de Sud într-o monarhie dunăreană. Guvernul sovietic s-a pronunțat hotărât împotriva acestui plan, declarând că aceasta amenință Austria cu pierderea independenței sale și că Austria trebue să rămână un stat independent. Pe de altă parte, în unele cercuri naționaliste din statele slave, inclusiv Iugoslavia, se propunea un plan de împărțire a Austriei între statele vecine. Guvernul sovietic s-a pronunțat tot atât de hotărât și împotriva acestui lucru, declarând că împărțirea Austriei reprezintă o măsură reacționară care contrazice principiile democratismului, că Austria trebue să-și păstreze întregimea ca stat. Pe această bază s-a produs scrisoarea lui Stalin. Guvernul iugoslav consideră că principiul de autodeterminare a națiunilor este aplicabil numai Iugoslaviei și națiunilor învingătoare. Dar astfel pot gândi numai oamenii educați în spiritul de cotropire imperialistă. Dimpotrivă, democratismul pornește de la ideia că principiul autodeterminării națiunilor trebue să fie aplicat tuturor națiunilor, inclusiv națiunilor învinse. Tocmai deja acest principiu a pornit guvernul sovietic, când a respins atât planul în (Continuare în pag. 4-a) După isgonirea patronilor din fabrici, muncitorimea a pornit cu avânt lupta pentru sporirea și îmbunătățirea producției, pentru întărirea și desvoltarea economică a țării. Se fabrică azi în uzinele noastre mașini și unelte agricole perfecționate. Se fabrică mașini agricole care nu s au făcut nicicând în țara noastră. Tractoarele, batozele, combinele, vor ajuta mult țărănimea muncitoare, înlesnind munca ogoarelor și vor contribui la ridicarea agriculturii noastre. —4- CITIȚI întreaga țărănime muncitoare din comuna Plăinești, județul Râmnicul- Sărat, s’a întovărășit spre a-și lucra pământul cu tractoarele Sfatului (tL*g. 2-a) Marea sărbătoare a țăranilor muncitor din Biharia județul Bihor unde a luat ființă Gospodăria Agricolă Colectivă „Calea Socialismului” Dimineață limpede și răcoroasă de sfârșit de August. In câmpia Bihorului, la 10 km. depărtare de Oradea, în comuna Biharia, e sărbătoare mare, . Țăranii săraci și mijlocași din această comună, deschid, azi, 28 August, gospodana lor agricolă colectivă, căreia i-au dat numele „Calea Socialismului“. Gospodărie nouă-viață nouă 128 familii de țărani muncitori din Biharia, s’au strâns la un loc, inimă lângă inimă, așa cum îi învață Partidul, au adus pământurile, uneltele și vitele de muncă,, precum și vrednicia lor. De azi înainte, pentru totdeauna, voioși, vor munci în colectiv pentru dobândirea unui trai mai bun, la care au râvnit și pe care-l merită. După ce în ședințele organizației de Partid, au citit rezoluția Plenarei C.C. al P. M.R. din 3-5 Martie, au făcut o ședință lărgită la care au luat parte și țărani muncitori nemembri de Partid. In această ședință au citit cu atenție „Răspunsurile țăranilor sovietici din colhozul Budionîi la întrebările țăranilor muncitori din R.P.R.“ In scrisoarea a II-a țăranii sovietici spun : „gospodăria mică pe care o făceam noi atunci (e vorba de agricultura ce făceau înainte de colhoz) nu se putea desvolta cu succes. Ea își acoperea cu greu propriile ei nevoi. Prisosurile de grâne și de alte produse pentru vânzare pe piață erau foarte mici. Nu ne ajungeau puterile să facem rost de mașini. Pe lângă aceasta, folosirea unor astfel de mașini, ca de pildă tractoarele nu ne convenea din punct de vedere economic. Din experiența propriei noastre vieți, ne-am convins de adevărul adânc din cuvintele marelui Lenin, care a spus: „Cu o gospodărie măruntă nu ieși din nevoie“. Mai departe țăranii colhoznici spun : „munca de unul singur a fost înlocuită cu munca în colectiv. Munca a devenit mai productivă, recolta a sporit“. In scrisoarea a treia, vorbind despre, munca în colhozuri, țăranii sovietici au scris: „In munca de prelucrare a pământurilor noastre, în munca de însămânțări și de strângerea recoltei, un ajutor foarte mare ni l-au dat stațiunile de mașini și tractoare ale Statului“. I—„ Bun, bun au răspuns țăranii muncitori Olah Ludovic, Birău Ludovic, Tăut Emerik și alții. Când țăranul muncitor Barta Karoli a citit cu glas tare scrisoarea a cincea: „stăpânii colhozului sunt colhoznicii. Numai colhoznicii sunt Radu Sandu Continuare în pag. 3-a (coloanele, 1, 2, 3) Constituirea Gospodăriei Agricole Colective „Steagul Roșu” și „Scânteia” din comuna Socol, județul Caraș. In clișeu: Țăranul muncitor Vuietici Cedomir, semnând actul de constituire a Gospodăriei Agricole Colective Situația muncilor de vară la Gospodăriile Agricole de Stat Până la data de 30 August, Gospodăriile Agricole de Stat din raza a 20 Direcții Județene, au terminat complet secerișul. In restul județelor, secerișul a fost executat între 70—90 la sută. Trcerișul grâului este mai înaintat în următoarele Direcțiuni Județene ale Gospodăriilor Agricole de Stat: Sfatu Mare cu 80 la sută; Bacău, 75 la sută; Dolj, 70 la sută; Roman, 65 la sută; Mehedinți, 55 la sută; Romanați, 55 la sută; Constanța 55 la sută și Ilfov 50 la sută. Salariații Gospodăriilor Agricole de Stat își întețesc sforțările spre a termina cât mai devreme muncile agricole de vară. J Datorită mecanizării, nuca țăranului sovietic a devenit mai ușoară și mai spornică In fiecare an, industria socialistă dăruește sovhozurilor și colhozurilor din Uniunea Sovietică, mașini noui, care ușurează munca colhoznicilor și a muncitorilor agricoli, făcând-o totodată mai rodnică. Pe când în țările capitaliste urmarea firească a mecanizării e sporirea numărului de șomeri, în Uniunea Sovietică, datorită folosirii mașinilor, colhoznicii și muncitorii agricoli capătă venituri din ce în ce mai mari lucrând mult mai puțin ca pe vremuri și rămânându-le astfel răgaz pentru satisfacerea nevoilor de ordin cultural. I . 4. Pe ogoarele regulei Cubanului, în toiul strângerii recoltei. Munca o fac mașinile agricole perfecționate, la care, lucrează numai câțiva oameni. 4 Grăunțele treetate de combaine sunt uscate în mașini speciale. ♦ Apoi, cu ajutorul altor mașini, grăunțele uscate sunt : In fotografie vedem pe Ivan Zaițev și Elena Lucanaduse în mod automat în grămezi uriașe, în apropierea teva din colhozul „Învățăturile lui Lenin", ducându-și cu hambarelor, mașina acasă sacii cu grăunțe, un avans asupra produselor, agricole ce le vor primi,