Fulgerul, 1889-1890 (Anul 2, nr. 1-64)
1889-12-21 / nr. 45
Impresii de călătorie. (Urmare.) Deși catedrala aceasta e aşa de înaltă (159 metri), ea perde mult din efectul său, căci prea fi înghezuită de case înalte și forte apropiate de ea, neavând în față decât o peață forte mică. După ce-am visitat magasinul Jean Marie Farine, de unde am luat câteva flacone de apă de Cologne, am plecat la 10 de sara pentru Bruxelles. Maremi-a fost bucuria când am călcat pe pământul Belgiei, căc puteam cel puţin să mă înţeleg cu conductorii în franţuzeşte. (Greu e să treci printr’o ţară singur şi fără să-i cunoşi limba !) In Bruxelles am intrat la 5 ore dimineaţă şi atenţiuneami-a fost atrasă de un sgomot pe strade, fir a o processions de studenţi, cântând în chor Marseilles* şi strigând, din când în când „Vive la Roi! vive la Belgapie !“ Birjarul lui i-a esplicat că, cu 0li mai înainte, se începuse o serbare naţională anuală, care ţine treifile şi î n care municipalitatea, pentru a înveseli poporul, îi procură tot felul de distracţii ca: jocuri pe pieţile publice, râdicări de balene, focuri de artificii, representaţii gratuite în teatre, etc. Chiar în aceazi trebueau să se râdice în aer 20 bilene. Din causa plajei însă, nu li s’a putut da drumul. Aceste serbări se fac în amintirea revouţiei de la 1830, când Belgia sa separat de Olanda, şi cândşi-a dat Constituţia după *care se guvernează şi astă-(b. Belgia e o ţară mica, are cinci milione s jumătate de locuitori, pentru o suprafaţă de două milione şi jumătate hectare, adică aprope 185 locuitori pe kilometrul patrat. Are deci populaţiunea cea mai deassă din tote ţările din lume. Posedă forte multe fabrici, usine metalice, mină de huila şi raioneralurgie cari’i produc venituri colosale. Fiind o ţară a căreia neutralitate e gaantită de tote puterile, ea prosperă şi s dezvoltă în interior. Deja posséda patru Universitâţi şi Bruxelles a devenit astăzi un focar de ştiinţă, din care se împărtăşeşte multă lume. Pe lângă muzeiele, statuiele şi diferitele monumente ce le posseda, e de remarcat palatul justiţiei, care a costat 40 milione şi care e un monument ce înfrumuseţează mult oraşul Bruxelles. Mai este apoi Parcul, loc de petrecere forte mult visitat de streini. In apropiere de Bruxelles este Læken, reşedinţa de vară a Regelui şi localităţile Boitsort, Groenendael şi Varteloo, locuri de petrecere cu posiţiuni forte frumose. De la Bruxelles am mers de-am visitat Anversul, care se ştie că e unul din porturile cele mai insemnate din lume pentru întinsul comerciu de cereale ce face. Aici am visitat grădina zoologică, în care e o colecţiune forte bogată de tot felul de animale , şi unde chiar se face comerţ cue animale streine. Am admirat, cu deosebire, doi şerp boa constrictori, colossal de mari. In fine, reîntorcându-mă sala în Bruxelles, am visitat teatrul de la Monaie, unde se juca renumita piesă Michel Strogof , iar a doua zi dimineață am plecat direct la Paris. (Va urma) lur celui mai genial poet al Românilor. Acest bal a avut loc în saloanele marelui otel Traian, în sala de sâmbătă 16 decembre curent ; succenl nu putea fi decât strălucit, nu atât prin cantitatea, cât prin calitatea lumei care a binevoit să participe la o festivitate al căreia scop era dublu. Splinditul salon al colosalei clădiri a mult operabilului şi filantropului nostru concetăţean cuconul Scarlat, era pentru astă seară transformat într’o seară fermecătoare de nori dulci şi primejdioase, culese, am putea plice, chiar din grădinele Armidei. Un buchet elegant şi graţios de domnişore culte, în mare parte studente universitare, ornau salonul şi distribuiau cu generositatea nevinovăţiei zimbirile atât de perfecţionate în moştenirea lor de la figa şi până astăzi. Dame tinere, gentile, împrăştiate ca nişte stele pline de foc pe cer, formau splendoarea salonului şi concurau cu luminele policandrelor cari, păreau chiar întunecate sub scînteile ochilor negri sau sub razele ochilor dulci-albaştri, bineînţeles, a sexului nostru frumos. Petrecerea a fost şi trebuia se fie foarte animată; tiuentul studios, care se deda în acea sală cu o fenomenală voluptate la gimnastica danţului, uitasă pentru monont până şi solia culturei, ia turbilioanele unui vals fără sfârşit sau în trupul unui şuet vecinic reînceput. Mai multe quadrille şi un lancier au fost prilejul cel mai providenţial al tineritului de ambe sexe pentru ca, propourile, jocurile de cuvinte, trasele de spirit, calambururile neprihănite şi restul limbagiului din repertoriul unui bal extra inschutt sau struggle for life după Clay moor, să fie plasate sută la sută cu succes in perspectiva unui capital chiar tardiv, dar satisfacător sufleteşte şi plin de bogate ilusiuni. Melodiile instrumentelor de alamă curgeau în valuri cadenţate şi tot elementul june din bal, aburit ca o locomotivă de tren-fulger, duvpi, zbura, spinteca vezduhul. Era în adevăr ceva frumos de a vedea atâta junetă dans le mouvement, cumlie parisiaun , oştirea română era viteaz represintată de cătră elita ofiţerilor din garnizoua ioşană , infandria, cavaleria, artileria, ba şi intendenţa, rivalizau cu o râvnă adevarat bărbătească şi inofensivă la danţ ; in fruntea brelanului terpsychorian al Zului Marte, strălucea simpaticul nostru amic Huearul. Pentru un observator fiu, spectacolul ce ne oferă un bal e cel mai plăcut şi mai filosofic ; a scruta la distanţă plăcerile frivoale ale omenirei ; a studia barometric gradele de căldură intelectuală şi sentimentală a tineritului cult ; a ochi pe furiş plictiseala ce damele sorties du mouvement îndură cu o foarte delicată resignaţiune, încălzind bietele scaune ; a comenta în gând impresiiunile de nebună bucurie şi fericire ce stau desinate pe figurile tinerilor, cari, cred că cu balul din acea sală să isprăvesc şi toate mulţumirile de pe pament şi se reped cu o furie de tigru pe danţ, pentru ca să profite mai mult; a privi mutrele bărbaţilor porecliţi serioşi, cari cască de urât după sobe sau în picioare la uşe, în fine a pătrunde întregul vârtej al balului în toate particularităţile lui, e un amuzament admirabil, un prilej din cele mai nimerite pentru a vedea omul poleit sub toate fazele şi a capitaliza un studiu de a uit folos experienţei noastre in viaţă. B. PENKU EMINESCU (Un hal.) Corporaţunea studenţilor universitari din Iaşi, ca totdeauna în fruntea mişcărilor generoase, a găsit şi astă dată prilejul de a revărsa asupră-şi laudele opiniunei publice, organisând un bal pentru ridicarea unei sta FULGERUL CEREALE. Repaos general pe tută linia. In urma închidere! navigaţiunei pe Dunărea, comercianţii din Brăila, din Galaţi şi din alte porturi principale ale României se ocupă in acest moment a’şi închide bilanţul de sfârşitul anului. Singurul port Constanţa lucrează încă. Iată, după Curierul Financiar, preţurile practicate în acest port de Mare . Grâu 59 livre fr. 11 hectolitrul; Popuşoi 59 livre fr. 6.50; OnjL 41 livre fr. 5.30. Lana ţigaia- 96 bani kilogramul Streinatatea n a trimis nici o ştire importantă. I. Tanoviceanu Doctor in drept de la Facultatea din Paris, Profesor la Facultatea de drept şi Ui şcoala comecială din Iaşi Retrăgându-ce din magistratură a îmbrăţişat profsiunea de avocat. Locueşte Hotel Troian elogiul Tiu. ŞTEFAN G. THEODOR Avocat Strada 40 de Sfinţi No. 9. Consultăţiuni de la 9 — 11 a. m. şi de la 5—6 p. m. MIHAIL V. VASSILIU Fost şef al comptabilităţei Creditului Fonciar Urban din Iaşi Retrăgându-se de la această instituţiune, se insărcinează cu efectuarea de împrumuturi la Creditul Fonciar Rural şi Urban din Bucureşti, precum şi cu căutarea oricărei afaceri pendinte înaintea societăţilor de credit Fonciar. După o exp°rienţă de 9 ani neintrorupt in operaţiuni de asemenea natură, numitul asigură despre realizarea atăror împrumuturi în timpul cel mai scurt posibil şi se insercinează atât pentru proprietăţi din judeţul şi oraşul Iaşi, cât şi din oricare parte a Moldovei, în condiţiunile cele mai avantajoase. Pentru informaţîuni a se adresa în Iaşi strada Târgul de sus No. 96 în toatebiele intre oarele 10 — 5 p. m. De ventrare casele D lui Bogdan A se adresa la avocatul I. Viroshi, locul sterp roditor intre grădina publică şi IDr.I. ZUHE De la Facultatea din S a Stabilit in Iaşi şi şede strada Golia No. 42 casele Chateau-auxfleurs. Darele de consultăţiuni : de la 8 — 10 dimineaţă şi de la 2-4p. m. Pentru sărăci ordinaţiuni gratuite. A SOSIT DIRECT DIN NORVEGIA* § UNTURA DE PEŞTE S • alba şi galbenă I • * 6 * 3 La Farmacia LEON SBISEVSCHI $ $ . ■ 7 S| vis-a-vis de statua Miron tostm q © 9 xeeeeeeeeeee9999999999 APE 3!USER ALE SLANIC IN o. 1, No. 3 şi INo. 6 se găsesc totdeauna prospere la farmacia Fraţii Konya, în Iaşi. Cognac vechi extra-fiii Silv’ 11 M Jamaica Ananas cu preţuri reduse en gros şi eu datai lui Isidor Barber strada Dâmbu No. 10 lângă boltă rece De vimlare spre tăiere, mai mulţi laici de rinele şi harag pe malul Prutului, lâng i moşia Medelcui. A se adresa la avocatul I. Vivoski. CELE MAI K'ufERITE CADOURI DE ANUL NOI sunt fără îndoială Locurile Marelui împrumut Sârbesc garantate de Stat în Monopolul tutunurilor cu 5 370 câștiguri mari, cari se urcă la sân de 13,200,000 franci în aur, având regulat trei trageri pe an. Câștigul pricipal e de 300,000 franci în aur, celelalte sunt 250.000 — 200,000 150.000 - 100.000—75.000—50.000—40.000 * 30.000—25.000—20.000-15.000 , care mai mice de 15 50-40 fr. tote losurile sunt câștigători! Un los original, cu drept la tote tragerile precum și cu talonul pntru restituirea capitalului, costă numai 15 loi la Cassa de schimb S. Heiller în Iași, sir Stefan-cel-Mare, vis-à-vis de Creditul agricolea mai apropiată tragere este la 2 ianuarie 1890 Publicaţiune Subsemnatul Nicolae Ioan proprietar, ambilat în Iaşi disp. III a strada Ştefan Mare, numit garante asupra moşiei Spini , din plasa Bahlui di str. Iaşi, proprietate de visă a succesorilor def. Petru Marie, ci form decisiunei Curţii de Apel din Iaşi şia II No. 111 din 21 oct. 1899 şi a ndre d-lui Preşedinte acelei Curţi No. (»721 putere de a arendaliza moşie pe ten de cinci ani, cu începere de la 23 april 18 data expirărei contractului existent astăzi d-nii Talic Spirt şi Moisă Lehrer, vedând la terminul de 15 noembre espirat anul reut, din causa lipsei de concurenţi, nu putut efectua această arendare; fac cuneut persoanelor ce ar voi să ia în areal acesta moşie ca înluna de 15 Ianuarii 1890 la domiciliul meu sus indicat la unu din (li vom efectua acesta lucrare presenţa părţilor interesate ce vor voi să asi Condiţiunile arendărei se pot vedea la s b.semnatul, în tote filele literatare. Concurenţii ce ar voi serie în arene» cesta moşie vor depune o lauţiune de 5 lei în numerar sauefecteale statului, cari .. sta la Cassa de depuneri şi consemnaţiu n. Gerant, N. Iuan