Fulgerul, 1889-1890 (Anul 2, nr. 1-64)

1889-06-18 / nr. 6

arendată, şi ’l inlocueşte cu un onaj obscur şi necunoscut. itu cum ştiu junim­işt­i a recruta­ţionarii; eată din ce fel de umeni ă aceşti d-ni a’şi face adhferenţi ault lăudatului lor program, ar nnci pote fi alt-nul. Ei singuri slugi plecate ale palatului, nu se încunjura de cât de slugi, de fii slugi, sau de persone apte a de­­i slugi plecate. Cum e turcul şi pistolul.“­ leşteptftciun­e junimiştii. Organile junimiste spun că „o în­­­să luptă latentă“ s'a încins între ri­­valii disidenţi şi conservatori din Iaşi. Auriţi, omeni buni! o întinsă „luptă lentă“! In cel mai bun cas, acesta dovedeşte prostia nui de loc latentă în ciie­­gazetarilor junimişti. Concursuri. La 15 septembrie, pen­tru catedra de limba francesă, cursul inferior, la liceul din Focşani. La 1 octombrie, pentru catedra de ştiinţele fizico-chimice de la liceul U­­nirea din Focşani. La 5 decembrie, pentru catedra de limba română de la şcoala normală pri­mară din Bârlad. Aceste trei concursuri se vor ţine la universitatea din Iaşi. I Hlanevre la­ ­, ajutor de primar Mavrodi, îndată , ales de colegii sei ca atare şi ruinat cu supravegherea pieţelor lice şi a halei, îşi aduse aminte că est ofiţer de flotilă şi ne mai având cuiere şi torpilare de comandat, de cuviinţă a comanda gheretelor perje, mere, pere etc. de la hală. Aşa, astă tomna, comandând „la ga ’mprejur“, gheretile in chestiu- I de unde erau cu faţa spre hală, lintorseră cu faţa spre casele fos­t­ui ajutor de primar Petrachi Ni-IU, s’a trecu prea multă vreme, şi d. ttan Mavrodi, earăşi comandă „­a­ga ’mprejur“, ear gheretile se ntor­­din nou cu faţa spre hală. n curios, întrebând pe evreii ce d fructe în aceste gherete, prin ce umplare s’au putut întorce earăşi faţa spre hală, întrebatul răspunse : —­ „Am dat bani mulţi... la advocat.“ tot sunt bune la ceva şi manevrile ale —ba s’avem ertare—manevrile eretelor de la hală, căci mai dau ceva câştigat bieţilor.... advocaţi. INFORMAŢIINI D. C. Boerescu, ministru de instruc­­te a sosit vineri diminăţă în oraşul stru. La gară d-sa a fost intimpi­­t de d-nii prefecţi de judeţ şi poli­­i, de d-nii V. Pogor, primarul Iaşu­­■ i, N. Culianu rectorul universităţei, Naum, inspector şcolar, V. Burlă ectorul liceului, Dr. Ciurea şi Di­­mitrescu, etc. D-sa a inspect.»t vineri şi sâmbătă ai multe şcoli secundare de ambe sexe. Svmnuri. Se vorbeşte că d. Ven­­icia, prefect de judeţ, cere cu insis­enţă prefectura de Botoşani, iar d-lui Râşcanu,­­i se va cere­­ misiunea Etod irevocabil. FULGERUL Mihail Eminescu. Marele poet Romăn s a stins ! Eminescu, în urma unor crude dureri s'a săvârşit din viaţă vineri la 16 iunie, în casa de sănă­tate a d-rului Suţu. Martea lui Eminescu este o mare lovitură, care atinge pe toţi Ro­mânii în mod simţitor. Eminescu, prin marele seu talent, a îmbogăţit mult literatura ro­­m­ină, poesiile sale geniale, cari ne împre­­sioneză adine, ne duc în lumea inchipuirei gingaşe, într’o lume ideală. Lumea reală cu mizeria ei şi lumea ideală —închipuirea lui,—eată ce chinuea mintea marelui poet. Pentru lumea reală, avea o repulsiune şi un mare disgust şi de aceia o vedea prin prisma pesimismului. Pentru lu­mea inchipuirei lui avea o atracţie deosebită, şi de aceia o zugrăveşte cu cele mai admi­rabile culori. Şi iată că acest mare poet, care făcea mândria ţerei nostre, s’a stins, după ce a strălucit ca un lucefăr în înălţimea boltei albastre. Şi s’a stins după o întreagă viaţă petrecută în suferinţi. Dar daca s’a stins nefericitul poet, ope­­rile lui vor fi nemuritore. Neamul româ­nesc, va admira necontenit geniul lui Emi­nescu, în poezia şi proza lui. Eminescu s’a născut la Botoşani la 1850. Şi-a făcut studiele la Cernăuţi, Blaj, Viena şi Berlin. Când s’a întors în ţară fu numit bibliotecar la biblioteca din Iaşi. Apoi o­­cupă funcţiunea de revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui, şi fu un revizor model. In tot acest timp Eminescu scriea regu­lat presă şi versuri în „Convorbiri Literare*. Şi nesocotit atunci de cei ordinari, căci nu înţelegeau geniul poetului, nu fu apreciat în bine de­cât de d. Maiorescu şi junimea. Insă pe la 1876, în urma tulburărilor po­litice de atunci, el îşi găsi un adăpost în­­fiaristică. Viarul conservator „Timpul“ păstreză şi astăzi articolele şi polemicele în o formă ad­mirabilă, şi acele articole, şi acele cugetări ale poetului nu sunt simple înşirări de bana­lităţi, ci simţiri sincere şi originale, cuge­tări profunde. De aceia credem că ar fi bine să se ti­părească tot ce a scris el în „Timpul“, ca să răm­ănă ca o podobă în literatura nostră. Eminescu a mai scris în „România Li­beră“, iar în 1883 fu răpit de cruda bolă nebunia, care ’l ruină cu totul. In timpul din urmă, când boia îl mai lăsă puţin, îşi dădea iar drumul cugetărei lui bogate, scriind în „Fântâna Blandusiei“, şi mai compunând câte­va poesii,­ gen în care a escelat fantazia lui învăpăiată. * * * Relativ la marele poet, iată ce cetini în­­Rarele din Bucureşti: Azi, vineri, după amiaz­i, d-nii doctori Şuţu şi Alexianu au făcut autop­ia cadavrului lui Eutinescu. „S’a constatat că creerii aveau o greutate de 1490 grame, cu toate că erau în stare de îrauiere (ramoliţi«). Greutatea aceasta este unică în felul ei, deoarece, pe cât știm, creerii marelui poet Schiller, în stare nor­mală, abia o intreceau cu câte­va grame. E­­misferul sting singur cântărea 595 de grame, cel drept 555, fără cerebel. Partea psihică a creerilor era aproape cu totul ulcerată, în e­­misferul stâng chiar şi cea psicho­motrice, membranele creerilor injectate şi aderente. Circumvoluţiunile mult desvoltate şi­ adinei. Inima în stare de ipertrofie pasivă cu de­generare grăsoasă a ţesutului muscular, la rădăcina aortei s a constatat începutul unui proces ateromatos, iar valvulele inimei erau intacte. Degenerarea grăsoasă s’a găsit în a­­celaşi stadiu şi la ţesăturile ficatului, cam­ bine­înţeles era puţin ipertrofiat. Splina, în stare ipereraică şi de degeneraţie “ Amicii marelui poet au deschis o listă de subscripţiune pentru înmormântare. Guver­nul însă s’a însărcinat cu tote cheluelile de înmormântare. Corpul va fi depus în biserica Sf. Ghe­­orghe-Nou, de unde cortegiul funebru va ple­ca mâine pe la 5 ore la cimitirul Şerban- Voda. PARTEA LITERARĂ. FEMEIEI I Femeie! tu poţi ca să te faci pământul să’l răstorn .... De-ai vrea spre tine să m atragi prin zimbetu’ţi uşor ! Iar dac'ai vrea să m’osândeşti. ... ori cât sunt de ’ndrăzneţ, Tu, lesne poţi să m­e striveşti prin simplul teu dispreţ ! — Dar nu!___Tu eşti un ânger blând nu poţi să me respingi !... Ci­­ne inspiri d’amoru’ţi sfânt şi sus mă mai rădici!.... C­RIN (Madrigal): In zori de tir, când se ivi, un muguraş de crin gingaş, Că fiu din cer bruma pe el de­­l-a stârpit ne ’mbobocit ! . . . . Iar mai de-apoi un vânt vioi T-a rupt, hain, chiar şi pe crin. Th­. Melicescu Două maşini de secerat cari leagă singure, de ocasiune, în stare per­fect de bună însă şi aproape nouă, sunt de vânzare, cu preţ moderat. Doritorii să 90 adreseze la magasinul Ba­­chstez, în Iaşi, unde sunt depuse. » ••••••••••••»•»­­ LA FARMACIA CURŢEI REGALE 1­0 fraţii Konya 0­­ au sosit toate l­a Apele Minerale • proaspete din 1889 1­0 direct de la surse respective şi sau ( tv) regulat transporturi noue in scurte 1­0 intervale. i­n Fraţii Konya. I A UT U RI CIU Direcţiunea scolei germane-evange­­lice are onor, a ruga pe onor. Public sâ bine-voiască a assista la essamenul de finele anului şcolar, ce va ave loc în zilele de 26 şi 27 iunie a. c. ti De arene. d.a.­ Cu începere de la Sfântul Gheorghe vii­tor 1890 pe timp de cina ani, moşia Sco­­bălţenii din judeţul Iaşi, impreună cu o parte din Târgul Podul­ Iloaei aflată pe ea. Întinderea moşiei este de 750 fălci pământ de cultură şi fănaţ, pădurici, vie, doue iazuri şi moră mare mecanică , precum şi acaretele necesare. Informaţiuni se pot lua de la subsemnatul proprietar, domiciliat în Iaşi pănă la 20 april, iar de la această dată in Bucureşti strada Luterană No. 11 bis, sau în Iaşi la domnul avocat Alexandru Xenopol. Matei G­ane VILLA „ANASTASII" Băile Slănic (Jud. Bacău). Odăi mobilate de închiriet cu luna sau pe sezon. Posițiunea cea mai fru­­mosă, având sosea până la casa. A se adresa: Strada de Jos 15. An­astasiu- De validare Casele d-lui Berthold Rooz foste B. Libling, situate în strada Anastasie Panu, compuse din 23 camere de lo­cuinţă, în plus bucătării, pivniţe, grajdi, şură şi celelalte atenante. Imobilul este hipotecat la Creditul Urban de Iaşi, şi se oferă avantaje de plată. Do­ritorii se pot adresa la sub­semnatul avocat strada Capitan Păun No. 6. A. D. Handoca Avis Onor. Public. Avem plăcuta ocasiune de a da d-rei Erna Zuhr o mare dovadă că merită atenţiunea publicului bine cugetător, dacă din partea aceluia care nu să uită la vorbe şi reclame, ci numai la do­vedi pipăite şi probatorie adevăratului merit. Iată proba nostră. CERTIFICAT. Subsemnaţii certificăm cum că d-ra E. Zuhr ’şi-a terminat studiele ei dan­­tistice cu succes în Viena şi că în urmă a mai depus un examen aici spre a putea obţine o autorizaţie de a eser­­cita arta ei dantistică în acest oraş. Tot­odată am putut constata cu plă­cere că de câte ori, pe basa recoman­­daţiunelor nostre, a fost consultată de elita societăţei laşane, d­ra Erna Zuhr în­tot­dea­una ne a dat probe că este la înălţimea misiunei ei de dantistă, pre­cum şi onor, ei clientelă a fost în totă privinţa pe deplin mulţumită. Iaşi, în ianuarie 1887, Dr. I. Ciure, decan facultăţei de medicină, dr. Russ (senior),—dr. Philipescu medic şef oraşului Iaşi,—dr. Russ (junior), — dr. As­­trem­ba,—dr. Peride, — dr. Rizu profesor la facultatea de medicină,—dr. Iuliano,—dr. Taussig, — dr. Socor,—dr. Lippe,—dr. Ne­­gel, — dr. Rosenthal, — dr. Bejan, — dr. Ne­gură,—dr.Hertzenberg. ATESTAŢI­UNE Sub­semnata declar că având tre­buinţă de serviciile d-rei Zuhr ca dan­tistă, am rămas pe deplin satisfăcută şi am constatat că are multă ghibăcie la artă. Priocesa Elena Cuza.

Next