Fulgerul, 1889-1890 (Anul 2, nr. 1-64)
1889-06-18 / nr. 6
arendată, şi ’l inlocueşte cu un onaj obscur şi necunoscut. itu cum ştiu junimişti a recrutaţionarii; eată din ce fel de umeni ă aceşti d-ni a’şi face adhferenţi ault lăudatului lor program, ar nnci pote fi alt-nul. Ei singuri slugi plecate ale palatului, nu se încunjura de cât de slugi, de fii slugi, sau de persone apte a dei slugi plecate. Cum e turcul şi pistolul.“ leşteptftciune junimiştii. Organile junimiste spun că „o însă luptă latentă“ s'a încins între rivalii disidenţi şi conservatori din Iaşi. Auriţi, omeni buni! o întinsă „luptă lentă“! In cel mai bun cas, acesta dovedeşte prostia nui de loc latentă în ciiegazetarilor junimişti. Concursuri. La 15 septembrie, pentru catedra de limba francesă, cursul inferior, la liceul din Focşani. La 1 octombrie, pentru catedra de ştiinţele fizico-chimice de la liceul Unirea din Focşani. La 5 decembrie, pentru catedra de limba română de la şcoala normală primară din Bârlad. Aceste trei concursuri se vor ţine la universitatea din Iaşi. I Hlanevre la , ajutor de primar Mavrodi, îndată , ales de colegii sei ca atare şi ruinat cu supravegherea pieţelor lice şi a halei, îşi aduse aminte că est ofiţer de flotilă şi ne mai având cuiere şi torpilare de comandat, de cuviinţă a comanda gheretelor perje, mere, pere etc. de la hală. Aşa, astă tomna, comandând „la ga ’mprejur“, gheretile in chestiu- I de unde erau cu faţa spre hală, lintorseră cu faţa spre casele fostui ajutor de primar Petrachi Ni-IU, s’a trecu prea multă vreme, şi d. ttan Mavrodi, earăşi comandă „aga ’mprejur“, ear gheretile se ntordin nou cu faţa spre hală. n curios, întrebând pe evreii ce d fructe în aceste gherete, prin ce umplare s’au putut întorce earăşi faţa spre hală, întrebatul răspunse : — „Am dat bani mulţi... la advocat.“ tot sunt bune la ceva şi manevrile ale —ba s’avem ertare—manevrile eretelor de la hală, căci mai dau ceva câştigat bieţilor.... advocaţi. INFORMAŢIINI D. C. Boerescu, ministru de instructe a sosit vineri diminăţă în oraşul stru. La gară d-sa a fost intimpit de d-nii prefecţi de judeţ şi polii, de d-nii V. Pogor, primarul Iaşu■ i, N. Culianu rectorul universităţei, Naum, inspector şcolar, V. Burlă ectorul liceului, Dr. Ciurea şi Dimitrescu, etc. D-sa a inspect.»t vineri şi sâmbătă ai multe şcoli secundare de ambe sexe. Svmnuri. Se vorbeşte că d. Venicia, prefect de judeţ, cere cu insisenţă prefectura de Botoşani, iar d-lui Râşcanu,i se va cere misiunea Etod irevocabil. FULGERUL Mihail Eminescu. Marele poet Romăn s a stins ! Eminescu, în urma unor crude dureri s'a săvârşit din viaţă vineri la 16 iunie, în casa de sănătate a d-rului Suţu. Martea lui Eminescu este o mare lovitură, care atinge pe toţi Românii în mod simţitor. Eminescu, prin marele seu talent, a îmbogăţit mult literatura romină, poesiile sale geniale, cari ne împresioneză adine, ne duc în lumea inchipuirei gingaşe, într’o lume ideală. Lumea reală cu mizeria ei şi lumea ideală —închipuirea lui,—eată ce chinuea mintea marelui poet. Pentru lumea reală, avea o repulsiune şi un mare disgust şi de aceia o vedea prin prisma pesimismului. Pentru lumea inchipuirei lui avea o atracţie deosebită, şi de aceia o zugrăveşte cu cele mai admirabile culori. Şi iată că acest mare poet, care făcea mândria ţerei nostre, s’a stins, după ce a strălucit ca un lucefăr în înălţimea boltei albastre. Şi s’a stins după o întreagă viaţă petrecută în suferinţi. Dar daca s’a stins nefericitul poet, operile lui vor fi nemuritore. Neamul românesc, va admira necontenit geniul lui Eminescu, în poezia şi proza lui. Eminescu s’a născut la Botoşani la 1850. Şi-a făcut studiele la Cernăuţi, Blaj, Viena şi Berlin. Când s’a întors în ţară fu numit bibliotecar la biblioteca din Iaşi. Apoi ocupă funcţiunea de revizor şcolar la Iaşi şi Vaslui, şi fu un revizor model. In tot acest timp Eminescu scriea regulat presă şi versuri în „Convorbiri Literare*. Şi nesocotit atunci de cei ordinari, căci nu înţelegeau geniul poetului, nu fu apreciat în bine decât de d. Maiorescu şi junimea. Insă pe la 1876, în urma tulburărilor politice de atunci, el îşi găsi un adăpost înfiaristică. Viarul conservator „Timpul“ păstreză şi astăzi articolele şi polemicele în o formă admirabilă, şi acele articole, şi acele cugetări ale poetului nu sunt simple înşirări de banalităţi, ci simţiri sincere şi originale, cugetări profunde. De aceia credem că ar fi bine să se tipărească tot ce a scris el în „Timpul“, ca să rămănă ca o podobă în literatura nostră. Eminescu a mai scris în „România Liberă“, iar în 1883 fu răpit de cruda bolă nebunia, care ’l ruină cu totul. In timpul din urmă, când boia îl mai lăsă puţin, îşi dădea iar drumul cugetărei lui bogate, scriind în „Fântâna Blandusiei“, şi mai compunând câteva poesii, gen în care a escelat fantazia lui învăpăiată. * * * Relativ la marele poet, iată ce cetini înRarele din Bucureşti: Azi, vineri, după amiazi, d-nii doctori Şuţu şi Alexianu au făcut autopia cadavrului lui Eutinescu. „S’a constatat că creerii aveau o greutate de 1490 grame, cu toate că erau în stare de îrauiere (ramoliţi«). Greutatea aceasta este unică în felul ei, deoarece, pe cât știm, creerii marelui poet Schiller, în stare normală, abia o intreceau cu câteva grame. Emisferul sting singur cântărea 595 de grame, cel drept 555, fără cerebel. Partea psihică a creerilor era aproape cu totul ulcerată, în emisferul stâng chiar şi cea psichomotrice, membranele creerilor injectate şi aderente. Circumvoluţiunile mult desvoltate şi adinei. Inima în stare de ipertrofie pasivă cu degenerare grăsoasă a ţesutului muscular, la rădăcina aortei s a constatat începutul unui proces ateromatos, iar valvulele inimei erau intacte. Degenerarea grăsoasă s’a găsit în acelaşi stadiu şi la ţesăturile ficatului, cam bineînţeles era puţin ipertrofiat. Splina, în stare ipereraică şi de degeneraţie “ Amicii marelui poet au deschis o listă de subscripţiune pentru înmormântare. Guvernul însă s’a însărcinat cu tote cheluelile de înmormântare. Corpul va fi depus în biserica Sf. Gheorghe-Nou, de unde cortegiul funebru va pleca mâine pe la 5 ore la cimitirul Şerban- Voda. PARTEA LITERARĂ. FEMEIEI I Femeie! tu poţi ca să te faci pământul să’l răstorn .... De-ai vrea spre tine să m atragi prin zimbetu’ţi uşor ! Iar dac'ai vrea să m’osândeşti. ... ori cât sunt de ’ndrăzneţ, Tu, lesne poţi să me striveşti prin simplul teu dispreţ ! — Dar nu!___Tu eşti un ânger blând nu poţi să me respingi !... Cine inspiri d’amoru’ţi sfânt şi sus mă mai rădici!.... CRIN (Madrigal): In zori de tir, când se ivi, un muguraş de crin gingaş, Că fiu din cer bruma pe el del-a stârpit ne ’mbobocit ! . . . . Iar mai de-apoi un vânt vioi T-a rupt, hain, chiar şi pe crin. Th. Melicescu Două maşini de secerat cari leagă singure, de ocasiune, în stare perfect de bună însă şi aproape nouă, sunt de vânzare, cu preţ moderat. Doritorii să 90 adreseze la magasinul Bachstez, în Iaşi, unde sunt depuse. » ••••••••••••»•» LA FARMACIA CURŢEI REGALE 10 fraţii Konya 0 au sosit toate la Apele Minerale • proaspete din 1889 10 direct de la surse respective şi sau ( tv) regulat transporturi noue in scurte 10 intervale. in Fraţii Konya. I A UT U RI CIU Direcţiunea scolei germane-evangelice are onor, a ruga pe onor. Public sâ bine-voiască a assista la essamenul de finele anului şcolar, ce va ave loc în zilele de 26 şi 27 iunie a. c. ti De arene. d.a. Cu începere de la Sfântul Gheorghe viitor 1890 pe timp de cina ani, moşia Scobălţenii din judeţul Iaşi, impreună cu o parte din Târgul Podul Iloaei aflată pe ea. Întinderea moşiei este de 750 fălci pământ de cultură şi fănaţ, pădurici, vie, doue iazuri şi moră mare mecanică , precum şi acaretele necesare. Informaţiuni se pot lua de la subsemnatul proprietar, domiciliat în Iaşi pănă la 20 april, iar de la această dată in Bucureşti strada Luterană No. 11 bis, sau în Iaşi la domnul avocat Alexandru Xenopol. Matei Gane VILLA „ANASTASII" Băile Slănic (Jud. Bacău). Odăi mobilate de închiriet cu luna sau pe sezon. Posițiunea cea mai frumosă, având sosea până la casa. A se adresa: Strada de Jos 15. Anastasiu- De validare Casele d-lui Berthold Rooz foste B. Libling, situate în strada Anastasie Panu, compuse din 23 camere de locuinţă, în plus bucătării, pivniţe, grajdi, şură şi celelalte atenante. Imobilul este hipotecat la Creditul Urban de Iaşi, şi se oferă avantaje de plată. Doritorii se pot adresa la subsemnatul avocat strada Capitan Păun No. 6. A. D. Handoca Avis Onor. Public. Avem plăcuta ocasiune de a da d-rei Erna Zuhr o mare dovadă că merită atenţiunea publicului bine cugetător, dacă din partea aceluia care nu să uită la vorbe şi reclame, ci numai la dovedi pipăite şi probatorie adevăratului merit. Iată proba nostră. CERTIFICAT. Subsemnaţii certificăm cum că d-ra E. Zuhr ’şi-a terminat studiele ei dantistice cu succes în Viena şi că în urmă a mai depus un examen aici spre a putea obţine o autorizaţie de a esercita arta ei dantistică în acest oraş. Totodată am putut constata cu plăcere că de câte ori, pe basa recomandaţiunelor nostre, a fost consultată de elita societăţei laşane, dra Erna Zuhr întotdeauna ne a dat probe că este la înălţimea misiunei ei de dantistă, precum şi onor, ei clientelă a fost în totă privinţa pe deplin mulţumită. Iaşi, în ianuarie 1887, Dr. I. Ciure, decan facultăţei de medicină, dr. Russ (senior),—dr. Philipescu medic şef oraşului Iaşi,—dr. Russ (junior), — dr. Astremba,—dr. Peride, — dr. Rizu profesor la facultatea de medicină,—dr. Iuliano,—dr. Taussig, — dr. Socor,—dr. Lippe,—dr. Negel, — dr. Rosenthal, — dr. Bejan, — dr. Negură,—dr.Hertzenberg. ATESTAŢIUNE Subsemnata declar că având trebuinţă de serviciile d-rei Zuhr ca dantistă, am rămas pe deplin satisfăcută şi am constatat că are multă ghibăcie la artă. Priocesa Elena Cuza.