Fulgerul, 1910-1911 (Anul 3, nr. 1-62)
1911-01-15 / nr. 13
abonamente Pe an . . 8 lei. Pe 6 luni . 4 „ ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul „ HI 30 „ „ Inserţiuni şi reclame 50 bani rândul. ZIAR INDEPENDENT Apare Lunea, Mercurea şi Vinerea Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“ Iaşi Strada Ştefan cel Mare 4. ABONAMENTE Pe an . 8 lei Pe 6 luni . 4 „ ANUNCIURI Pag. IV 10 b. rândul » atâc » » nusiţium şi reclame 50 bani rândul, învăţăminte folositoare înainte de alegerile comunale de la Constanţa, Salina şi Giurgiu, gazetele opoziţiei, şi mai ales cle liberale, dădeau cea mai mare însemnătate rezultatului ce'l vor ivea aceste alegeri. Şansele de reuşită li se păreau aşa de vădite, încât nu stăteau la gânduri să se laude că acest rezultat va fi semnalul căderei noului guvern, dovada indubitabilă de răbăciunea şi de nedurabilitatea ei. Şi, ca să'şi întărescă şi mai mult iese spuse, s'au dedat la o propagandă electorală turbată, în care opoziţia îşi punea toată vigoarea, căci, de la rezultatul acestor degeri atârna, în bună parte, rezultatul marei lupte electorale ce se va da în fevruar. Cu toată îndârjirea pusă în lupii, rezultatul ei a fost fatal opoziţei. Guvernul, deşi venit abea de câteva zile la putere, deşi nu avusese timpul a se afirma nici în fine, nici în rău, deşi nu avusese timpul a schimba administraţia, care şi-a făcut de cap în acese alegeri cu ingerinţele şi presiunile, a repurtat o victorie deplină ş i strălucită. Consecinţa ? Aceleaşi ziare ale opoziţiei cari făceau atâta tâmbalău în jurul degerilor comunale, pare că au amţit, nu mai suflă o vorbă despre ele. Ultimile alegeri comunale au o valoare mare, care a fost şi mai unit rădicată prin însamnătatea ce le-a dat-o opoziţia, pană la a considera ca un eveniment in viaţa noastră politică. In alte timpuri, ele ar fi trecut a unce normal şi ar fi fost tare puţin băgate în samă. Astăzi însă, când Ţara întreagă e în ajunul unor schimbări însemnate în viaţa politică, ele vor avea o influenţă covârşitoare asupra mersului evenimentelor în viitor. Ele mai au însămnătate şi prin nvăţămintele pe cari partidele din opoziţie au ocazia să le tragă lin rezultatul lor. Partidul liberal s’a putut încredinţa, prin avizul prealabil ce i ’a dat duminica trecută, cât de odios s’a făcut în ochii Ţărei, prin cei patru ani de regim al bunuluilac, al jafului şi al nedreptăţei, că singurul lucru ce’i rămâne le făcut, e să’şi pue sacul cu ce nişă al pocăinţei pe cap, aştepând să vie, dacă nu ertarea, cel puţin uitarea numeroaselor nedreptăţi şi fărădelegi ce le-a făptuit în aceşti din urmă patru ani. Partidul conservator- democrat a avut şi el de tras învăţământul că tovărăşia colectivistă, în loc de a-i ajuta la ceva, mai mult i-a stricat şi că această tovărăşie, dusă mai departe, va sfărşi prin a-i înstrăina o bună parte din simpatiile de care el se bucura. Din alegerile comunale de duminică, oamenii noştri politici, în genere, mai au de tras învăţământul că, în alegător, chiar şi în cel dobrogean, conştiinţa s'a deşteptat, şi că el înţelege a-şi da încrederea sa numai acelora de la cari speră să vadă venind binele obştesc. Politicianii noştri pot fi astăzi bine-încredinţaţi că contingentele electorale nu mai sunt o marfă de vânzare nici cu toptanul, nici cu de-amănutul. EPIGRAMA Unei domnişoare De când un sculptor ţi-e prieten, Statui să torni te cred că ştii, la seama, însă, domnişoară, Să nu te 'nveţi să torni copii. Genia. Noul guvern şi sătenii Inprogramul de guvernământ schiţat de actual preşedinte al consiliului de miniştri, găsim un punct de o importanţă capitală , acel relativ la micii proprietari rurali. Guvernul li va veni în ajutor, li va aduce o reală şi simţită uşurare, scutind proprietăţile mai mici de şase hectare de orice dare către Stat. Colectiviştii, cari nu s-au gândit niciodată la o aşa măsură binefăcătoare, văd în ea, acum, în ajunul alegerilor, un pericol mare pentru ei, şi aceasta i-a hotărât s'o combată ca fiind un ce imposibil de realizat, sau ca o măsură care va aduce Statului o scădere simţitoare de venituri, scădere pentru a căreia acoperire va fi nevoe să se creeze noi impozite. Din statistica făcută de d. Creangă, după cererea guvernului, rezultă că, în Ţară sunt 875.709 proprietăţi rurale cu întindere de la 1,7 hectare, înglobând o întindere totală de 2759695 hectare. Celelalte patru categorii de proprietăţi rurale au o întindere totală de 7968296 hectare, prin urmare pământurile cari ar fi scutite de impozitul fonciar nar însemna nici a treia parte. Un argument ce se aduce încă în V .T , contra acestui proiect al guvernului e că ţăranul nu trebue învăţat cu miluiri. Din punctul de vedere colectivist, aşa o fi poate. Ei au dat ordine confidenţiale administratorilor financiari să pretindă comisiunilor de recensiment ca să ridice cât se va putea mai mult toate dările, implicit şi fondarul micilor proprietari rurali, pentru a-şi procura noi resurse cu cari să creeze sinecure gras plătite, pentru partizanii lor. Şi, cu o asemenea mentalitate, desigur că nu pot vedea alt mijloc de acoperirea golului ce l-ar lăsa în lăzile Statului această scutire de fondat. Cei cari judecă altfel decât colectiviştii lucrurile, găsesc în această escelentă măsură ce noul guvern îşi propune s-o ia, nu o pomană, ci un act de dreptate, câtă vreme ştiut este că State mari ca Germania, Anglia şi altele, cari au introdus impozitul asupra venitului, au făcut însemnate scutiri de dări pentru averile mici, producătoare de venituri puţine. Şi e aşa de lesne de acoperă suma, relativ neînsemnată, cu care ar scădeaveniturile Statului din aceste scutiri! In ultima guvernare colectivistă budgetul Statului a fost sporit cu vreo 40—50 milioane în leiuri şi diurne irosite pentru sinecure netrebuitoare şi fără nici un folos real. Guvernul nare decât să suprime o parte din aceste sinecure pentru a acoperi cu prisosinţă scăderea de venituri produsă de scutirea micilor proprietăţi de fondar. Şi să sperăm că nu va sta mult la gânduri între această măsură şi între crearea de noi impozite, a adopta pe cea întâi, ca mai practică şi mai echitabilă, intea justiţiei spre a-şi da samă de isprava lor. Trecerea cu vederea şi tolerarea unor asemenea fapte e tot atât de criminală ca şi făptuirea lor. Anarhiştii la sate „Evenimentul" spunea, acum vreo trei săptămâni în urmă, că doi agenţi de-ai d-lui Stere au fost prinşi, la Erbiceni, lângă Podul Iloaei, făcând propagandă anarhică, împingând pe ţărani la răsvrătire, îndemnându-i să pue stăpânire pe moşie, proprietatea d-lui Cantacuzino-Paşcanu. Ca amănunte, „Evenimentul“ spunea că jandarmii, cari au pus mâna pe emisarii anarhişti, au dresat cuventul proces-verbal în cauză şi că actele şi indivizii au fost înaintaţi companiei de jandarmi rurali din Iaşi, de unde, prin stăruinţele d-lui Stere, indivizii au fost puşi în libertate, iar actele dresate contra lor muşamalizate la prefectura de judeţ şi la parchet. Astăzi, când d. Stere nu mai e tare şi mare, când poroncile sale nu mai au ascultare la prefectura de judeţ şi—credem—nici la parchet, cerem ca să li se dea curs şi instigatorii să fie trimişi îna Tânguirea lui Conu Costache Simpaticul conu Costache Naiman Paraschivescu se tânguea, cu multă amărăciune, mai zilele trecute, într’un cerc de prietini. In fiecare dimineaţă şi’n fiecare sară, când mă scol şi când mă culc, mă rog la Dumnezeu să mă păzască de trei răle : de foc, de apă şi de colectivişti. «Se vede că Dumnezeu a găsit că sunt prea pretenţios, că’i cer prea mutte de odată—zicea d-sa întristat—. De foc şi de apă, bogdaproste, m’a păzit. De colectivişti, însă, cam mai ba. Cu tot ocolul mare ce l-am făcut pentru a-i încunjura, cartelul dracului tot mi i-a scos înainte ca să-i votez. Reuşita d-lui Stere Mare naiv trebue să mai fie şi d. Stere, în materie de politică, dacă crede că rezultatul alegerei colegiului III ţărănesc îi va fi favorabil. Auzind pe liberali cum se laudă pretutindenea, ai crede că o cădere a şefului poporaniştilor e tot atât de imposibilă ca şi o călătorie până la lună. D. Stere îşi pune toată nădejdea în învăţătorii ce’i sunt devotaţi şi într’o parte dintre preoţi, pe cari de mulţi ani se sileşte să’i cultive, să le sucească căpiţele, să’i sustragă de la adevărata lor datorie şi astăzi crede că frumosui vis se va schimba în realitate. Focarul propagandei steliste a fost şi este Viaţa Românească, condusă numai de socialişti, sau, după propria lor expresie de poporanişti, pe care, pentru a le-o face accesibilă celor pe cari vrea să’i cultive, li s’au făcut însemnate concesii în ce priveşte preţul. Lumea însă a început să le cunoască adevărata valoare, să se încredinţeze că specialitatea poporaniştilor este de a face gălăgie mare, când sunt în opoziţie, şi a înghiţi, în tăcere, diurne şi lefuri cât de multe, când sunt la putere. D. Stere, timp de patru ani cât a ocupat un scaun în Parlament, a tăcut, a tăcut şi s’a primblat, n’a avut nici un contact cu ţăranii din judeţul Iaşi sau din restul Ţărei, nu le-a făcut nici un bine, nici o îndatorire, dar acum, când s’a văzut trimis în opoziţie, a început a scoate manifeste câtră sătenii alegători, a învinovăţi partidul conservator de reacţionar, a pune in mişcare turma învăţătorilor agenţi electorali. Să nu ne mirăm dar de loc dacă, în mai curând, vom auzi iarăşi reeditate clişeele bombastice ca: „Vreţi pământ? votaţi pe Stereu. „Vreţi Casa rurală? votaţi pe Stereu. „Vroiţi imaş şi câte o păreche