Fulgerul, 1910-1911 (Anul 3, nr. 1-62)
1911-01-24 / nr. 17
ANUL III No. 17 ABONAMENTE Pe an . Pe 6 luni 8 lei. 4 . ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul 111 30 „ Un număr 10 bani. Inserţiuni şi reclame 50 bani rândul. ZIAR INDEPENDENT Apare Lunea, Miercurea şi Vinerea Redacţia şi Administraţia la Tipografia „Progresul“ Iaşi Strada Ştefan cel Mare 4. ABONAMENTE Pe an de 6 luni ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul » LN 30 » » Insorţiuni şi reclame (50 bani rândul. 8 lei ) » Noul guvern şi conservatorii-democraţi e pe cât de curioasă, pe atât de nepotrivită atitudinea adoptată de partidul conservator democrat faţă de noul guvern. Pănă a nu fi chemat la putere d. P. P. Carp, conservatorii democraţi, făcând abstraţie de guvernul liberal, închizând ochii asupra tuturor nelegiuirilor comise de el, ca şi cum acele nelegiuiri s’ar fi petrecut într’o Patagonie sau Hotentaţie oare-care, îşi consumau toată vlaga lor în lupta dusă contra partidului conservator, a căruia venire la putere căutau cel puţin s’o îndepărteze cât mai mult posibil, dacă nu puteau s’o înlăture cu desăvârşire. Această atitudine căutau s’o justifice sub bănuiala că d. P. P. Carp şi cei grupaţi în jurul seu sunt un partid de reacţionari ruginiţi, de strigoi ce stau gata să zugrume libertăţile publice, să asasineze democraţia şi să întroneze domnia bunului plac,care, în treacăt fie zis, trona cum nu se poate mai mult, sub liberali. Şi lumea lesne crezătoare, se încredea în aceste bănueli gratuite, rândurile conservatorilor democraţi sporeau pe fiecare zi cu noi aderenţi—nemulţumiţii ce plecau fie de la liberali, fie de la conservatori—dând îndestule puteri partidului dlui Take Ionescu pentru a repurta atâtea victorii în alegerile parţiale de Cameră şi de Senat. Astăzi, lucrurile s’au schimbat cu desăvârşire. Partidul liberal, aproape neatacat de nimeni, fără nici o sforţare din partea nimănui, fără nici o luptă serioasă, s’a prăbuşit de la putere sub greutatea proprielor sale pacate. D. Carp a fost chemat să formeze noul minister şi, prima sa grijă, chiar din întâiul moment al venirei sale la putere, a fost de aşi anunţa drumul ce înţelege a-l urma în conducerea intereselor Ţarei. In programul anunţat de noul guvern prin organul d-lui P. P. Carp, nu găsim nimic reacţionar, nimic care să ne indice pe strigoiul setos de sângele democratei şi doritor de zugrumarea libertăţilor publice. Din contra, în acest program găsim o sumă de măsuri foarte democratice, menite a contribui la îmbunătăţirea stărei claselor muncitoare şi sărace, la prosperarea ţarei în genere. Faţă cu programul anunţat de noul guvern, atacurile furioase ce i le îndreaptă partidul conservator democrat nu mai pot avea absolut nici o justificare, decât poate furia născută din nesatisfacerea unor ambiţiuni personale, veşnica dorinţă aşa de bine exprimată prin cuvintele: scoală-te tu, ca să şed eu. Şi sinceritatea şi interesul Ţărei bine înţăles impunea conservatorilor democraţi—credem noi—cu totul o altă atitudine. Ei, cari au dat un credit de patru ani celui mai păcătos şi mai nelegiuit guvern—liberalilor— datori erau să acorde acelaş credit foştilor—şi probabil viitorilor lor tovarăşi de luptă şi de principii. Şi, dacă demonul invidiei nu i-ar fi lăsat să dea sprijin noului guvern conservator nu numai pentru realizarea programului anunţat, dar chiar pentru complectarea lui cu noi reforme democratice, cel puţin se impunea să rămâe nişte simpli spectatori, până vedeau noul guvern la lucru. Aşa înţelege lucrurile Ţara, aşa le înţeleg mulţimea de conservatori democraţi,cari au părăsit rândurile pentru a reveni la matcă şi aşa ar fi trebuit să le înţeleagă şi conducătorii partidului conservator democrat, dacă ţin să nu-şi înstrăineze simpatiile Ţărei şi chiar pe cele ale partizanilor lor. ECOURI ELECTORALE Nea Ghiţă s’a dus zilele acestea la un alegător din colegiul II de Cameră, ca să-i solicite votul. După ce s’a săturat de curtea asiduă ce i-o făcea Nea Ghiţă, cetăţeanul îi răspunde : — Văd că eşti un fercheş candidat şi poate aşi fi dispus să te votez. Dar, fiindcă nu te cunosc şi acum te văd întâia dată în viaţa mea, dă-mi voe sa te întreb în ce ape te scalzi? — Vei bine-voi a şti, d-le—ripostează Nea Ghiţă lovind furios cu pumnul în masă—că eu nu mă scald în apă, ci în vin. Şi luându-şi căciula, eşi, trântind uşa după el. — De asta ai aerul a fi aşa de nespălat—îi zice cetăţanul alegător, pe când Nea Ghiţă eşea.* Un glumeţ citind în „Opinia“ lista candidaţilor opoziţiei la colegiul II de Cameră, din Iaşi exclamă : — Peştele de la cap se împute! Aceiaşi listă a făcut pe un curios să se întrebe : — De ce d. G. D. Şerban evită să-şi decline titlul de negustor de lumânări şi d. C. B. Penescu pe acel de proaspăt fost epitrop la Sf. Spiridon? Nici unul nici altul n’au dreptul să se jeneze de aceste titluri—a adăugat curiosul cititor al listei. „Mişcarea“ omite să pue numele ilustrului d. A. D. Xenopool, în coada listei ce-o publică, ca candidat (ertaţi cacofonia) al colegiului universitar. Văzând aceasta, Calmuski a exclamat: — Dacă ’i tradare, trebue s’o ştim şi noi !* D. Vespasian Pella, care’şi câştigase oare care simpatii de la venirea sa în Iaşi, şi a căruia candidatură la colegiul II de Cameră părea asigurată, a fost sacrificat. In locul său a fost pus de G.D. Şerban, în speranţa că va aduce cartelului voturile comercianţilor şi meseriaşilor—speranţă ce se va dovedi cu desăvârşire neîntemeiată. Asemenea a fost carificată candidatura d-lui Titulescu, de teamă să nu fie luat drept vr’un birjar scopit. * Partidul naţional-liberal din Bacău şi-a fixat candidaturile la viitoarele alegeri, în afară de cartel. In lista candidaţilor găsim pe neaoşii naţionali d-nii Emil Rey şi dr. Hesselman. De multe legi şi-au bătut joc colectiviştii, cât au stat la putere. Nici una însă, poate, r.’a fost calcată în picioare şi nesocotită cu mai multă îndrăzneală decât legea asupra cumulului. Colectivistul fie el cât de mare, sau o cât de mică săcătură, năzueşte să aibă cât mai multe slujbe sau, mai bine zis, cât mai multe iefuşoare, căci singura osteneală ce şi-o dă o să încaseze iefuşoara , cât despre slujbă, nu-i el prost s’o facă. Acest nesaţ ne-a procurat scandalosul spectacol de-a vedea oameni, pregătiţi sau nu, ocupând diferite slujbe ce se bat cap in cap una cu alta, să vedem oameni ocupând câte două trei slujbe cari prin însăşi natura lor nu îngădui să le îndeplinească acelaş individ, în acelaş timp; ba, drept culme, să vedem acelaş individ ocupând, în acelaş timp, diferite slujbe, în diferite oraşe. Cerem noului guvern să facă un act de dreptate înfrânând lăcomia cumularzilor. Mila Domnului , în Ţara românească se găsesc nn,destui oaameni pregătiţi pentru diferite ramuri de activitate funcţionărească, ca să mai fie evoe să se deie aceluiaş individ câte două, trei, ba chiar şi mai multe ocupaţii, fără să poată îndeplini cum trebue pe nici una din ele. Situaţia creată de colectivişti nu-i nici dreaptă, nici echitabilă şi schimbarea ei se impune numaidecit. Luni 24 Ianuarie 1911 Ieftenirea traiului Tina dintre preocupările d-lui P. T. Carp, şeful guvernului şi ministru de finance, este şi ieftenirea traiului. D-sa lucrează cu o stăruinţă şi răbdare cum rar s'au văzut la un prm-ministru, spre a rezolva, odată pentru totdeauna, această problemă de cea mai mare însămnătate pentru lumea nevoiaşă. Pe când ziarele opoziţiei injură noul guvern în modul cel mai grosolan, el, şi în special şefei seu îşi dau toată silinţa întru a realiza reforme cari să îmbunătăţească starea nenorocită lăsată de liberali pe urma lor. In primul loc, d. Carp vrea sa ieftinească obiectile absolut necesare traiului mulţimei, ca făina, petrolul, zahărul şi altele. Şi, pentru realizarea acestei măsuri, se vor suprima taxele comunale cari apasă asupra acestor articole de consumaţie. In ceea ce priveşte ieftenirea zahărului, cum fabricele actuale au a se mai bucura de avantajele acordate de Stat pănă la 1914, d. Carp caută o modalitate—şi ea pare a fi fost găsită—de a ajunge la o înţelegere cu acei fabricanţi ca să mai scadă ceva din preţul exorbitant al zahărului. Cum suprimarea taxelor comunale asupra făinei şi petrolului ar aduce o scădere de vro 4.200.00 lei fondului comunal, ea va fi acoperită din veniturile vămilor, cari au crescut considerabil în ultimii ani. O altă preocupare a d-lui Carp este de a înlesni țăranilor procurarea mai eftină a uneltelor trebuitoare la munca câmpului ca pluguri, grape, sape, etc. prin scăderea la jumătate a taxelor vamale actuale, ceea ce va face ca ţăranii să poată cumpără aceste unelte cu 10 la sută mai ieten decât acum. In afară de aceasta d. Carp va căuta să ieftenească şi obiectile de consumaţie ale ţăranilor ca peştele sarat, icrele de crap tescuite etc. Se vor spori salarele a peste 12000 funcţionari mici de la C. F. N. Meseriaşii români vor fi preferaţi la licitaţiele publice şi li se vor da toate furniturile de la Stat, judeţe şi comune cari nu vor trece pestesuma de 10.000 lei. Guvernul mai promite să îndrepte drumurile, să înmulţască şoselele şi căile ferate. Toate aceste măsuri şi altele cuprinse în programul guvernului fiind îmbunătăţiri reale, menite a contribui mult la binele obştesc, propriul interes al alegătorului cu scaun la cap îi dictează să dea tot concursul noului guvern, pentru a-i înlesni munca rodnică ce'și propune s'o desfășoare.