Gazeta Basarabiei, iulie-septembrie 1938 (Anul 4, nr. 790-868)

1938-07-01 / nr. 790

3011) N 33* f — J' ânullV.MO.7»0 i péfllftl ^—"5 ^ ' V­y ^ CEM2UWAT ____VJ—H 1 »«»• W luni le) 135; o lună le! 45 310 JB ÏWPTI­A­H­C H ft B BI JP I­abonaïï M ~ ÊEM Kl H lICfL Æ JB _Mj1L m H JR&m H ___________________ I | S1JE DftjftimfHtl 1 I"! Direcția 247; Redacția s)ad­, ^«jjgf M ^ *'r- p|? *W­H I #If­W­W BB 1111 H­H­E—i­H | !( iarzieres au ministrația 254 ; Tipografia! ~~ '"’a/-/ 0a_d ____ _______ _____ neregulat și Serviciul de noapte 256-1 _ ffWTÜfTgff1 ^k *' -S“£ür^?l!: 4.62si. /a • ifflffi**TM" IMMMUMal^BgMJKMlwBraWlBMlBwJ^MHraMBMi rCClfllllAll Manuscrisele nepublicate ^ rcg.struI pnbHo ai TribunaluIui jud< Lăpusn3( Secția CHIȘINĂU, STRADA ALEXANDRU CEL BUN Nr. 104 ; “ iua se rC:,tltue..._ gg m’a sub otrecto^1 ir8 BISOURiLEî bucurești CALEA VICTORIEI Nr. 33-35 | - nobo lege administrativă 0 NECESITATE D1 UNIFICĂRI NAȚIONALA S’au Înlăturat creațiunile artificiale $1 vestigiile veche| organizări politice Cu Constituția anului 1938, schimbătoare de mentalitate, de metode și sisteme, in În­treaga conducere­­ a statului, s’a anunțat o nouă eră, in care trebuia să se încadreze și administrația. De aceia o nouă lege administrativă nu numai că era necesară, dar era și imperios cerută de noua structură a statului. O nouă lege administrativă era, dealtfel, un vechiu gând al Suveranului, pe care I­ îm­părtășise țârni­nd repetate rânduri. In 1925, pe când era Principe Moștenitor, la în­ființarea Institutului Regal de Științe administrative a Ro­mâniei, in 1930, cu ocazia deschiderii secțiunii de ur­banism al aceluiași Institut, gândul Regal insista asupra nevoii de a se da o noua în­drumare administrației noas­tre. Maiestatea Sa Regele spu­nea printre altele în 1930: „Institutul Regal de­­ Științe Administrative are menirea de a crea o nouă mentalitate administrativă. Prin școala d-voastră trebue să pregătiți elemente no­i din punct de vedere tehnic, cât și sufletesc și să înlocuiți mentalitatea de astăzi, uneori politicianistă, cu o nouă mentalitate, că func­ționarul este la dispoziția pu­blicului și trebue să-l ser­vească“. Ca în toate actele Sale, Suveranul nostru a văzut răul încă de multă vreme, pășind la îndreptarea lui întâiu cu vorba și acum după opt ani, cu fapta. Și această trecere la fapte, a început pe mâini bune. Constituții, a aplicat vasta sa experiență și a ținut seamă de năzuințele populare. Dar ceea ce constituie piatra de hotar despărțitoare de lumea veche de până acum, a fost continua grijă de o viața noastră publică deparazita de crea­­țiunile artificiale, păgubitoare bunului mers al intereselor ge­nerale. In expunerea de motive d ministru Armand Călinescu spun­ne intre altele.­ .Administrația locală, descătușată azi de influ­ența vieții politice pretinde să-și libereze generale, organis­mele sale și să le poată lesa să funcționeze numai in ritmul ne­voilor pur administrative, con­sacrând în chip stabil, intr'o nouă lege, statul său de orga­nizare" . Și mai departe: „Astăzi întâlnim o nouă stră­­duință continuă a separațiunii între politică și administrație, o încercare de creare a unei ști­ințe și tehnice administrative, care să nu aibă nimic de a fa­ce cu electoratul și să nu fie în funcție de el". Aceasta este piatra între lumea nouă și cea de hotar veche politicianistă, exprimată clar, precis și sintetic, de d. ministru Armand Călinescu, în luminoa­sa sa expunere de motive și preconizată încă cu mulți ani în urmă de Maiestatea Sa Regele Carol al I1-lea. Cari sunt bazele nouti reforme Cu alcătuirea nouei reforme administrative, a fost­­ însărci­nat de Armand Cǎlinescu, în calitatea sa de ministru de in­terne. Consiliul de miniștri în care s-a hotărit elaborarea nouei reforma și in care d. ministru Armand Călinescu a fost însărcinat s' o facă, a fost prezidat de M. S. Regele. După studii minuțioase în doctrina dreptului administra­tiv propriu zis, după o anali­ză a legiuirilor din trecut și a celor noui în ființă prin statele europene, ordonându-i materialul de observații per­sonale, ca unul ce avea o so­lidă și îndelungată experiență, punând în cumpănă tradiția locală, moravurile și psiholo­gia poporului, d. ministru Ar­mand Călinescu a întocmit proectul care a fost dat pub­licității și lăsat în timp util discuției publice. Punând în contribuie ulte­rior și colaborarea Institutu­lui regal de științe administ­rative ca și comentariile ivite in presă, d. ministru Armand Călinescu a putut rămâne cu marea satisfacție de a fi în­chegat una din cele mai im­portante legi organice ale vie­ții noastre publice Direcțiunile duse prin pre­să asupra doctrinei dreptului administrativ, asupra culturii românești, asupra logicei pe care este fundal proectul, n'au avut darul decât să arate perfecta unitate a legii, tem­e­­nicia și valabilitatea ei. Ritmul nou imprimat de noua Constituție, cere in pri­­mul rând seriozitate. Și nu’se putea alcătui o lege bazată pe actuala Constitute a sta­tului nostru, care să amin­tească in lacunele ei, un defec ARMAND CĂLINESCU tuozitatea organicită(), vechi­le proecte elaborate pe culoa­rele Camerii, in halluri de ho­teluri, in grabă și cuprinzând articole și aliniate interesate Noua lege administrativă, întocmită pe temeiuri atât de solide și un acord perfect cu realitățile sociale și economi­ce ale țării, vine să aducă un nou ritm de viată: închegarea regiunilor, după interese lo­cale, după afinități sufletești și cu Măturarea vechiului provincialism, dăunător uni­­tă­ii nemului, sunt fundamen­tele solide cari au stat la al­cătuirea nouei orânduiri ad­ministrative a țării. Hotar de lume noui D Ministru Armand Călines­cu nu a purces la lucru, cu do­rința inovatorului cu orice preț D-sa a făcut creație personală a transpus din principiile nouei Răsb­oia și chino­ japonez Vasul de răsboi japonez „Idzurao“, care a fost bombardat de avioanele chineze Sâmbăta trecută întrevederea dintre d-nii Franasovici și col. Beck VARȘOVIA, 29.­D. Ri­­chard Franasovici, ambasada­ avut aseară o lungă întreve­dere cu d. col. Beck, mini­stru de externe al Poloniei. După această întrevedere d. Franasovici a părăsit capi­tala Poloniei plecând spre București. D. FRANASOVICI rus României la Varșovia,‹ 0 decizie a direcțiune) reglementării importului BUCUREȘTI. 29.­­ Direc­ția reglementării importului din ministerul Economiei Na­ționale, atrage din nou atenția importatorilor de mărfuri fără autorizație de import, că mărfurile vor rămâne în vamă pe răspunderea celui ce a comandat și adus marfa fără a fi posedat o autorizație pentru această. Tot odată acești importa­­tori ar fi semnalați ministeru­lui ca unii care compromit prin natura purtării lor co­merțul nostru extern. Conferința uniunii orașelor BUCUREȘTI, 29.—in cur­ Reprezentanții Astrei" la I.P F. Patriarh BUCUREȘTI, 29.­­ I. P. S. patriarhul Miron Cristea, președintele consiliului de mi­niștri, a primit la ora 11 o delegația a despărțimântului „Astrei“ din Ardeal. La ora 12 delegația a fost primită de d. Armand Căli­nescu, ministru de interne și interimar la educația națio­nală. Ședința comisiunii pentru încadrarea personalului românesc in intreprinderi BUCUR­EȘTI, a...—Comisiu­­nea pentru încadrarea per­sonalului românesc în în­treprinderi a­­ unul astasi sedința c omisiunea a asediat ra­poartele asupra aplicării legei pentru încadrarea personalului românesc, fă­cute de Inspectori Indus­triali de regiune ș J a dis­pus aplicarea de sancțiuni la un mare număr de în­treprinderi care nu s'au con­firmat cerințelor tegel BUCUREȘTI, 29.­­ Se împlinesc in curând 30 ani de la înființarea universității populare de la Vălenii de Munte, îndrumată de d. prof .ie. Iorgo. Importanța acestei universi­tăți este foarte mare și ea se vede mai ales din numărul tot mai vădit al celor ce vin să- și împrospăteze puterile sufletești la acest mare insti­tut de cultură. Jubileul de 30 ani al uni­versității populare din Vălenii de Maine va fi sărbătorit cu mult fast, sul zilei de astăzi au sosit în­­ Capitală 16 primari a unor­­ Capitale europene și de peste Ocean care vor participa la conferința uniunei internațio­nale a orașelor care se des­chide mâine. NEW­ YORK, 29. — Ploile torențiale din ultimele zile au provocat mari pagube în câteva state ale Americii de Nord. Se afirmă că pagubele pri­cinuite numai recoltelor se cifrează la zeci de milioane dolari. lin iBPil­B importam 1 m ip î. INI est­e A în­"" S © ’ ....imiss ira f«area universității populare «lela Vălenii «le UHunfe Lituania revoltată de atitudinea Germaniei KLAIPEDA, 29.­­ Se a­­nunță că starea de spirit din Klaipeda continuă a fi foarte agitată. Populația lituaniană este adânc revoltată de atitudinea marinarilor germani de pe vaporul ancorat la Klaipeda, atitudine ostilă fată de litua­nieni. In urma celor petrecute sunt 50 răniți și un mort. Marele Voevod Mihai s’a înapoiat în Capitală BUCUREȘTI, 29. — M. S. Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, care a făcut o călătorie de studii în țară împreună cu colegii săi de clasă, s’a înapoiat astăzi în capitală. In gara Mogoșoaia Marele Voevod Mihai a fost întâmpi­nat de membrii guvernului și capii autorităților civile și militare, BELGRAD, 29. — D. M. Stoiadinovici, președintele con­siliului de miniștri și ministru de externe al­­ Iugoslaviei a primit aseară intr'o lungă au­­di­ență ba d. V. Older*, mi­nistrul plenipotențiar al Ro­mâniei la Belgrad. O consfătuire la Kremlin D. STALIN va dobândi puteri discreționare asupra întregii Rusii Sovietice MOSCOVA, 29.­Din cer­­curi bine informate se anun­ță că aseară s-a ținut la Kremlin, o importantă consfă­tuire prezidată de d. Stalin. La aceasta consfătuire au participat pe lângă membrii biroului politic și mai mulți fruntași ai partidului comu­nist. D mareșal Voroși­ov a ți­nut un mare discurs asupra situației creiate in U. R­S. S. în urma recentelor alegeri. Rezultatul alegerilor, a spus între altele d. mareșal Voro­­șilov, are darul de a nemul­țumi adânc conducerea parti­dului comunist și în special pe d. Stalin, secretarul gene­ral al partidului care a pus multe speranțe în rezultatul acestor alegeri. Mai departe d. Voroșilov a arătat că este necesar să se tragă anumite consecințe de pe urma alegerilor efec­tuate. In aplauzele unanime ale celor ce au participat la cons­fătuire­a, Voroșilov a propus d-lui Stalin, să ia personal conducerea statului și nu nu­mai a partidului, urmând ca el personal să hotărască titlul pe care-l va purta în calitate de conducător al statului. Printr'o lege care urm­ează să fie votată de parlamentul, ce va fi în curând, se vor a­­corda d-lui Stalin puteri dis­creționare în conducerea U. R. S. S. D. Stalin, a răspuns la dis­cursul d-lui mareșal Voroși­lov, printr’o scurtă declarație că va aviza în scurt timp a­­supra propunerei făcute de d. Voroșilov și insistând a­­supra unei noul­epurațiun care trebue să se facă înain­te de toate în partid, ca ur­mare a rezultatului recentelor alegeri. Se comentează faptul că la aceasta consfătuire nu a participat nici d. Litvinov, comisar al poporului la afa­cerile străine și nici titularii altor departamente politice importante, RIGA, 29.—Se anunță din Mos­cova că în urma unei importante conferințe ținute aseară la Kremlin, s'a hotă­rit a se proceda la o nouă epurație a cadrelor cari vor privi la data aceasta diverși conducători politici. Azi dimineață în urma unei noui întrevederi dintre d. mareșal Voroșilov și Ejov, comisar al poporului la in­terne, s'a hotărit a se face o serie de destituiri de funcțio­nari superiori, dându-se în a­­celaș timp ordine pentru a­­restarea a peste 200 de per­sonalități de vază din U. R. S. S. Se crede că numărul celor care vor fi arestați și de­portați în urma nouei epura­­țiuni va fi de peste cinci mii oameni, Republicanii spanioli puși pe fugă BURGOS, 29.­­ Trupele naționaliste continuă înainta­rea pe frontul de la Terual. La răsăritul orașului Ariana trupele naționaliste au reușit să pună pe fugă forțele re­publicane care au avut de suferit mari pierderi. Acțiunea aviației naționa­liste pe ziua de azi a fost de asemenea foarte latentă. O escadrilă de avioane a bombardat din nou portul Valencia. Mai multe vapoare anco­rate in port au fost incen­diate și distruse. Aviația naționalistă a bom­bardat și alte porturi repu­blicane pricinuind inamicului foarte mari pierderi! SHANGHAI. 29.­—Inundații­le provocate de revărsarea fluviului galben sunt in des­creștere. Forțele japoneze pregă­tesc o nouă trecere peste fluviul galben în scopul de a relua ofensiva asupra orașu­lui Hankeu. BALIVERNELE STRĂZII... Apologia frumusețe! Eri pe la orele 12 ziua, când florile adormiseră sub pălălaia ra­zelor de soare, l-am­ văzut pe d­a... intrând în grădina publică, cu pas leneș și moale, având alături o domnișoară îmbrăcată în roz și frumoasă ca un roșmarin. — Să ne așezăm undeva la um­bră domnișoară,—zise eroul meu și ocolind centrul grădinii, i-am văzut aranjați pe o bancă întune­coasă, sub un tei bătrân, cu o ploaia verde de frunze. Am zit-o și eu de câteva ori și cu ce­a­­numite precauții, m'am așezat la capătul băncii ocupate de ei. — Ne-am așezat la umbră pentru că pe dumneata nu trebue să te bată soarelei—l-am auzit pe d. M... începând conversația. — Hi. Nu prea mă interesează —zise frumoasa lui parteneră — Ar trebui să te intereseze, e o chestiune foarte importantă. — De ce? » — Pentru că dumneata ești tâ­nără și tinerețea este singura pia­tră prețioasă, ce merită s'o păs­trezi. Eu nu simt asta, d. M.. Acum nu o simți, bineînțeles Dar va veni o vreme, când ai să devii și dumneata bătrână, când ai să te faci sbâreită și urâtă, când gândurile au să-ți brăzdeze fruntea, iar patimile au să-ți ardă buzele cu flacăra lor mistuitoare și a­­tunci ai s'o simți foarte bine. Acum ori­unde apari dumneata, pe toți­­i tragi după sine, dar oare totdeauna are să fie așa? Ai, domnișoară, o față uluitor de frumoasă. Nu te încrunta, că ăsta-i adevărul. Iar frumusețea este forma geniului și chiar mai mult decât geniul, pentru că ea nu cere explicații. Frun­usețea are cele mai multe drepturi la putere. Zâm­bești, așa-i? Ei, lasă, uite, s'o pierzi și pe urmă să vezi cum n'ai să mai zâmbești ! Oamenii spun uneori că frumusețea e superficia­lă. Poate că, cine știe I nu orice caz ea e mai puțin superficială ca gândul. Pentru mine frumusețea e minunea minunilor. Adevărata tai­nă a lumii se găsește la cele vă­zute, nu în cele nevăzute. Ca domnișoară, Dumnezeu a fost milostiv cu dumneata. Dar când va trece tinerețea, va trece și fru­musețea împreună cu ea .. Timpul e foarte gelos și duce o luptă cruntă cu toți trandafirii, cu care ne-a împodobit natura. Dl Dudue, folosește-te da tine­­rețea dumitale, atâta vreme cât ea încă n'a fugit. le. N'arunca ca aurul zilelor dumita ascultând oameni plictisitorii căutând să încurajezi pe cei dis­perați și bădărani. Toți aceștia sunt bolile și idea­lurile mincinoase ale veacului nos­tru. Trăiește, să nu se piardă nimic pentru dumneata Trăește, în afa­ră de tinerețe nu există nimic alt­ceva pe lume. Fata il asculta cu ochii pironiți pe un fir de iarbă. Mărturisesc, că n'am auzit până ieri o altă cântare din mandolină la urechea unei fete, mai inteli­gentă și mai plină de conținut ca cea a d. M.. . din grădina publică. Mâinele lor au prins să se ap­ropie instinctiv. Eu m'am ridicat la iuțeală de pa bancă și ștergându-mi sudoarea cu batista, imi simțeam sufletul în­viorat de cea mai cristalină boare de vânt... Pentru fiecare zi... Adevărata renaștere unui popor începe cu tin­­e­rimea sa; adevărata deca­dentă tot de Acolo începe. S. Mihedint FLORIDOR

Next