Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-01-04 / nr. 1
GSP„Memnesor IA31 pe daegali să nu creadă încă încheiet rezbelii cu Rossia. Fiind teamă ca vinerea viitoare să nu prerumpă o nouă tulburare, apoi o proclamație imperială au întărit încredințările ai Șekullelam. Poporul s'au liniștt, dar procesiea ce Sultanul face mergănd la geamie, în acea vinire nu s'au făcut. Aceste mișcări au fost îndemnate Gheșid Pașa a da a sa demisie, care însă nu s'au acceptat de M. Sa Sultanul, însă ista funcționari pentru paza persoanei sale, petrecea în palatul imperial. Ce zice că, căteva zile ar fi petrecut pe coverta unui vapor Engleza. Abetica, elevi învață pe conta Una din cele mai frumoase instituții a Împărătesei Maria Tereza, adecă: Academie a știinților Orientale, în care un număr de Statului, limbile Orientale și altele, precum legile și ființele politice, formănduse prin aceasta pentru serviciul diplomatic în Orient, va serba în luna aceasta Ibbilecl seu de 100 ianuarie ani. Ienici, Tugul, Sturmer, Walemburg, Dombai, Lambert, Bre ner, Flaișhachel de Hachenau, Hamer-Purgstal, Rozențuaig, Huzar mi alți barbați ue au eșit din astă însămnătoare instituție, ne mărturisește de a pune meritul celebrităței sale. Jubileul se va serba cu o solenitate religioasă și se va bate și o medalie spre a-i vecinici memoriea. O corespondență arată că la Pompei(poliție lăngă Neapoli ce a trecut 1600 ani sub pămănt) s'au descoperit bucăți mari de coloruri (văpsele) foarte bune cu care Pompeenii lui zugrăveau păreții locuinței lor. Aceste coloruri sănt atăt de bine pastrate și așa de vioae, încăt mirarea face loc întrebărei, de poate fi cu putință acest lucru? Însă, aceea ce'i și mai interesant descoperirea unui căci, pănă acuma nu se încă este, microscop, și ea nici cum că la cei vechi ar fi existat un aseminea instrument. De aceea nimi eriale în golfu, spre a pute mi Di, încuințăleagă cum ai putut cei vechi numai neștiința aceasta autorităților neporocitei cu vederea ochilor, să lucreze figurile mai politic Sinope, nezărite ce s'au descoperit ne „Prețioza” „Aflănd că, vasele Tspienii ce duceau din colecțiea petrelor prețioase a Muze necontenit spre țermurile Abhaziei ca să a lui Burbon, revolteze popoarele supuse Rossiei, și că În 23 Dechemvrie I. Ca À. Arhiduca Carlacumaele ce adăpostise în portul de St Luis, au sosit în Lemberg, unde s'au prinope, am fost redus la trista nevoe de a le combate chiar cu pericolul de a strica politica și mit cu o mare solenitate. De la Biena ce scrie din 19 Dechemvrie că voiagorii veniți acolo în acea zi de la Calafat, și carii au avut portul de aice. Eu compătimesc trista soartă a poliției și araocazie să vadă cititorilor nevinovați, căci, numai singura tabăra turcească din astă politioară, is îndărătnicie a locuitorilor dușmani și mai zorisesc că, raporturile de mai nainte ce ales focul bateriilor ne-au îndatorit să arătaț numărul oastei Turcești de 36,000 întrebuințăm doambele ka ne unicul mijsănt încărcate. Însă, ii asigură de asă loc de a le face să înceteze mai curănd: minea că, pănă acum s'au înmormăntat eu însă, cea mai mare stricăciune cauzată pe Calafat cel puțin 800 inși, din cari cealitiei n'au putut veni decăt fără înd ceamai mare parte Egipteni, morți de febulă, de la sfărmăturile înflăcărate a vaselin lor turcești, aprinse în cea mai mare parcauza climei cu care nu sănt deprinși, te chiar de însuși echipajele lor. General cvartiza ăi într'un așăzămănt de rite locale. Mai mulți inși au orbit Din parte'mi, de îndată ce focul dușcarantină, carile precum și tabăra estemanului mă îngădui, am trimis o barcă cu întărit cu ripi și baterii. Lucrările în un ovigen parlamentar, spre a explica antru aceasta au încetat de'ndată ce au priorităților politiei adevăratele mese in 4r iat nova, Cap VI politiea Calafat n'au intenții; însă, ofițeriul au șezut acolo mai o cut : : FLN fac nici o a doua parte din numărul lo oară fărbă KACB poată întălni pe cineva. Incuitorilor ei. Alte noutăți de la Calafat arată că: „Tot cursul zilei de ieri nu s'au arătat nimine, afară de cătra Greci, ue ce ziceau acolo ce rădicau fortificații în dosul acei trimeși ca deputați de cătră compoziții, spre a protegui o întămplătoare lor, locuitori în ace poliție, și retragere peste Dunăre. Turcii ceașepcarii mă rugau să-i iețne flota me. Însă, tau a fi atacați atăt în front căt și răneavănd instrucții atingătoare de către 347 — AT - turiști prin corposurile ce ap veni despre „„„. turcească, am adresat pe toți a Cepsica și Bulgaria, unde ap ai trecut „ei nenorociți la consulaturile Europene. Dunărea la Radoievaț și Orșova. Gene Acuma voiu părăsi valul Anrep, comanda avangarda corpului datorirea cărți despre partea Craiovei. Vicemiralul flotei Roșiene Nachimoff, au purces de la Sinope după cunoscuta comportul și sper în în DV. spre a face cunoscut portului Cinone. Priimește D. Consuli, batere, au adresat Consulului Austrian din cvac -i deciță Admiralul flotei Imace politie, următoarea scrisoare. 8 Pizne J.„...7 - „Domnule Consulu” îngădue mi a mi adre părătești Poccione, P. Nacshimofa, sa la DV ca la singurul reprezentat European, a cărui bandieră am văzut'o fluturănd în politie, și să vă fac cunoscut singurul și unicul scop a venirei vaselor O a JURNALULUI de FRANCFORT arată KB, la Colmar s'au făcorespondență patrioții et ; à „ eu . obvadra Impărătească n'au avut nici o incondtuție mimică asupra poliției, ori asupra Hepmaniea, orez groasă de două degete, pe care o pusă ferbinte peste creșetul capului fachirului, carile era încă cald Ka și Aneiga înmormăntărei, mi and, după ce nulu frecat toate mătulările, casnicul ăi de stupă de ceară toate răsuflăturile și atunce fachirul deschisă ochii, cu toate aceste, de cunoștință. Aceleia nu 'i ce re'aturnă decăt după ce ce așăză într'un feredeu cala, ce pasă singur ne scaun, Rugint Sing, unde minunat de această faptă, invită chiar în acea sară ne fachirul la Derbar, unde el se arătă ca și cănd n'ar fi urmat pimnbă mai înainte cu dănsul. Astă aventură zice D. Senberg mi s'au scropicit de cătră generalul Pentura, cu toate că și mai înainte la Pengab mai multe persoane demne de credință, îmi vorbise de acest eveniment ca de un tact adevărat, și spusele lor ce potrivelau mai în totul cu cele de mai sus, el se părea încă lipsit Ezbvaz 42202 tieșielă. SE COMBATEREA „ntre oameni și între căni. . nu'i dedu de rușine și ni îndată scăpără din pomăni, și făcănd un semi-cerc, întocmai pre făceau celebrele alergări de cai, vănător a acestor bețivi, atrasă asupră de atenție a dronei de căni, fără proprietari, furnică pe stratele din Constantinopoli, carii sănt deprinși cu pașii statorii nauți ce comandează mărilor, ce repeziră asu- zițiea lor destul de desperată, anu conduse de Maidăunăzi, șefă marinari a unui vas de „ cum par cerbii mirenii cănd ceilod asaltat de Stupi. (paris )necre măsură, treceau prin Ipodromul de căpoată fie englez, carii după datina de acum băușă vie chi Aflănduse în acea poziție, ii căutără găbui un căne de vre-un picior și prinla constantinopoli, prin acea antică arenă, zindu'a di începură CBCC învărtească cu el unde, în timpurile Imperatorilor Bizantini, se pintre ceilalți căni întocimai la un vărtej. Mersul le lovind cu furie în Toni ceilalți,mai murea în mănile lor, apoi, pănă cănd apuca un altul, și cu acest chip urmără un timp bunișor de la cea manevră, învinși prin acest atac neașteptat, bienii căni se retraseră, urlănd prin ici și măstratele Belline, după care și îndrăsneții maila jără epuuUL urinari se retraseră, ce-i dreptul nu fără de a - - i vevi a Cozoșăviților. Cure a lătra, ent, însă măndri de strălucita la, victorie. Iar marinarii aspărțiră cu petre în trănșii spre a-i face să tacă. Însă, aceși căni impertinenți, fără de respect cătră membrii uiei pe mai mulți pra lormi mușcară din ei de Pe jărtie velină, 9 stampe litografite, vine. Dar, chiar și în acea stareță de veție se află de vănzare la librerii cu prețu în care se aflau, practica fiilor Albionului de 7 lei exemplarul. tr. A. O. CALENDARUL PE 1854 PENTRU ROMĂNI 1