Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-09-16 / nr. 73
lor În realitate, cabinetul Austriean ne nu primie abuma, la un rezuleat a conferențiilor sale vecin și «london, nnge valent de pace, care, în ce se ari e de formă, foc pedirsire bu maniera cea mai puțin privitoasă pentru o priimire onorabilă și asupra încsmnărei cărora, nu putem să ne înșălăm, fiind kb, după însuși mărturisirea guvernului Franțez, astfel cu după culmea ce vederează fără nici o cruțare din publicațiea oficială a respinsului seu cătră cabinetul Vienei, aceea ce se înțălege prin interesul echilibrului Esponean, „ îneamură nimică altă, decăt, nimicirea tututratatelor celor noastre mapitime, care, în urmarea lipsei de orice contrănoastre de mai nainte, sfărămarea așăzămi nEii réalité, le cabinet autrichien nous transmet - actuellement, somi résulitat de ses conférences avec les cours de Paris et de Londres, d digées s, en Ce qui touche la forme, sont r adoption honorab et sur la signification desquelles que, d'après l'aveu du gouvernement français L nous ne saurions nous tromper, atten tel qu'il est constanté sal . par la publication officielle de sa réponse au cabinet de Vient ce qu'on eatend par l'intérêt de l'équilibre européen la mesure pas a te chose que l'anéantissement de toas nos traités antérieurs, la à lruction de tous nos établissemens maritimes, lesquels, par suite de l'a sence de tout contre-poids, sont, dit-on, une menace perpétuelle con l'empire ottoman, et La restriction de la puissance russe dans la mer Noi Ce sont là neanmeine les bases que le gouvernemnnt autrichien mn gesommande; et quoiqu'il nous exhorte à les accepter saus réserve, In croit pas moins devoir uoux informer que pour ce qui les concerue puissances maritimes ne les considèrent nullement somme déffinitivemd arr tées el se réservent de les modifier en temps opportun, suivant chances de la guerre; de telle sorte que notre acceptation des bases suffirait pas pour nous fournir même la prévision certaine de la ces tiou des hostilités. Le gouvernement autrichien va plus loin encore s nous déclare qu'à son avis ces bases résultent des principes du prol cole, et qu'elles sont les sonditions nécessaires d'une paix solide et d rable; en conséquence, il nous informe qu'il s'y rallis complétement | il a même pris vis-à-vis de puissances occidentales l'engagement for de ne traiter avec nous sur aucuue autre base. Dans ces circonstances, il devient inutile pour nous Ghamineg des cd litions que, tout en nous les posant, on déclare mobiles et caghiabi des conditions qui, si elles restaient telles qu'on nous les soumet act lement, sprrosegaient déjà une Russie aflaiblie par l'épuisement d'un | gue guerre, el qui, si la puissance passagère des événemens nous for jumais à popu y soumettre, loin d'assurer à l'Europe une paix solide! surtout durable, comme le gouvernement autrichien parait le croire, faraient qu'exposer cette paix à des complications sans fin. Tn accédalll comme il l'a fait, aux principes inscrits dans le protocole, l'Empereur pas eu l'intention de leur attribuer la signification qu'on leur donne. Le sacrilice immense que nous étions prèts à faire aux intérêts pa culiers de l'Autriche et de l'Allemagne devant rester sans aucune se pensation de la part de l'Autriche, et celle-ci, an lien d'y voir un 1 yen de se dégager des obligations acceptées par elle jusqu'alors, ay cru, au contraire, devoir s'unir aux puisances nos ennemies par des | gagemens plus forts encore et plus étendus, pops regrellons vivenl de ne pouveir donner suite à ses dernières communications, Nous 4 vons, dons notre position actuelle, avoir épuisé des cond sions compatibles avec notre honneur, et nos intentions sincérement cifiques n'ayant pas été accuvillies, il ne nous reste qu'à suivre foi ment la marche qui nous est tracée par nos adversaires euy-moimes, € à-dire à laiser comme eux aux chances de la guerre de déterminer la définitive des négociations. Le gouvernement autrichien est déjà informé que des motifs emrga uniquement à nos nécessités stratégiques ont engagé l'Empereur à or ner à ses troupes de se retirer segghiege le Prath, Ainsi rentrés « uos troutières et nous maintenant sur la défensive, nous altendrous s cette position que des ouvertures équitables nous permellent de concorder nous voeux pour le rétablissement de la paix avec notre nilé et nos intérêts politiques, en évilont de provoquer de propos béré un aceroissement de complications, mais en étant décidé en m att: temps à défendre avec résolution notre territoire contre tonte étrangère, de quelque part qu'elle puisse venir. | ; * ‘ * . Votre Excellence aura la bonté de porter la présente dépêche - valanță, ce zice Kb sănt, o necogenită amenințare în contra Imperiului Otoman, și restrăngerea puterei Rușiene în marea Neagră. Cu toate aceste, aste sunt bazele, pe care, guvernul Austriean ne le recomandă; și cu 10176 că ne sfătuește a le priimi fără conliții, totuși nu crede mai puțin de datoriea ca să ne informeze. Ele, în ceea ce ce atinge de puterile maritime, ele nu le privesc de feliu ca definitiv hotărătonii ăși păstrează dritul a le modismna în timpul cuviincios, după întămplările rezbelului; astfeliu, încănpbuișirea noastră a acelor baze, n'ar fi de agiuns, nici chiar ca să ne fae, a prevedea cu siguranții, încetarea dușmăniilor. Guvernul Austriean, merge încă și mai departe; el ne declară că, după ideea sa acele baze rezultă din principiile protocolului, și că ele sunt condițiile neapărate a unei păci solide și trainice; prin urmare, ne informează că se unește în totul, și că, ei au luat cătră puterile occidentale, chiar și îndatorirea formală a nu trata cu noi, de căt pe acele baze. În aste înpregiurări , de prisos pentru noi să mai examinăm acele condiții, ce o dată cu propunerea lor, ne se declară că sănt nestatornice vii scimbătoare, niște condiții care, de vor rămănea alt feliu după cum ne se supun acuma, ar da loc să se presume o Roșie slavă și stoarsă de un rezbel îndelungat; și care, deacă cum Guvernul Austriean se pare Kbes puterea trecătoare a evenimentelor ne-ar avenii vre-odată să ne supunem lor, departe de a asigura Europei o pace solidă și mai ales trainivă, dans peredhe, nu na face alta, decăt să espite astă pace unor comnplicații fără de capăt. Priiminducă după kom au făcut, cu primiriile medorise în protobol, Vmperatorul, nau avut scopul Că se atribuească înțălesul cele ce db. Suărtuile nemărginite le săntem gata ale vase intereselor particulare ale Austriei și Germaniei, trebuind să rămăe fără nici o descrăunare din partea Austriei, și ea, în loc de a vele în acelega un mijloc CB se desfacă de îndatoririle priimite de ea pănă atunce, crezind din contra că trebue să se unească cu puterile dușmane ale noastre, prin îndatoriri mult mai puternice și mai întinse, ne pare foarte rău, că nu putem da o urmare acestor de pe urmă comunicații. Noi credem, la pozițiea noastră de acuma, Kb, aim măntuit măsurile de concesii notrivite cu onorul nostru: ear scopurile noastre cu sinceritate naclnice, nefiind priimite, nu ne rămâne alta de către urmăm siliți marșal ce ne ce înseamnă chiar de cătră dușmanii noștri, adecă, să ne lăsăm ca și ei la întămnițările rezvelului, care, ce determineze bazele definitive a negoțiațiilor. Guvernul Austriean, pănă acuma e și informat că, niște motive ce ce țin numai curat de trebuințile neanspare strategile, am îndemnat ne Imperatorul să ordoneze trupelor sale à ce retrage d'ndărăptul Prutului. Astfeliu rengrăndg în marginile noastre ini ținăndu-ne ne detenzină, vom aștepta mai în ACTE poziție, ca nișe propuneri drepte, să ne îngădue a norpiii dorințile noastre pentru restatornicirea păcei, nu dignitatea și interesele noastre politice, ferindune de a provoca ca înnadine o creștere teritoriul nostru în contrar ori ce atac străin, din or și care parte ap pute CB vie EC. Voastră, va ane bunătate să aducă acastă depeșire la cunoștința D. Conte Buol. priimiți și 4. J. S. Petersburg 26 Amser 1 6 (schemis) Neselrode conmaissanse de M. le comte de Buol. Agréez, etc, complicaițiilor; dar, tothotărăre St Pétersbourg 26 août 154. o dat, fiind determinați a apăra ;. FA là manière la: | ins À nvenable pour une ne signifie (Signé) de Nesselrode, @ ( | ! _ { | | - Para Pomsneack®e Dean Brvurești ce spune ce, D. conte Ludolcă, îngăiul secretar a ingterenunția turei Austriene, sosisă acolo și că Ce Ra înpărtăși de lucrările organizației ve aveau să se D. Conptear Austriean, Baronul Bax, Torde la Bercurești înștiințază că, în 6 (25) Angust, dimineață la 10 oare, au întrat acolo ambele Brigade Abstriene Baurlo și Șarțel, în pos. Feli-marșal-leitenanții: Conte Koponini mi Bapon Aleman, Aleste trupe Cuc așezat la vpaorieră și s'au cercetat de Ecs. Sl coman cangul du porpée, de stăngă erau așezate două brigade turcești cu 16 tunuri și 4e droane de cavalerie împreună și doss vpagalioane de infanterie mă, dăpa aceela au defilat înpintea generalităței trăpele Ascrpi întrarea trupelor-le, R.-le, măreață, și s'au raporat de un timp frusos, o penumărate mol de privigori s'au adunat un ancer speginol frumos. Dregătoriile nale au acomnaninat după pccea ne vesta Romandantis de nunta de ruapdie (hapuntinh,) ce era păn mx coprine de pacrea Romănuă, s'lu așelor trășele I-le ale Alst Amvelon brigade s'au încpartirăit în convialie, iar argileriea și a cărora frunte înceașă, îndată după sosirea cele O romane micele Romănce pelaure. Ca nomandant sa de coronorura sa. Aa cornul fapă fiind și Ece. S. Omper-Pașa, la aripi toanele ce aflau prforă de apolitie. & com