Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-01-14 / nr. 4
te l'asera de Moldavii ex pănlici a Insitetăl Alvinei lănea mi Gora Ilpeysa anonamentălăi pe ana 111 lei lompștiințeriei căte alemănodel în Aleginel oficial à 50 parale N ° 24.|)poi 14 IANUARIE Jeudis. Priz d'abonnement, La Gazette de Moldavia parait à Jasey ‘Institut de l'Abeille tous les Lundis et trois ducats par année. Prix d'insertion pour des annonces, I piastre la ligne, et dans le Bulletia officiel à 50 ragapn. saut xx G NOBITAUE DIN CADMTRU M. Sale IMNERATORULUI. Ecs. La General Maiorul din Cniza Prințul Pavel Urussola, după de au plinit provizoriuc funcțiile toatei mi s'au înturnat la București, dubănd cu cine sentimentele vică . sale calități și vinevoitoarele dispoziții cătră Mondoneni. Din nepcrotire însă pentru conierarea din Iaști, de care Ed. Sadoku pentru D. Vige rezident provizoriib. Părintele seu, marile Șimbelan a M. S. S. membrului Imperiului, Prezident Adunărei Generale a Departamentelor Senatul Îndreptător, ce se află la Moscva, Cavaler ordinilor Rusiene, au răposat la 23 Decembrie în acea capitală, în vărstă de 92 ani, DEPARTAMENTUL DE FINANG. și a tavelei comparaÎn urmarea notei CE. Agenții ns No. 11855, zi se asupri prăbei de valora sorocovățului pupu cu acel pechiu, socotit în întocmii potrivire la pure, macardenii jumătăților veni, însă, cuprinde în sine tot cel pechru și în părțile austriene circulează Dreptatrea, alest Denartamet de Finanu scrie tutuloru Ieprăvniliilor, ba dindeată să publice în tooate eptile acelui ținutu prin pripiighitorii ocoalelor și în tărguri prin comieari ca, sorocopățul mou de ape No. 20, să fie priimit și la hame mi în peaVțțe-Prezident în acest Principat, ei recunoștințe astă țeară le îi plăcea CB aie au părăsit și sincerile păreri de rău Iașii în 12 a curgăa tutulor acelora, carii în unui ad pns și prelungi, el apoi de mărimea p'au putut să aibă onor a'l apropiea, fără să'i aprețueasștiind isprăvniciile că, dec coner' aducă pre o din porcungarat, cea pe de urmă săptămănărei Sale în astă”politie, au fost începutul feliu de numire, tripă urmare întru aceasta, ea va fi învinoviățită, de a petrece l a Consiliulin s Son Exe. NOCVELLES DE L'INTERIEUR. le Général Major à la suite de S. M. 4’ Æs:mpererr Prince Paul Ouroussoff, après avoir provisoirement rempli ce-Président dans cette Prine ipauté, sy et retourne à Bucarest, a quitté Mardi le 12 de s. m. Lasemportant les sentimens de vive gesonnaissance et les sincères rexrêts de tous ceux; qui dans ce pays, o ont pû avoir lhonneur de 1 Rarrgosneg, sans apprécier bienveillantes dispositions pour les Moldaves. société de Jassy, : dont Son Exec. aimait a-se Voir entourée, la degniure semaine de Son ssiong dans sette ville, était le sommensement d'pn deuil profond et prolonsé pour Mr. le Vice+Pr ésident! provisoire. Son père, Grand Chambellan de S. M. 1, Membre da Conseil de l'Empire, Président de l'Assemblée générale des Départements du Sénat dirigeant, qui siègent à Moscou, Chevalier des Ordres de Russie, était décedé le 25 Décembre, daus cette capitale, ses hautes qualités et ses Malheureusement pour la agé de 92 Département des Finances, L'Agence Le Re Acee, par, an Note sub No. 11855, vient de sommpniquer à ce Département un tsbleau comparatif de l'essai de valeur entre le nouveau et l’ancien Tăjanizițeg (sorocovetz), du quel ii résulte que le nouveau Tăzmanzizeg, bien que d’un volume de moitié plus petit que celui de l'ancienne monnaie de ce nom, contient néanmoins la même ‘quantité d'argent; et pour celle raison ces dans tont l'Empire d'Autriche. atăta arging KA mi ape acelașu prețu. piéces ont un cours identique En conséquence le Département des Finanses enioint a tous les administgatengre des distghisie dé faire publier laut dans les xillages que dans les villes de la Principauté, gae le noprean Tzwantziger, portant le chiffre 20, est reçu à la Westiarie et sur ‘rer după cursul acelui vechiu, fără vre o scriere sourt nici un la place au taux de l'ancien sans une diminution ans pne. Pes Admi nistrateurs sont tenus de veiller, observation de cet ordre, dans leurs ressorts respectifs. - 5 les fonstions ans, sous leurs responsabilité, ! Ala de Vistricte ațuuna ROMANSAS Z-5 = Turciea . GAZETA de VIENA publică următoarea notă care reprezentanții celor patru mari puteri, pe temeiul confereției de Viena, au adresat'o Î. Porți. „Solecrisul, în conformitate cu reprezentanții N. N. N. ape onora în cunoștiința ne À Poartă, că le avănd motiv și ce au urmat după aceasta, că dupre profpriile declarații Sale Maiestăți, de a asigurată egalitatea deplină a cirestuea dorește numai ri și a de M. S. , tot încă a crede prin declarațiea de rezbelu că Maiestatea . Ca Impe- Sultanul mi de cătră ai sei glorioși strămoși, ratorul nu privește alirul negoțiațiilor rupt comunităților creștine, și facturile îngă ștind, declarații prin declarațiea că ea privea Imperial ei șe va atărnată de onorul ei a continua de a ve a susținea acele drepturi și privilegii, și că ea, pururea este plecată a pune capăt desripărei păscute între aceste două Imsupuse JL. Porți. din partea ca, A. Poartă, respunzind la rang”.3 ISTORIE SINOPTICĂ A TURELOR (încheierea). De la învingerea lui Soliman sub șurii Vienei, în 1929, Germanica sub șeful ei Imneratorul de Roma, au început rezbelile cele openzise (atacătoare) asupra Don Aguan de Ausptriea au sfărmat la 1571 an lepanto (în Morea) flota cea măreață a Sultanilor, în care Turcii au perdut 150 de pase, între aceste 70 fregate vii 13,000 s au omorie. Duca de Austrie a pigan Pașa Ali, și tăindu'i capul s'au înfipe nu măna Ce au prins pe paTurbiei. Turcii, ce aveau cuprinsă Ungaria, gele vătălie de la Mohaci Lorena în părvul steagului turcescu. Creștinii au perdut 5000 oameni, însă au eliberat ne agăța din sclavie, după îndelungate rezbele, cu ajutorul acesto perinoi. Sultapulpace învinuiră ear și asediară a doua oară a lee - Tucrat viena la 1683, sub un core de Moltoleni sub învine de eroul Ascrpiet prințul Eughenie, dee Duca BB, au fost nevoiți a na ini serpițiul de pre altă parte la Don se însăgroapă eroul Saneri și pontonieri, însă și astă dată Turcii, Rosiei Petru cel Mare, carile subrutase Azocos Vezirul cara Musgala s'au învins de Prințul, încăt au urmmaat pacea de la Carlovețțul de Lorena cu ajatoril Polonilor sub Re 1599, după care Ternii formal s'au lăspit de I. Sobiesci. Dons aceea, urmănd crunta Transilvaniea, de Podolia, de Criș și de Azena 1637, unde Duca de aur, de atunce au început puterea Otomanilor a scădea Ahmed și de reznelile Austro-Spaniole și de anu îmine de mar ne Turci, aceștiea au fost nevoiți a dezerta Ungariea, iar Transil teresa nubica au recunoscut domniea Austriei. Popo cel rus de Constantinopoli înasprit pentru perdere, au aruncat în închisoare pe Sultanul. Marile Bezi, faimosul Chimerli, restaurăndu el la micurașul; însă, lorpici se oare ce pu nătăliea de la Soaleamchelen cu Germanii Sultanul nu se incamina prea, și învăteliea de a a Țeuta s auge de pericol. Triumfurile Austriei de la ase- Carlu D în personeă au întreprins #2 a Rosiei„cu Snozica, HII, Poltana, à pănă cănd Regele în vine de Petru sex Mare laga ca armiea Rosiaau constriis a nă în Mondoss, au rat de Turk pe salul Prutului, cu care întrat Ia oară în astă țeară; însă, Petru cel Mare, încunjula 1711, BB, au afelat mijloace a se subtrata