Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-01-03 / nr. 1
5 ,rovnciliul de rezbel, spre ta de e AE a vi snbordinat alului Canrobere. PREDOR însă arată, alul Franței cerea a în vedeca prin acordului Raglan și Omer Pașa ar fi după 4 sau 5 zile, arot atătea că, mmiei din Crimeea. Des 18 Deremspie sosise în mantale, caută ° 6,000 părechi bode la Varna din 17 Decemspie apare că, Omer Pașa, sosise acolo Un aliment a M. S. Sultanului, se trimisese unde, la dau onor dreptăței. Considerănd în umelita noastră mulțămire cătră D-Zec, faptele, neînfricoșarea și abnegațiea trupelor noastre de uscat și de pe mare, precum și prosforața cea entuziastică, de care sănt însuflețite toate treptele Imperiului, în toate aceste cu predniciea Imperiului Nostru și cu fericirea mult iubiților noștri supuși. Dar, fie numai puțin căută, ne pridseme a ne vine pregătiți în aceste lupte crăncene, la Torre opini5 încă ce mai afla generalisimul Turceei. aducea acestui din urmă, invitarea , grăbi ambarcarea întăriturilor Turdupă sosirea repise Franțezei Engleze, 71 Rege ce pregătise acolo de mai nainte. În cea întăi zi, 1,200 se și ambarcase, ear, a se ambarca toți acei 5,000 ostași. Rosiea. Manifestul M. S. Imperatorului Nicolai. Nin, din Harul lui D-Zes, Nicolai I Imperatopas și dutocratorul tuturor Roșiilor. &. F. -feu e cunoscut următoarele: Moiinile rezvelului, carile acum se află arzind, sănt deplin verite Rosiei noastre “ei ne_ispire, că nici scopuri ambițioase, a nici corina vrăta folosuri puone, asupra cărora Namu are dreptate, au fost cauza lucrărilor noastre mi à de, să împregurărilor, care Au făcut lupta „ pi neașestate, și unicul nostru ecop, au fot a apăp’ 4 sw Ortodocee mi a Coreligionarilor noștri din pliat, libeertățile cu solenitate recunoscute alise Însă, căteva străine Guvernuri, pe-au înpurat secrete și egoletice? scopuri, care ne-au tCT de tot necunoscute, s'au amestecat în deslogarea acesei Ceestre și în urmă au și încheiet o alieație dușmană asupra Rusiei. După ce su declarat Kle, scopul lor ar fi măntuirea Imperiului Otoman, au pășit cu mănă înarmată asupra noastră și anme, nu în Turciea ci chiar în cuprinsul staturilor noastre; și au îndreptat atacurile lor la toate ponturile ce le era mai mult sau mai puțin îndușmănatice: în marea Albeă. În marea Baltică, A Marea Neagră, în Tispida și chinar în țerenurile cele mai depărtate a Oceanului Pecinic. Mulțimită fie Prea-Poternisisi D-z u, că, pretutindene ii află în armiile noastre și în supușii poștri de toată cripta, luptători pe înfricoșați, de însuflețiți amor voi sănteți gata cănd BB cheamă D-Zeu la o mape șivoastre, nici săngele vostru, nici acel a fiilor voștri, flacăra cea pobilă ce arde în inimile voastre de la începerea acestui rezbel, în nici o poziție, mi sub nici o condiție nu ceva stănuie, miere ce cimitiui voi, de-asemene sămte mi Suveranul vostru, toți Noi toți, maperatorul și supușii sei, noi de Ba cere nevoea, cu cuvintele, care Imperatorul Alecsandru în bn asămănat AN a cercărei, au rostit : Ocăluian pumn și Crucea în inima, vom duce front în contra dușmanilor nostri, ba să apărăm acele bunuri, ce sănt mai prepuioase de pămăntă siguranțiea și onorul patriei potetză, în ast. ghimpuri grele, în mijlocul nenorocirilor ned spărțite de resbel, vedea fără varegare exemple luminoase și strălucite, mărturii de amor pentru noi și narpie mi de bărbăt” țiea ce'i însuflețeșe Căt de mari și de noiînfrăngeri eleat acele ce au pătimit trupele dușman- în Caucaz, cu TOITR a lor covărșire vumernei, cu căt este mare efectul unei atăt de inegale, bvare au căpătat apărătorii țăremurilor Finlandei, a Monastirei Solovepnvn și a portului Petrupavlovec din Kamceatca; totuși, între toate lucrările, apărarea cea eroică de gavnastopoli, este atăt de strălucită prin multorăirea unui curaju nenvine și a unui zel neoloo Împărăției noastre anul 40. De la Varșava înființează din 18 (39) Dedhema. că, astăzi la mezul nopței ces Feldmarșalul Reschevici au purta S. Petersburg. El, avea să facă astă călătorie peste 2 săptămăni, însă, o depeșă ce au priimit'o azi după amiază-zi, l'au îndemnat a se porpi. Nici doctorul seu Roset, nici secretarul nu l'au acompanieat, de căt numai cățiva adjutanți. De la Odesa se scrie din 17 Dec. că: Generalul Osten-Sachen comandează acum în Sevastopoli, dar: Generalul dează la Odesa, Șabelichi, comanunde, s'au întărit bateriile de ne termuri și s'au statornicit cu privicații chiar și despre uscat; pentru Klr, tot urma temere despre vreun atac din partea aliaților Garnizona din Odesa, se întărise la 50,000 oameni. TAIMSUL din 17 Dechemy, după o depeșe telegrafică, publică un decret a Imperatorului Rusiei, carile hotărăște, că acel ce după vreo bătălie, ar plini fapte de cruzime asupra răniților și a celor ce nu se apără, se va pedepsi cu moarte. PRESA arată după o scrisoare de la Chișinău din 27 Dec. că, garnizona din Xorin s'au rădicat la 18,000 și că, în Besarabiea se află acum în total 150,000 oameni. Done DAILI NIUVE, o depeșă telegrafică priimită prin Viena, și cu data din 28 Dec. rea Baltică, sosise la Sevastopoli, ta era cauza nimerirei focurilor Rosiene în timpurile din urmă, cum și unele arătată de escadra Rosieană. JURNALUL de AUGSBURG însă, din 28 Der. că, după copiea unei depeșe priimită de la Prințul Menjlicofă, cu data din TE că, prin ea prințul nu face nici o mintire despre auzirea respăndită asupra sănătăței sale, că ar fi suferință, precum nici de darea comandei în mările gener. Osten-Sachen. Prințul, ce tănguește numai despre însămnătoarele perderi ce le-au suferit în oameni și în cai, în urmarea influenției climatului. Amstrica . GAZETA de AUGSBURG din 21 Dec. arată că, desbaterile militare ce au urmat sub prezidenție a M. Sale Imperatorului, acea zi, s'au închiet în Lordul Westmorland, am A in urmarea reposerei generalului Englez Duplat,basadorul Angliei, l'au înlocuit la conferenții. NOUA GAZETĂ de PRUSIER, după o corespondenție de Viena din 28 Dec. zice că, deși cu puțin mai nainte urma speranță, că Austriea va întrebuința influențiea sa într'o înțălegere de moderație, hotărănd împreună cu puterile Occidentale înțălesul celor 4 punturi de chezășie; însă, azi ce află că, acea interpretație s'au și făcut de mai naipte și că asta au urmat prin mijlocirea notelor preschimbate între Austriea, Franțiea și Angliea. Tot astăzi, avea să se dee prințului Gorceacofă, acel document cuprinzător a interpretației comune dată celor 4 pri- Conte le Buol Șauenstain, baron Burchenei mi Col tele Westmorland despre o parte, și din ceealaltă Prințul Gorceacoff, dar, fiindcă contele Westmorland se află suferind, apoi, Conferențiea avea să urmeze în palatul legației Britane. Propunerea de pace făcută sau care se va face în urmarea tratatului din Dec, au agjuns a se deplini în totul prin acest act Căci, interpretațea hotărătă, este excluziv îndatoritoare pentru cătes trei alicații nici o schimbare nu se va întroduce, decăt după o comună înțălegere. din 2 Dec. în înțelesul în calea pe care ar fi spăturat Să di din contra, prin darea acelor ce lepăda de planurile, încheie pace pe baza celor că, dar, KB la un așa caz, ei lumentului nostru, gata acela, că. at timp le meditează atât în privirea Orientului cât și a Occidentului. Dar, a de cu, . r lia rănd s'au formulat mult mai exact; apoi, arăta prin asta ca pa nici visează a se lasa de na“ nunile sale, și prin urmare dar, va trevui să fie sforțată prin puterea armelor. Ce presuunem i s'ar întămpa să sufere mari înfrăngeri și că ar trebui în fine Ktap Ce cumpere pacea prin darea Fanlandei, peo bază temeinică spre restatornicirea păcei generale. JURNALUL de FRANCFORT însă, cu data din 27 Dec după o corespondenție de la Viena, a unei persoane însămnate, mai respunzind Ioniei și a Crimeei; însă din ast, în loc de a urma aceea ce zice Gazeta Prusei, cum că sabiea Damocles de-asupra Contidin cănd în cănd, părți Ce va nimici la Constantinopoli la Șumla, ea politie an 16, Omepliawa centru noi și venvos patrie, vii spre sig, CĂ, Kiap do pmani” postrice mi, b Adjutantul se spera cești din Varna; încăt, îndată în si 16. ao și dar rostea LUPTE măngăerea de ea, găsim gagiul și menirea de pace și condiții, mijloacelor de atac, săntă întreprindere, anunță că, tunarii pătrunși putem dori cu bună samă gate prin unei fericite viitoriști. de datorie a Noastră nu vom reeninge fără îndoeală, nici o propunere o altă datoriou ei îndrăscănd aceste de creștni, Rostene din ce pop șei Nu e mai departe revărsare de sănge, și telile și prosforarile, care ar cere noastră. Rosienilor, voi credincoși ai r le sănt îndreptate nici averile voastre un șir îndelungat Darsco [UNK] la Gacina, în marinei de ani, nici 14 Derems l mbină mărimea asupra căștiviețile și că as185 ani, 54, „râuri, în o conferenție compusă din : ra, deacă nu cumva însă s'ar înțălege rare, neapărata mare, rezulsi și la un articol de mai nainte a Gazetei de Prusiea, tației celor micșura Rosiea, zice: Din roarpa, exe nevoe Se sperează 4 punturi, erans țintesc se deacă însă, țintirea de HE că, au întrat crestiea, se vagăpentru acest Imperiu, prin care arăta, că scopul interprease deloc spre aceaste mieștude un îndelung 4 punturi, care Restea va refuza a „. - N GG t TE PA ct - - - 4. À 2 IT