Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-08-01 / nr. 60

EU­­ vungă acest scop, prin o manieră care li s­er pără mult mai în cumpănă cu sacribi­iile lor decăt era să producă propunerile făcu­­te de cătră noi. Cererea unei îndatoriri internațională din partea Rusiei, care­­ vnr impune condiții pen­­tru mărginirea pe tot­de­a­una a puterilor ruse navale din marea Neagră, ni un drept cuvenit părților de­­tăgă­­duim că este ligerante, fiind­că ele în special s'au re­­zervat ne acela de a impune și peste acele 4 garanții, condițiile, deșmăniilor le-ar face neapărate, ne care urmărire na Îisă, noi tot susținem că, acest mod de deslegare, pus numai decăt înainte, Kiap mai întăi de ori­ce altă metodă, ce ar fi efectică, totuși nu poate autoriza pe alieații noștri să facă un apel in a ceea ce ni pri­­vește, la îndatoririle nu poate fi cuprins, decăt între condițiile de pace, pe care protocolul din 28 Dechem­­vrie ce au lămirig mai bine gar­nțiea a­ treia, l'au făcut să atărne înadine de la. Intămplările rezbelului. Credinioșii îndatoririlor neact­e și ne lărgă aceste, puind un mare preț în țetutu­­rile ve­ni­unea cu Angliea, noi vom susține cu statornicie politica noastră de acuma și vom aștepta prefacerea ce ar lua evenimen­­tele cum și momentul priviciosu spre a pe noi noi în nici o înprejurare nu ne vom înpărtăși, deacă cel puțin asta nu va urma cu hotărărea ne stră­­negoțiațiile de pace, de care, mnuntată de a le conduce la o desvălire po­­zitivă și efectivă a celor 4 garanții. ce noi le fatem Rusiei, care Declarațiile propunem să le după espeduirea lor și punerea în lucrare, se vor comunica în cre­­dință mi guvernului M. Case Bpirane, vor fi alcătuite tot în acelaș spirit. Eds. vonstră Ba­ceti don depeșa de față și conie­­că de foloasele bunei înțălegeri, statornici­te de legiile naționale între felu­ritele staturi Europee­ne, ce îndatoresc a respecta neatărnarea și întregimea pămăntului Impe- ÎNTREA PROPUNERE. Apt. 1 Înaltile părți dorind ca Înalta Poartă să ce în părți ses­­m­ului Otoman și prin urmare, pot privi ori­ce alti și eveniment carile ap­li de o na­­tură să le fie în pericol, Ka ni e cpesti de un interes Esponean. D­acă vre o nes­nire s­er­vește între­g. Poartă mi una din­tre părțile contratuitoare, atunce, aste de stateri mai nainte de a alerga la arme, Boy­none pe cele alte pulteri în poziție de a în­lătura astă întămplare prin mijloacele pac­ite. Apr. ©. Plenipotenții Gosieni si aici # Înaltei Porți, lerenției, adevărata putere egală a înarmi­­vor propune inpreună Cor­­nilor m­pirime, ne care, țerșirile o vor sus­ține în marea amărndouă puterile Neutre și care nu va trece peste numărul vaselor Rosiene de astă­zi, aflătoare în astă mare, a păzișăntul întru aceasta, pe Kupil­lar încheie, Ea face parte întregiioare din tra­­tatul general. De asemine, ce va ti­ scrie un ex măserile, pe cari­­dzișii pleniportenți le va fi adoptat, cu scopi de a se asigu­e acurata și statornica păzire a îndatoriri­­lor din articolul de față Art. 3. strămtorilor Bosforului și a Dardoanelilor Regula atingătoare de închiderea statorni­cită prin tratatul din 13 Iulie 18141. vă rășăne în putere, cu esepțiile cuprinse în articulile următoare: Art. 4 Fie­care d­intre părțile con­­ue pu ape așizări în marea Neagră. va fi autorizate prin un Ferman a M. Sale Sultanului, să trimită în astă ma­­pe dese fregate sau vase de o mai mică în­sămnătate­ Apr. 5 În cazul (de care D-Zău ferească) cănd Sultanul­­ p fi amenințat de vre­un atac, el își rezervează opinia de a deschide strămtorile, la toate puterile navale a a­­lieaților săi. A DOUA PROPUNERE. Apr. 1. Ka și cel de mai d­e. Apr. 2. Ka și articolul 3 de sus. Apr. 3. Ka și articolul 4, cu astă adro­­gire însă, „spre a protegui comerțul lor „și a întrebuința o peapărată înt­rebuin­­­țare f. Apr. 4 Deadică Gosiea Ra­spori puterea ca pavală, puterile contratuitoare 4e nu au a­­șăzări în marea Neagră, vor fi autorizate prin on Ferman à M. Sale Săltanului, ba ce încunoștiințire cu D dzile mai nainte,­ despre trimirerea în astă mare a unui nu­­măr adăugitor la vasele de aceleași clase și care ar fi egal cu jumătatea flotei Ro­­siene. Apr. 5. În nici sn timă, vasele de rez­­bel străine nu vor pute să arunte ancora in Cornul de aur, afară de vasele miti­ce ce din de ambasade, și în timp de pace, numă­­rul vaselor de linie a puterilor contratui­­atoare, ce nu au așăzări Îa marea Nearpr, as Ba trece nici clipioară peste 4 de o­ l a­­ducănd să din astă mare în Dardanele și vițe-versa. Arg. 6 În cazul­­ de care D-Zău fereas­­că d­inaintea Constantinopolului, că!­ părălire, căld Leostapul ar fi amenințat de o el își rezervează dreptul de a deschide strămtorile la toate puterile navale a alieaților. După cetirea acestor 6 articole, m­enino­­tenții Rosieni vor fi încunoștiințiți confi­­dențial­­e, în­armarea rezervei ce ii au fă­­cut în aceea ce se atinge de interpregațiea restăl­ăcirea­ garanției l­a în srinarea refuzului lor de a ce uni ka mărginirea pu­­terilor Rusiene în marea Neagre, apoi, Ac­­rnea Franțica și Angliea, odată cu res­­pectarea drepturilor suverane a Rusiei, vor întrebuința însă tot aceleași drepturi, in­­datorindue să între ele și anime. Lis­te a face să ce păzască principiile statornicite în art I­iu în caz de cercare peste neatărnarea și intregimea Imperiului Otoman de cătră Pociea­­­le De a privi ca un caz de rezbel, sporirea puterei navale Gosiene, din marea Neagră, în privire celră puterea sa n­avală de la începutul rezbelului. Deacă Gosien se va îndatori singură, a nu trece peste acest număr, cele trei puteri de invoeck à nu mai publica convențezr. (Ba­rma). Nota adresată de exerprea Guvernelor Germane cu data din 28 iulie: Domnule! „Priimirea ce împărtășirea protogoalelor Vienei au avut au guvernele Germanie, au cauzat vie și sinteză mulțumire Cartei Imperiale. „Toți confederații sei au prețuit anevoin­­țile sale între restatornicirea vătei pe ba­­ze leguite și în­tr'un kit conform cu in­­teresele germane Ca­binetul Imperial e nopolir a putea manifesta ce mare preț pu­­ne ne asemenea arăt­ări a­le acelor guverne. „Cabinetul Imperial dorește acsm a fi a­­sigurat despre încuviințarea confederaților săi Germani în privirea atitudi­nei ce au do­­ar de cănd s'au încis Conferențiile. de-s-sămine din 2 Dechemvrie mi lordului Claren­­anecsa, dănd­ui ui Priimiți și cele alte. (subscris) Buol. contratuitoare, tratuitoare. După ce, cu apă îndestulă lată, mini de stănci sub apatice formănd 23 volbure periculoase. a Duntrei, vaporul au trecut cu ferice toate aceste stănci ca în­­tre Schila și Hariboiu, am avsne la 9, care­za Or­­șova Austrieană numită Veche, făcănd parte de tui regimentului Romăno-Piric cu 100 locuitori, ocupă co­pii și păscuitul. Aice e kapantina și Ascipieans unde nu numai pasagerii ce chiar tot este supus unei aspre revizii, care, după pănă la 127, prin formalitățile dregătorilor s'au prelungit pănă AN iară, încăt vasul au petrecut ai­­ce noaptea pănă la 9 (21) dimineața la 3 oare. O dzi întreagă perdută, s'ar fi putut întrebuința sine vizitind la Mehadia apron­ată de 2 oare, fpăile faimoase a lui Ercole, precipică de vedere pentru locurile pitoresce, pentru monumentele Romane și a spre băi minunate, vama vasul ce au ținut Vanorul, purcegăndu a doua-dzi în 9 (21) Isxie la 3 oape dimineața, luptăndu-se cu cursul cel pene de a Dsnspel, au înaintat între munți și stănci de gra­­­­­­nit maestoase și pitoresce, care ponci și încununări­­pele riului. Lăngă o grădină pe malul drept, stănca formează o scară naturală în lungime de 24 pal­­me care duce la faimoasa inscripție a lui Trai­an, săpată cu litere latine, pe o tablă țesută de doă ge­­nii (îngeri) înaripați. Din ambe părți ce văd doi delfini formănd cu codzile lor un arc în care fi­­gurea­ză vulturul Roman (”). Timpul și fumul fo­­cului, ne fac pescarii sub acea peatră, au vătămat mult inckpingrea, din care se potu lămurit ceti numai următoarele cuvinte: (IMR. CAES.­D. NEOVAE. FI­­LIVS. NERVA. TRAIANVS. GERM. ROND. MAH). Pe filius. Nerrra Germ. Ponti Mar­i's ... rector Caesar. Diri Nerrrae. Traianus (a Imnepa­­torului Cesar, Dzeitului Nerva, fiiul Nerva Traiean, Germanic, Pontifeca Marcimse. . .­­ (*) Afară de asemene semne mute a ființei Romanilor în antici­­tate prin aste locuri, pe ripa stăngă, în Banat, es­­te vie în toată floarea rassa (soiul) cea mai cu­­rată de destitopt Romanilor, mărturisită de Daco-Ro­­măni prin fizionomie, structura cea frumoasă a fi­­gurei, cost­umului pitoresc a femeilor, și prin bra­­vura ostașilor mărgineni, carii se numără între cei mai buni ai armiei Austriene. Stăncele cele poncie de granit, din care unele agiungu la o înălțime de 2400 palme, oni care îngrădescu Dunărea în o al­­bie lată numai de pr­ o 500 palme, înfățoșau Roma­­nilor pasul cel mai greu pentru facerea calei xl Traiean, pentru care au fost nepoiți a sparge prin o stăncă un tunel lungu de 1600 name, ne unde, ținu­­ce se mai­ ­ be auecr remers ce pălu melaile Romane să­­piege ventre Dacica, cu figura lui Antonin și po­larii, parte cu delaptin, între acestiea popei ponpelor, popre pare mi monede a lui Imperatorii Romei, întru amintirea celui în­­tă Irlius Macas, pob­ le nome de Ce­ao, de nde Clieer Țari se alasgea gțigant­ipau (îr­­dreit Traian anea tigtin de germanicoie, men­ Tos în pinierea Gerșanilor, un pontilec șso. MA pegerk­ei, «e era da op a întreținea pon, Ton pe riba Tipru, ka­ps à duinela la Cașitol, s­ăncător de punte­ de unde Panii poartă tit. Crevon BB. cu acemene stemă g'nu tăcot. le de nourerive.

Next