Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-05-16 / nr. 38

­ © a Fr Gazeta de Mondaniea ce publică 2­n ietitutul Albinei, Lunea și d­es­prețul abonamentului pe un ani, lei. A înființerilor căte A leu m­ăndul, în Buletinul Officient 5 - A - - Anul HHVII - 5­­ S NOVITALE DIN MAUNTRU Divanul-G general, în sesiile sale din Mercurea și Sămbăta trecută au continuat à ce ocupa cu dizvaterea intereselor fiscului cu antreprenorul sărăriilor Cripei. QE­­­­ k­­ .­­ Edisportațiea de tresle sus in portul Galații, „... pusă ANNE AA constrăngeri împonpărătoare pentru pază, de la deschide­­­­­­­­rea navigației pănă în 5 Mai curent, au produs următor rezultat: f'au - a- i — sentimente de bine-oacere, însușite popoarelor civilizate, ce mani­­aceteală într'un modiu mai particular de locuitorii țerilor Moldo-Ro­­mbiies Mai ales este o dzi a apului, în agiunul Penteleostelor, numită Sămbăta Moșilor, pie care cultul antic, regiunea creși­nă și pietatea au penemințit prin faceri de sine duioase. Prin politii, precum mi nuri co­­ftrlne, de la cel abăt pănă la cel mizer, fie­carile drept conștiință are a plini astă datorie dupre mijloacele case. Mii de rușini scănteează în astă noapte preste morminte, și se văd multe inimi în­­tristate npistrind lăngă dispoerea acelora ce sănt prețioși amintirei lor, la răn dreptul zorilor, după Sănta Liturgie, ce văd purtăndu-se prin puilicle și respinteni, vipturi și băuturi în vase înghirlandate pros­­ferăndu-se celui serac din partea avutului, și din partea seracu­­lui cătră altăl mai seric, ear restul dzilei se petrece întru convorbiri ce au amintire deșeaptă astă practicare de pietate. Ciar încă multe Race de boeri, care plinesc în toate dzilele, fără fu­­dulie, fante filantropice, deși prin așteranrea tămăerei mai mult înal­­­b meritul lor, nn ce pare KB mai bine s'ar putea ajutora interesele o­­menirei superinde, deacă persoane, îndănuite cu asemene sentimente, s'ar întruni AN o asocieație privată, dupre exemplul acelor de binefa­­lin­ierile străine. la feta obazion nu putem decăt de semnălăm, A... admirare, formarea unei asemene asociații, “e de mai­­ anf­ecte înființatu în Bucureși, sub patronajul, demnei noastre o compartrionțe M. S. Doamna Eliza­ Șirbei, cu conlucrarea multor haine din sfera dea înaltă. Scatugele, care întru aceleta s'au nublrbat, măr­­turisescu spiritul de haritate ami de rănduială ne domnesc în acea în­­treprindere filantropică. Ne ne rămăne alga de căt a dopi, ca damele poietre din Moldova, înavuțită în inimi generoase și în mijloace de a le vedera prin fapte, să urmeze exemplul dat de compatriotele lor Ro­ IH be, ‘­ Cereale, cuvănt luat de la Latini, Cere s dzm­a grănelor d­ esportat 27,722 chile grău­­ți 14,195 cile pănușor Ki­mi 10,691 chile săcară. Y4­ăcar și candele a ce­­4­­ j . La Savette de Moldavie parait à Jassy àl'institut de l'Abeille tousies Lundis et Jeudis. Prix d'abonnement, trois du­­cats par année. Prix d'insertion pour des annonces piastres la ligne, et 50. pates. 1855. dans la Bulletin ] officiel = J­O­M­ES­IU DE GIMICECIENI. Le Divan Général a continué, dans les séances de Mercredi et de Samedi céréales du port de Galatz, - sopmise ensoge mai­­heureusement à a produit cette année à la veille de la Pente-côte, celui du Sameli des trépassés, que le culte antique, la Religion chrétienne et à l'exercice d'oeuvres pieux. Dans les hameaux, depuis le riche jusqu'au pauvre, cha­­acrée de remplir ce devoir d'aprés ses moyens. derniers, à discuter . — L'exportation des depuis la réouverture de ont été exportés du port les villes, ainsi que dans riense. On somrite en de celies qui existent moiznent l'esprit de do-Romounie. Bucarest patriote Son spn Mille Gon tous mérite + Iu les afaighea des Salines d'Okna. des restrictions on éreuses pour le pays, la Princesse Elise Siirbey, avec le par leurs compatriotes Comonnes. maiu, et 10,694 Chilos de seigle. - — Les sentiments de bien-faisance communs se manifestent d'une maniere toute particulière ches se F1 les jours de l'incognito, miéres dames de de bien-faisance, -en générosité de l’axemple donné la navigation de Galatz 21, et en moyens cé J Q Pl 2 p'usieurs anofes, la dévotion, fait une flambeaux obligation et lampes depuis Altesse la: s Valachie. jusqu'au 722 Chitos ont consacré Les statuts, éclairent pendant voit plus d'un coeur éploré chers à ieur méinoire. A l'aube du jour, croiser dons les chemins publies les ‘offranc les riches distribuent aux pauvres, ehelasivement coisacrée aux entre La ? - eatișeent d'admigation, Ia fogmation des pgait mieux servir les! întegotu de , doutes de ce sentiment, s’unissaient en nne association priv . aprés outre bien des inaisons charité’ et de l'ordre sanu osteutation qui rehausse à l'étranger. coeur - d'une sous 5 à Mai, de tous pareille L4 les habitans le résultat suivant : bie; 14,395 Kilos de les peuples sitvițises, assosiation, instituée un jour de l'année, cousacré veillant aupres des restes de actes de bienfaisance l'humanité souffrante, Île patronage de de ja mol­­à Ghinstag avec un dizne som­­Le L \ . Il ya sur tout et uous espérons que les dames de la Moldavie, cette nuit les tombeaux, la S-te Messe, l'on, voit lès, couronnées de guirlandes, que et seph-ei aux plus pauvres ; et la journée est tiens qn’è veillent le souvenir de cette pratique leurs bonnes oeuvres, pons sgorons qu'on concours des pre­­qui viennent d’en être publiés, té­­si riches de la prouver par des faits, suivront de Boyards, Nous ne pouvons que signaler notre qui président ceux qui sont si des person­­à cette oeuvre ée, et se se qui accomplissent ; malgré tout le à paye, cerișului, Ce aplică la plăntele pănea­ n­roducătoare de grăne din care­ ­­­ ACTE DIPLOMATICE. De peștă circulară a Contelui Neselrode- Spre a pune pe ambasadele Iale în stare­ de agadiție o judecată corectă despre gra­­dul tratațiilor de față, me simtu dator, a înfățoșa a lor totime, a constata (adeveri) rezultatele ce au produs, și apoi a însem­­na încungirarea, care, îngrooind­a lor mar­­șă, au împedecat și rezultatul lor. Depeșa mea din 26 fevruarie v'au încu­­noștiințat despre spiritul, puse instrucțiile, care demnul de glorioasă aducere aminte reposatul în Domnu Impera­­torul NICOLAI, au dat reprezentanților săi în epoca în care aveau a se deschide confe­­rențiile de Viena.­­ După ce aceste înstruc­­ții s'au întărit de Augustul nostru Domn la a Ca întronare, ele cu credință s'au ese­­cutat de plenipotenții chemați a se împărtă­­de aceste importante tratații. Ele cuprind patru phvestii: Immunitățile (privilegiile ) Principate- În istu medu, după ordinul curiei lor, Ple­­nipotenții Rusiei, lămurit au statornicit re­­declarații principale, ce mai vărgoe cu toții au repetat declarația, că cabinetele lor nu cugetă a rosti propuneri care ar fi jignitoare vred­­istiei Rosiei.­­ Dupre aseniene încredințare, au avut de obiect regularea crestiei asupra Principate­­lor. Ea s'au deslegat cu dezin­­teresare, precum au voit reposatul Impera­­de imunitățile religioase și civile, care Rosiea le-au rescumparat cu prețul săngelui său revărsat de­gionarii un secolu, pentru conreli­­lor rămăn nelilnite. Pro­­tocoalele Vieneze I și II, au servit de a întemeea a lor sus­ținere, sub garanțiea co­­lectivă constatuitoa­­regimul privilegiei Principatelor se înșiră în dreptul public 1) S. Petersburg Aprilie 1855. lor). Consfătuirile Conferențiilor de Viena, 2) Slujirea Dunărei, fără a fi definitiv rupte, rămăn amănate 3 ) Revizie a tratatului din 1841,­­in suspense), după ce DD. Plenipotenții fran-­ 4) Garanție a libertăților religioase ției și M. Britaniei au declarat că a lor in­­strucții sunt absorbite, în care era com­­­ pentru astă pace și meiul începător. săi. Immunitățile Nici un membru a cu loialitate ini­tenției Romăne inimă dorea, a Europei, ca popoarele Serbiei, să se va îndupleca, a au Seanțele descuviințat politite a împoporărilor Creștine, care sănt conferențiile s'au supuse Domniei Imperiului Otoman. Mai nainte de a întra plenipotenții Rusiei în desbaterea acestor articole, și au propă­­șit acea cercetare prin o declarație forma­­lă cuprinsă în Protocolul No. 1.­­ Ea su­­nă în modul următor: „Atunci numai cănd vom desbate îndeosebi fie­care cvestie, se va vedera, de ne putem înțelege scau­­a. Noi toți avem un singur punct comun începător; sperez că de-a­semene avem tot un scopu comunu, adecă acela a ajunge la o pace generală, la o pace, care numai atunce poate fi solidă și va ave o valoră practică, cănd va fi onorabilă pentru ambe partidzi.­­ Dar deacă ori din care parte s'ar cere de la Rosiea, nișe condiții, care nu s'ar uni cu onorul ei, atunci .­­.. a Rostea nici o­dinioară nu ori căt de serioase ar fi urmele, ce re, din și a validitatea deschie în 17 și toru. Cugetul său 19 Martie. Prin astă garanție, mai conte­­acestei 3 (15] Martie, cel înalt alesu din teres pa­­Moldaviei, se bucure a tuturor partinezilor în­­ 7­­35 2. l.JJ

Next