Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-01-03 / nr. 1

SU tul f­ranției șn care Sporirea armiei, ce s'ar compune din eli­ măsură, va fi de­ja 24-26 mii oameni, se trage de la astă carea dupre cum se știe pătimea papea n pizoniepiaop cu îndepărtarea lor toate aceste, pe pămăntul Elveției. La Paris ce voi­­a despre o notă ce consiliul federal ar ar crede că ea arată riscai sămne , dabă seau proiecte rezbelice din partea Guvernului. Fiiul Prințului Voronțoal s'au rădicat la țiile marșalului, adresat­e Imperatorului Franției, spre spuns la articolul Monitorului, carile au rangul de general adjutant a Imperatorului, acut atăte senzații în Svițeza. Însă carile, pănă acum au hărăzit fiiului Prin­­ele ce s'au vorbit în acest obiect ai se­țului Paschevici același titlu, ca un sămn ap pre ne'ptemeete încăt CB Ce mai ară­­de mulțămire ce o păstrează pentru servi­­spre larg. Dupre n­outățile de la Teheran din 27? Costețul au început, și fiind că ea să­­ o emmpie, trupele Persiene urmăresc se­ în­tinde mai pănă din­colo de Moscva, toate osul lor în para Heratului și ce înaintesc comunicațiile s'au întrerumpt și prin ur­­me Candahar. fle lăngă aceste, Șahul mare și comerțul carile voea să se falo­­e pregătește a ce împrotivi espediției En­­easșă de calea de sanie, întimpină îngre­­leze și spre acest scop, investită pe­ma­­geri. Sănătatea publică sufere din această fie său vizir cu puteri nemărginite.­­ În­­tințerile de la Bombai arată: Kb, jPngle­­ii din partea lor au organizat o rezervă menită să sprijinească cele 8000 oameni temperatură. A scipienat decorațiea în diamante a marei cruci a Sf. Ce­lie că Prințul Pavel Esterhazi au primit din mănile Imperatorului Alecsandru, rimeși pănă acum în golful Persic. O n­outate numai puțin însămnătoare s'au priimit din Hina. Se scrie de la Hong­ Cong 15 Noemvrie, că în urmarea unui atac făcut pavilionului Englez, admiralul Sei­­sur au bombardat cantonul și au nimicit o parte din flota cineză. În lipsă de alte amănunturi asupra felului atacului carile au cerut o așa de aspră pedeapsă, nu mărgi­­nim numai în arătarea m­outăței așa pre­­cum ea s'au priimit prin depeșă telegrafi­­că. DECEPREP anunță deplina restatorni­­cire a relațiilor diplomatice între Angli- Andrei, cea mai înaltă distincție care se poate hărăzi în Rusiea. Persoanele care compuneau suita brilantă a ambasadorului estraordinar fiiul său Prințul Nicolai Es­­terhazi, junele prinț Svartenberg, contele Aponi, Sotec și Gatenberg, de asemine fiind decorați cu osăbite ordine; din partea sa, Imperatorul Franț Iosef s'au grăbit a hă­­răzi osăbite ordine și decorații ofițerilor ca și America zicănd că, nuoul ministru Em­aez Ba sosi aa Wasington de la 4 Mar­­Viliers la acest punt. ‘ Pocla­șii Polonia vor adăoga de stat, pe la corpusurile grenadirilor, hului de­sigur s'ar amăgi cu cineva, Rosieni atașați pe lăngă persoana Prințu­­lui Esterhazi, în cursul petrecerei sale la în calitate de magistru a cere­ Între ii se a- Moscva, moniitor mi ofițeri de dzi­ ftă fiiul Generalului conte Paniutea, ca­­rile s'au deosăbit în cel de pe urmă rez­­bel din Ungariea. TAIMSUL publică următoarea depeșă telegrafică de la Viena 28 Dechemvrie, con­­cordul raportează de la S. Petersburg că tele Chiseleff, ministrul Rusiei de la Pa­­în 13(25) Dechemv, trecut s'au pus cu mare ris, au primit ieri liunea marginilor Basa­­. - solenitate piatra temeliei a monumentului rabiei, propusă de alieați, ce are a se rădica în memorie a Imperato­­rului Necolai, qu fața bisericei Săntului Isaac. Călătoriea MM­­CC. în Italiea urmea­­ze puntea numită Albastră­­ lor la Vi­­ză cu multă pompă, întrarea cenu­ea, s'au făcut în 5 Ianuarie, deși ur­ În privirea reformei sistemului de cinuri s'au publicat acuzele. Așa precum Imperato­­rul Necolai au fost mărginit la anul 1845 dreptul de privilegiu unei poblețe moșteni­­toare, prin căpătarea unei clase de rang în serviciul civil și militar, de la 1 pănă la 5 clase, iar în acel de pe urmă pănă la Maior prin care simțitorii s'au mărginit tercul căștigătorilor de dreptul nobleței, de asemine ucazul de față mărginește serviciul civil pănă la 4-a clasă, adică pănă la actu­­alul Consilieri la militari pănă la Colonel, iar la flotă pănă la Capita­­nul de rangul I. La mare ploae, totuși stratele erau în­­desuite și prezentațiile la curte foarte numeroase. Imperatorul au vizitat institu­­turile și tribunalurile, iar Impărăteasa mai multe și așăzăminte de învățătură de facere de bine pentru partea femeească. Ble ranirea. De la Paris 28 Dechemvrie se scrie, că curtea din Teheran au adresat Guvernului Franției, Rusiei și Porței Otomane, un me­­morandum în cauza neunirei sale cu Guver­­­­n 4 t­­. De la S. Petersburg 19 Dechemvrie se zițiea acelui document, scrie, că Imperatorul carile se înfurnasă Feruc Han carile dupre cum ce mie, s­au­­ LV . . # L2 L] cu o zi Mai nainte, au subscris în acea zi ambarcat la Constantinopoli pe vasul Ro- un ordin de dzi, în puterea căruia, armien­land comandat de capitanul de fregate re­­activă se va spori însămnător. rico, spre a veni provizoriie în Frapțiea, Douzăci și patru batalioane de tiralieri cu toate asigurările din aduce­re vor trebui să se formeze de îndată, trei se lăngă altele și o scrisoare autografă a șa­­nu chiar aa armiea activă, mi trei aa armiea Frațiiei. din Caucaz. Demoaze la Rahela, celebra tragediană, nul Britan. Se zice, că diplomatica Ro­­sieană, nu este în totul străină de compo­­t a părăsit Cairul spre a ce duce­­ în Egipetul de sus, sănătatea CA au simțit­­ încă de pe anu o înbunătățire simți­­toare, sub influențiea acelui climat. Sin­teza. Generalul Diufur comandantul an-șef al armiei se încungiură cu un numeros stab­­general, colonelul Fras s'au numit al său adjutant general și dupre cererea sa, con­­siliul au mai rănduit alte trupe, peste tot 35,000 oameni, rănduiți a ce așeza pe mar­­ginea de Ram­felden pănă la Sarhauzen. Consiliul federal au dat o proclamație, prin care după o relație a crestiei de fa­­ță asupra stărei de rezbel și de pace, a­­r­ată că este gata a întinde măna spre păceluire, și la astă ocazie apelează la entusiasmul poporului și la plecarea sa de­­ a face prostoratele cerute. Apărătorii patriei se provoacă la omenire și descipli­­nă, patriea se va îngriji pentru familiile celor căzuți. Unul d­intre caracterile însămnătoare a luptei ce Svnțera o susține în acest mo­­ment, este că, astă luptă au făcut să în­­ceteze toate neunirile întărtate atăt prin neunirile politice căt și prin chestiile dru­­mului de fer. S'ar fi putut crede, că în­­poporările cantoanelor Soederbundului, pre­­ocupate de vechea pică, ar fi putut să fie adimenite ca să se folosască de încurcă­­turile de față spre a se arăta înpotrivi­­toare la îndeplirnirea îndatoririlor mili­­tare ce li se impune de constituirea fede­­rală. Însă, asta nu urmează de feliu și de la un capăt pănă la altul a Sințezei, urmează cea mai mare întrecere între cantoane, care să dea mai multe trupe. GAZETA SIIȚ, una din organile cele mai declarate a partidei conservatoarea ca­­tolică Germană, publică un articol plin de cel mai viu patriotism. Nu mai vorbim și despre foile Conservatoare protestante, căci, a lor vorbire se schimbă. Jurnalul de Genova, Gazeta de Bal, Gazeta de Lo­­r de supunere cătră patrie și întregimea pă­­rana, se revalizează în protestațiile lor­măntului său. Foia Pei, un alt organ con­­servativ din Lozana, carea mai întăi se a­­rătară ceva cam rece, n'au întărziet a se înpărtăși de molima comună și astădzi strigă: „Ar fi de prisos să mai recomandăm u­­nire între cantoane și între cetățeni. „Cănd patriea lor se află în pericol, Sin­­­țerii arată că ii sănt gata la toate pros­­„forurile, interesele neunirei cantoanelor „se contenesc în unul singur; opiniile pu­­­blice nu sănt de căt o opinie, acea care „voește să scape ființa națională, patriea „și neatărnarea sa. Încă de pe acum, „astă uitare de personalități s'au pus în­­„lucrare, încă de pe acum aproprierea tu­­­turor inimilor s'au deplinit încă de pe a­­­ cum, de la un capăt a Sințezei la altul „fie cine să întrece ca să mărșuească cel „întăi și prin toate gurile se aude acelaș­i strigăt: Înainte! înainte! Într'un Sin­­suplement a jurnalului Persiei, contra, menită pentru Imperatorul de de oftică, a atac țera din 25 Derem spie ce cetește!

Next