Gazeta de Sud, mai 1999 (Anul 5, nr. 1263-1286)
1999-05-04 / nr. 1263
DIFUZARE A TV)' GAZETA de SUD Director Eugen ARNĂUTU Redactor-șef Adrian VOINEA MARTI, 4 MAI 1999 ■ ANUL V, NUMĂRUL 1263 ■ 12 PAGINI, 2.000 LEI Publicație auditată 1.01 30.06 1998 BRAT PRIMĂRIA ZICE CĂ NE DĂ O VESTE BUNĂ Birurile se plătesc intr-un sediu ultramodern Craiovenii au acum o clădire luxoasă unde să plătească mai cu voie bună birurile către stat. Ieri s-a dat în folosință, cu mare fast, un nou sediu în Piața Centrală, unde va funcționa Serviciul de taxe și impozite din cadrul primăriei. Angajații acestei instituții au venit cu mic cu mare, în frunte cu primarul Vasile Bulucea, să asiste la „deosebitul eveniment“. Au fost prezenți și invitați de onoare din partea primăriilor din Slatina, Pitești, Vîlcea, Drobeta Turnu Severin. Nu au lipsit nici președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Voiculescu, vicepreședintele Tudor Rădulescu, directorii de regii și nici consilierii locali. După ce numeroasa asistență a fost plimbată prin impozanta clădire, care a mîncat bugetului local nu mai puțin de 3 miliarde de lei (și tot nu este pe deplin terminată), au fost prezentate și birourile cu funcționari cu tot în ele. Apoi, toată lumea s-a bulucit într-o sală unde trona o masă plină cu bunătăți. A fost oficiată și o slujbă religioasă, după care primarul Bulucea a ținut speach-ul mult așteptat (oamenii a trebuit să îndure o căldură mare și ochii începuseră să cam fugă spre sandvișuri și păhărele) și a închinat un pahar de șampanie în cinstea și sănătatea auditoriului. • Doina GLIGĂ Noul Consiliu de Administrație al SC CERVINA SA Segarcea a fost numit ieri în prezența lui Florea Popescu și Nicolae Burada, reprezentanții FPS în AGA. Președinte al CA a fost desemnat ing. Crina Eremia, iar ca membri au fost numiți economistul Romeo Dănișor și subinginerul Ștefan Niculeț. Fosta echipă managerială, compusă din Petre Dumitru, Dinel Chiriță și Ion Nemet, a fost felicitată de către reprezentanții FPS pentru rezultatele de excepție din ultimii opt ani. Astăzi se va hotărî dacă, drept răsplată pentru rezultatele merituoase în cei opt ani de managerial vechea conducere va fi numită ca nou executiv. • Mariana BUTNARII! Vechea echipă managerială ar putea forma noul executiv CULTIVATORI DE TUTUN SE APROPIE PLANTAREA TUTUNULUI, cultură care și în acest an vă poate aduce venituri mari și sigure. Pentru a vă cointeresa în plantarea unor suprafețe cu mult peste cele contractate cu Fabrica de Fermentare a Tutunului, vă facem cunoscute prețurile de achiziție pe soiuri și clase stabilite pentru recolta 1999, după cum urmează: (prestare de servicii) Virginia uscat la soare lei/kg - 12.000 9.800 5.900 3.800 Virginia în stare verde lei/kg - 1.700 1.300 525 Bărăgan lei/kg - 14.000 11.500 6.100 3.800 Ghimpați lei/kg - 17.000 14.500 7.350 4.000 Djebel lei/kg 27.400 23.200 20.800 12.600 9.200 La o suprafață plantată de 0,30 ha cu unul din soiurile Virginia sau Bărăgan, prin aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire, recoltare și mai ales uscare sub folie de polietilenă, veți obține ușor cantități de 480 - 540 kg tutun uscat. Prin predarea acestor cantități, veți realiza venituri de 5,3 - 6,5 milioane lei, la care se mai adaugă contravaloarea turiului de țigări „Carpați“, în sumă de 864 - 972 mii lei. La solul Ghimpați, de pe aceeași suprafață, la o cantitate de 420 kg, puteți obține 6,3 milioane lei plus 756 mii lei contravaloarea tuniului de țigări. Relații suplimentare la tel. 15.30.13 și 15.35.85. CULTIVATORI: Valorificați prin plantare tot răsadul de tutun ______________pe care îl aveți și nu veți regreta la toamnă! Soiul de tutun_______________________________Clase de calitate___________ Superior________III_______III IV Virginia uscat la căldură artificială lei/kg 24.800 19.500 15.800 10.500 6.500 «ALETTA Pietarii craioveni fură ca-n codru Comercianții din piețele Craiovei s-au pus mai abitir pe furat din gramajul mărfurilor vîndute. Pe cît de diversificate le sînt metodele de înșelăciune, pe atît sacoșele cumpărătorilor sînt mai ușoare, unii vînzători sustrăgînd sute de grame la kilogramul de marfă. Piața Centrală deține recordul victimelor cîntarelor dereglate intenționat de comercianți. Mirela Crețu utiliza o balanță romană de 5 kg în mod necorespunzător peste sarcina maximă, sustrăgînd 750 de grame dintr-o cantitate de 6 kg de cartofi. Ioana Barbu cîntărea marfă cu o balanță semiautomată de 10 kg, care se bloca la valoarea de 950 de grame. Aurelia Stoienică, vînzător în piața din cartierul Brazda lui Novac, folosea o balanță electronică la care era introdusă cantitatea de 105 grame, aceasta putînd fi adăugată la cantitățile vîndute. Valoarea amenzilor date de Inspecția Interjudețeană de Metrologie (IIM) Craiova celor trei comercianți prinși în flagrant a fost de 11.000.000 de lei. Fănel Iacobescu, directorul IIM Craiova, spune că numărul comercianților care fură la cîntar a crescut alarmant în ultima perioadă : „Se constată o recrudescență a fenomenului înșelăciunii la cîntar. Numărul celor care fură din gramajul mărfurilor vîndute și metodele pe care le folosesc s-au înmulțit vertiginos, după o perioadă de stagnare. Mai mult, inspectorii IIM Craiova au ajuns chiar să fie recunoscuți de către vînzători. în curînd, va fi aproape imposibil să-i surprindem în flagrant.“ • Marina BARBULESCU Alocațiile pentru copii se plătesc după data de 8 a fiecărei luni Eliberarea alocațiilor pentru copiii școlari se face începînd cu data de 8 a fiecărei luni. Conducerea Sucursalei Dolj a BANCPOST SA anunță astfel pe cei interesați că această măsură a intrat în vigoare la 1 mai. De exemplu, alocațiile pentru copii pe luna aprilie se pot încasa începînd cu data de 8 mai. • Relu GEORGESCU -------------- -----.■ .1 Să vină americanii să-mi stingă inimioara! Cînd eram mic, tataie, fost liberal, băgat cum se băga cu „forța convingerii“ în PCR, asculta noaptea Europa Liberă și îmi dădea una pe fund cînd îl surprindeam, spunîndu-mi: „Bă, să nu mă torni la miliție că mă bagă ăștia pe ani grei!“ Așa am aflat eu, copil fiind, ce aștepta bunicul meu, ce așteptau vecinii din cartierul Giulești, bucureștenii din București și românii din România, să vină americanii! Nu vă mai zic că ani de zile posturile de radio Vocea Americii și Europa Liberă i-au alimentat pe români cu aceste iluzii, cu această speranță, în schimb, mai aproape, au venit rușii cu armate cu tot și ne-au jupuit cîteva decenii bune, lăsîndu-ne și moștenire o ideologie care ne-a transformat într-un popor de bandiți, hoți, țigani, criminali, traficanți, cum n-am fost niciodată în istorie. Cu toate astea, cineva a făcut ce-a făcut și ne-a întors capetele din nou spre fereastra aia la care ne uitam pînă ne ieșeau ochii, ni se lungea nasul, ni se strîmba gîtul și ni se lungeau urechile, la fereastra aia. Și iată că după cîțiva ani de la revoluție, începem din nou rebelirea ochilor, rămînem cu gîtul strîmb, facem torticolis, facem încurcătură de mare, că uite, sora, uite, frate, NATO La poartă ne bate. Și NATO ăsta nu vine cu mîna goală, singur, vine cu americanii lui, ca să nu zic invers, că adicătelea NATO e al americanilor, restul contează mai puțin. Mai nou, după ce am fost băgați în seamă grație (care grație n-o doresc la dușmani) războiului din Kosovo, mereu ni se dă pe la nas cu ceva. Mai o promisiune de intrare, gen Madrid plus, mai o listă de priorități, iar noi, fraierii, pe minciunile lor, le mai punem la dispoziție cîte ceva, pînă va trece zavera. Căci și în continuare noi așteptăm să vină americanii, fiindcă au mai găsit - ai naibii! - o minciună frumoasă, luminoasă, nu ca lumina aia care ne venea de la Răsărit, planul Marshall pentru Balcani. Adică, uite-acum, cît ai zice pește, vom avea și noi autoband-uri ca-n Germania, autostrada del Sole între Nădrag și Vama Veche, autostrada del Fasole între Costești și Stoenești, vom avea zgîrie-nori care vor face plăgi deschise pe burta elicopterelor ce se vor încura cu caii cu iepele pe cerul Bucureștilor. Fiecare șomer va avea un Merlan decapotabil cu sufrageria spre autostrada del Sole și bucătăria spre fasole. Neam de neamul nostru nu va mînca ce și cît vom putea crăpa noi din banii planului Marshall și alte de astea. Pînă atunci însă, ne e dor de salamul cu soia, începem să mai punem iarna o haină pe noi, ne tragem din priză frigiderele și televizoarele să facem economie de curent și mîncăm gaura de la covrig că nu se știe ce ne aduce ziua de mîine. Țara e bolnavă financiarmente de un cancer numit Remeș, guvernanții nevînd iluzii la pungă ca țiganii bomboanele agricole pe stadion, iar noi, popor optimist incurabil, ne deneclăm, ne chiondorîm pe fereastră hătîn zare, dincolo de ocean, cu dorul în suflet și cu inima încinsă și așteptăm cu cronometrul în mînă să vină americanii să ne stingă inimioara. Dar ei, americanii, ar ști că-i așteptăm?! • George STANCA