Gazeta de Sud, iulie 2008 (Anul 14, nr. 4069-4095)

2008-07-24 / nr. 4089

> A Director: Adrian VOI­NEA Nr. 4089 | 12+20 pagini | www.gds.ro | Joi, 24 iulie 2008 | Preț: 1 leu România are mari probleme cu corupția la nivel înalt, iar parlamentul și judecătorii sunt principalele piedici în lupta anticorupție, se arată în raportul pe justiție aprobat ieri de Comisia Europeană. Raportul laudă DNA și înființarea Agenției Naționale de Integritate, dar cere condamnări în dosarele de mare corupție. Potrivit CE, judecătorii au dat sentințe blânde și inconsecvente, iar cazurile-cheie nu au înregistrat nici un progres. Dacă România a scăpat doar cu critici, Bulgaria a rămas fără ajutoare de câteva sute de milioane de euro și fără două agenții de plăți, a căror acreditare a fost retrasă din cauza gestionării defectuoase a fondurilor. Parlamentul, unul dintre frânării luptei anticorupție Președintele Autorității Nați­onale pentru Protecția Consuma­torului (ANPC), ministrul secre­tar de stat Dan Vlaicu, a declarat ieri la Craiova că majoritatea re­­clamațiilor din Oltenia primite de instituție se referă la serviciile proaste oferite de CEZ: „în ceea ce privește zona Olteniei, există foarte multe sesizări care privesc furnizorul de energie electrică. Este vorba despre facturi care au fost încărcate, despre modul în care sunt prezentate informațiile, facturile nu sunt explicite, oame­nii nu le înțeleg, întreruperea cu­rentului electric pe perioade foar­te lungi, defectarea aparatelor electrocasnice din cauza fluctua­țiilor de curent și nedespăgubirea la timp“, a spus Dan Vlaicu. Acesta a precizat că proble­me similare au fost sesizate și în zona Moldovei, dar după o întâl­nire a reprezentanților ANPC cu conducerea firmei furnizoare de energie electrică, situația s-a îm­bunătățit. „Aceeași situație se re­găsea și în Moldova, acolo unde Electrica era reclamată pentru aceleași probleme. Am stabilit o întâlnire între Autoritate și ei, după care a scăzut numărul recla­mații­lor, s-au îmbunătățit modul de efectuare a serviciilor, modul de prezentare a facturii și relația cu consumatorii“, a mai spus Vlaicu. Președintele ANPC a precizat că o astfel de întâlnire va avea loc și în Dolj, cel mai probabil în luna septembrie. „Același lucru trebu­ie să se întâmple și în Dolj. Vom prelua reclamațiile venite din toată zona Olteniei și le vom analiza, vom stabili ce măsuri ar trebui să stabilim pentru remedierea defi­ciențelor și vom avea, probabil în septembrie, o întâlnire împreună cu domnul prefect și cu cei de la CEZ Oltenia, pentru a le aduce la cunoștință deficiențele pe care le au și faptul că trebuie să le reme­dieze“, a mai spus Dan Vlaicu. Newsln CEZ Oltenia, campioană la reclamații MIGRAȚIA DE JOS Jiul seamănă mult cu Ri­nul. Aceeași apă când tulbu­re, când cenușie. Aceleași musculițe care intră în ochi imediat ce îndrăznești să ad­miri apusul. Nu vă lăsați înșe­lați de pliantele turistice. E vorba de aceeași curgere prin câmpii sau dealuri plicticoa­se. Vestita stâncă a zânei Lo­relei seamănă izbitor cu ridi­­cătura de pietre de la Valea Stanciului, pe care se baligă la ore fixe turma de vaci a satului. E drept că Rinul e navigabil și că a avut parte de o campanie de imagine susți­nută de poeții lumii germani­ce, care în lipsa unui Capri, și-au îndreptat tunul versuri­lor spre râul ăsta lung și obo­sitor, în timp ce Jiul nostru a fost săltat din mâl doar de vreun Tudor Gheorghe. Există totuși două dife­rențe esențiale între Jiu și Rin. Prima este că unul curge la est, iar celălalt, la vest. A doua diferență, una uriașă de altfel, sunt malurile. Malul oltenesc este punctat de sălcii și boschete care, dacă sunt în apropierea vreunui sat, umbresc existen­ța constantă a unei colecții de rahați ce face deliciul muștelor. Nu vă înfiorați încă de scârbă, până ce nu ați simțit mirosul care se ridică înspre seară dinspre malurile craiovene. Unii dintre copiii săraci care traversează podul de la Bucovăț cred că așa miroase în mod normal un râu pe înserat. Apoi, mai sunt și grămezile de sticle de plas­tic. Băltesc înghesuite în vre­un colț de apă, laolaltă cu­te miri ce chiloți de damă sau cutii de conserve. „Faună flu­vială“ de care românii plecați departe nu prea mai vor să-și aducă aminte. Malul renan are aromă de proaspăt cosit, efectul mașinilor de tuns iarbă. Sunt și aici sălcii, dar pe sub ele aleargă, nici ei nu știu de cine, nemții. Bicicliști cât vezi cu ochii, căci, deși regiunea e printre cele mai bogate din Germania, directorii învâr­tesc pedalele având la dis­poziție zeci de kilometri de piste speciale. Pietrișul din buza apei e atât de curat, încât pe el înnoptează câr­duri simpatice de rațe sălba­tice. Din loc în loc, vezi câte o dărăpănătură de castel în care a răsărit un restaurant cochet. Turiștii japonezi trag poză după poză malului re­nan. Spre deosebire de cel oltenesc, de el vrea oricine să-și aducă aminte. Că ambele ape seamănă atât de mult e meritul Celui de Sus, dar malurile sunt fă­cătură omenească. Și ca să aflăm de ce sunt atât de dife­rite, trebuie să ne amintim de sfârșitul dominației naziste din Germania și România. 1945 a fost singurul an din istorie în care peste Jiu erau mai multe poduri decât peste Rin, căci doar unul le mai ră­măsese renanilor. Practic, la sfârșitul războiului, Germania era, spre deosebire de Româ­nia, pe linie moartă, în Euro­pa occidentală au venit însă banii americanilor, care, prin planul Marshall (oferit, dar re­fuzat, și întregului bloc sovie­tic), au pompat 14 miliarde de dolari, în timp ce aceeași sumă a fost colectată din est de Stalin, pentru daune de de Vlad MIXICH război. SUA și URSS: doi învin­gători care au înțeles diferit lumea postbelică. în 1948, în timp ce în Marea Britanie pâi­nea se raționaliza, ocupația vestului Germaniei îi costa pe englezi 80 de milioane de dolari, primind reparații de război de 29 de milioane. Di­ferența era suportată de con­tribuabili și cu împrumuturi americane. în același an, Ro­mânia dădea sovieticilor 15% din venitul național. Jiul curge la est, Rinul la vest și asta pare să fi fost ho­tărâtor pentru cele două ma­luri. Dar astăzi „Migrația de joi“ are o întrebare: există vreo legătură între planul Marshall și băncile din lemn? Căci în zadar am căutat pe malul Jiului o bancă pe care să mă odihnesc. Domnule pri­mar, oare costă mult una? Mirosuri pe Jiu, miresme pe Rin A pagina 1 lísiume zilei EVENIMENT / PAGINA 2 Asan, cercetat pentru tâlhărie și lovire Leonard Asan va fi cercetat în stare de arest pentru tâlhărie și lovire, iar Florin Boca va fi supus unei expertize psihiatrice SOCIETATE/PAGINA 5 Masacre inutile De teamă sau din ură, sunt lovite cu picioarele sau cu pietrele. Sunt otrăvite sau călcate cu mașina. Câteodată, animalele străzii sunt adunate mai mult moarte decât vii și aduse pe masa veterinarilor, în speranța că mai pot fi salvate. Uneori, oamenii se dovedesc mai câini decât ... câinii ECONOMIE / PAGINA . Consumatorul scapă de hăituire Două acte normative pentru protecția consumatorilor ar putea apărea în septembrie, unul în domeniul financiar-bancar, iar altul pentru reglementarea activității agențiilor imobiliare S-a deschis Terasa Casa Zamfirescu Tel.: 0251.52.52.52 Str.Mitropolit Firmilian, nr.4(lângă Finanțele Publice) »HF1A «Ic­sen» e* te îmbracă elegant și cu stil. Trimite un SMS la 0732.800.000 (tarif normal), până marți, 19 august, cu numele și codul și poți câștiga unul dintre premiile: Costum CONODI­Tă de seară yVataÁas Tragerea la sorți va avea loc miercuri, 20 august 2008, la biroul de publicitate al Gazetei de Sud, str. Madona Dudu 2-4, vis-a-vis de cinematograful Modern. Păstrează talonul pentru validare, pierre cardin com­od­ De ce să te abonezi prin rețeaua de distribuție a 9­9 Gazetei de Sud? REDUCERE 50% Sună acum la 0251/412.146 și un agent te va vizita pentru abonare în cel mai scurt timp. GAZETA de SUD . Cotidian al oltenilor de pretutindeni JS Pentru că este de două ori mai ieftin decât dacă ai cumpăra Gazeta în fiecare zi.

Next