Gazeta de Sud, iulie 2008 (Anul 14, nr. 4069-4095)
2008-07-24 / nr. 4089
> A Director: Adrian VOINEA Nr. 4089 | 12+20 pagini | www.gds.ro | Joi, 24 iulie 2008 | Preț: 1 leu România are mari probleme cu corupția la nivel înalt, iar parlamentul și judecătorii sunt principalele piedici în lupta anticorupție, se arată în raportul pe justiție aprobat ieri de Comisia Europeană. Raportul laudă DNA și înființarea Agenției Naționale de Integritate, dar cere condamnări în dosarele de mare corupție. Potrivit CE, judecătorii au dat sentințe blânde și inconsecvente, iar cazurile-cheie nu au înregistrat nici un progres. Dacă România a scăpat doar cu critici, Bulgaria a rămas fără ajutoare de câteva sute de milioane de euro și fără două agenții de plăți, a căror acreditare a fost retrasă din cauza gestionării defectuoase a fondurilor. Parlamentul, unul dintre frânării luptei anticorupție Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), ministrul secretar de stat Dan Vlaicu, a declarat ieri la Craiova că majoritatea reclamațiilor din Oltenia primite de instituție se referă la serviciile proaste oferite de CEZ: „în ceea ce privește zona Olteniei, există foarte multe sesizări care privesc furnizorul de energie electrică. Este vorba despre facturi care au fost încărcate, despre modul în care sunt prezentate informațiile, facturile nu sunt explicite, oamenii nu le înțeleg, întreruperea curentului electric pe perioade foarte lungi, defectarea aparatelor electrocasnice din cauza fluctuațiilor de curent și nedespăgubirea la timp“, a spus Dan Vlaicu. Acesta a precizat că probleme similare au fost sesizate și în zona Moldovei, dar după o întâlnire a reprezentanților ANPC cu conducerea firmei furnizoare de energie electrică, situația s-a îmbunătățit. „Aceeași situație se regăsea și în Moldova, acolo unde Electrica era reclamată pentru aceleași probleme. Am stabilit o întâlnire între Autoritate și ei, după care a scăzut numărul reclamațiilor, s-au îmbunătățit modul de efectuare a serviciilor, modul de prezentare a facturii și relația cu consumatorii“, a mai spus Vlaicu. Președintele ANPC a precizat că o astfel de întâlnire va avea loc și în Dolj, cel mai probabil în luna septembrie. „Același lucru trebuie să se întâmple și în Dolj. Vom prelua reclamațiile venite din toată zona Olteniei și le vom analiza, vom stabili ce măsuri ar trebui să stabilim pentru remedierea deficiențelor și vom avea, probabil în septembrie, o întâlnire împreună cu domnul prefect și cu cei de la CEZ Oltenia, pentru a le aduce la cunoștință deficiențele pe care le au și faptul că trebuie să le remedieze“, a mai spus Dan Vlaicu. Newsln CEZ Oltenia, campioană la reclamații MIGRAȚIA DE JOS Jiul seamănă mult cu Rinul. Aceeași apă când tulbure, când cenușie. Aceleași musculițe care intră în ochi imediat ce îndrăznești să admiri apusul. Nu vă lăsați înșelați de pliantele turistice. E vorba de aceeași curgere prin câmpii sau dealuri plicticoase. Vestita stâncă a zânei Lorelei seamănă izbitor cu ridicătura de pietre de la Valea Stanciului, pe care se baligă la ore fixe turma de vaci a satului. E drept că Rinul e navigabil și că a avut parte de o campanie de imagine susținută de poeții lumii germanice, care în lipsa unui Capri, și-au îndreptat tunul versurilor spre râul ăsta lung și obositor, în timp ce Jiul nostru a fost săltat din mâl doar de vreun Tudor Gheorghe. Există totuși două diferențe esențiale între Jiu și Rin. Prima este că unul curge la est, iar celălalt, la vest. A doua diferență, una uriașă de altfel, sunt malurile. Malul oltenesc este punctat de sălcii și boschete care, dacă sunt în apropierea vreunui sat, umbresc existența constantă a unei colecții de rahați ce face deliciul muștelor. Nu vă înfiorați încă de scârbă, până ce nu ați simțit mirosul care se ridică înspre seară dinspre malurile craiovene. Unii dintre copiii săraci care traversează podul de la Bucovăț cred că așa miroase în mod normal un râu pe înserat. Apoi, mai sunt și grămezile de sticle de plastic. Băltesc înghesuite în vreun colț de apă, laolaltă cute miri ce chiloți de damă sau cutii de conserve. „Faună fluvială“ de care românii plecați departe nu prea mai vor să-și aducă aminte. Malul renan are aromă de proaspăt cosit, efectul mașinilor de tuns iarbă. Sunt și aici sălcii, dar pe sub ele aleargă, nici ei nu știu de cine, nemții. Bicicliști cât vezi cu ochii, căci, deși regiunea e printre cele mai bogate din Germania, directorii învârtesc pedalele având la dispoziție zeci de kilometri de piste speciale. Pietrișul din buza apei e atât de curat, încât pe el înnoptează cârduri simpatice de rațe sălbatice. Din loc în loc, vezi câte o dărăpănătură de castel în care a răsărit un restaurant cochet. Turiștii japonezi trag poză după poză malului renan. Spre deosebire de cel oltenesc, de el vrea oricine să-și aducă aminte. Că ambele ape seamănă atât de mult e meritul Celui de Sus, dar malurile sunt făcătură omenească. Și ca să aflăm de ce sunt atât de diferite, trebuie să ne amintim de sfârșitul dominației naziste din Germania și România. 1945 a fost singurul an din istorie în care peste Jiu erau mai multe poduri decât peste Rin, căci doar unul le mai rămăsese renanilor. Practic, la sfârșitul războiului, Germania era, spre deosebire de România, pe linie moartă, în Europa occidentală au venit însă banii americanilor, care, prin planul Marshall (oferit, dar refuzat, și întregului bloc sovietic), au pompat 14 miliarde de dolari, în timp ce aceeași sumă a fost colectată din est de Stalin, pentru daune de de Vlad MIXICH război. SUA și URSS: doi învingători care au înțeles diferit lumea postbelică. în 1948, în timp ce în Marea Britanie pâinea se raționaliza, ocupația vestului Germaniei îi costa pe englezi 80 de milioane de dolari, primind reparații de război de 29 de milioane. Diferența era suportată de contribuabili și cu împrumuturi americane. în același an, România dădea sovieticilor 15% din venitul național. Jiul curge la est, Rinul la vest și asta pare să fi fost hotărâtor pentru cele două maluri. Dar astăzi „Migrația de joi“ are o întrebare: există vreo legătură între planul Marshall și băncile din lemn? Căci în zadar am căutat pe malul Jiului o bancă pe care să mă odihnesc. Domnule primar, oare costă mult una? Mirosuri pe Jiu, miresme pe Rin A pagina 1 lísiume zilei EVENIMENT / PAGINA 2 Asan, cercetat pentru tâlhărie și lovire Leonard Asan va fi cercetat în stare de arest pentru tâlhărie și lovire, iar Florin Boca va fi supus unei expertize psihiatrice SOCIETATE/PAGINA 5 Masacre inutile De teamă sau din ură, sunt lovite cu picioarele sau cu pietrele. Sunt otrăvite sau călcate cu mașina. Câteodată, animalele străzii sunt adunate mai mult moarte decât vii și aduse pe masa veterinarilor, în speranța că mai pot fi salvate. Uneori, oamenii se dovedesc mai câini decât ... câinii ECONOMIE / PAGINA . Consumatorul scapă de hăituire Două acte normative pentru protecția consumatorilor ar putea apărea în septembrie, unul în domeniul financiar-bancar, iar altul pentru reglementarea activității agențiilor imobiliare S-a deschis Terasa Casa Zamfirescu Tel.: 0251.52.52.52 Str.Mitropolit Firmilian, nr.4(lângă Finanțele Publice) »HF1A «Icsen» e* te îmbracă elegant și cu stil. Trimite un SMS la 0732.800.000 (tarif normal), până marți, 19 august, cu numele și codul și poți câștiga unul dintre premiile: Costum CONODITă de seară yVataÁas Tragerea la sorți va avea loc miercuri, 20 august 2008, la biroul de publicitate al Gazetei de Sud, str. Madona Dudu 2-4, vis-a-vis de cinematograful Modern. Păstrează talonul pentru validare, pierre cardin comod De ce să te abonezi prin rețeaua de distribuție a 99 Gazetei de Sud? REDUCERE 50% Sună acum la 0251/412.146 și un agent te va vizita pentru abonare în cel mai scurt timp. GAZETA de SUD . Cotidian al oltenilor de pretutindeni JS Pentru că este de două ori mai ieftin decât dacă ai cumpăra Gazeta în fiecare zi.