Gazeta Învățământului, 1950 (Anul 2, nr. 40-91)

1950-01-13 / nr. 41

4 Pentru o t*ot mai strânsă colaborare Atelierul de sculptură între școală, familie și organizațiile de tineret școlilor din Focșan C­onstruirea socialismului în țara noastră a devenit realitate tot mai vie și mai­­ puternică. Oamenii muncii din toate ramurile de producție se în­trec pe ei înșiși, se întrec pe alții, mândri de ceea ce unii pot realiza. Ciocanul, sapa, plugul și con­deiul se înfrățesc în munca cea nouă, din care răsare o viață nouă. Aceasta o simțim când auzim glasul prelung al sirenelor, care chiamă la lucru, loviturile cioca­nelor și sfârâitul motoarelor. A­­celaș lucru l-am simțit și când am­ intrat în atelierul de sculp­tură, condus de tovarășul Vedeș Vasile, profesor de desen la Școala Tehnică Profesională de băeți, și de tovarășa Ștefănescu Eugenia, profesoară de desen la Liceul de fete din Focșani. „Mai înainte, lucram singuri acasă, pe afară, prin magazii, spune tovarășa Ștefănescu. Vara mai mergea, dar iarna era greu de tot și, în afară de asta, nici nu puteam să ne orientăm elevii în această muncă. Acum situația e cu totul alta. Comitetul Provi­zoriu ne-a dat sala aceasta, pe care o folosim ca atelier. Aici am putut să-i aducem pe elevi, care sunt acum sub directa noastră în­drumare’’. In adevăr, de un an de zile, pe lângă cei doi ,profesori, lu­crează efectiv 30 de elevi de la liceele teoretice și școlile indu­striale din localitate. In atelier, de jur împrejur, stau lucrările abia terminate. Din pri­mul moment, atenția ne este a­trasă de lucrarea „Lenin’’, exe­cutată de elevul Rusu, după o fo­tografie a unei sculpturi din mu­zeul „V. I. Lenin”. Lucrarea este foarte reușită, marele revoluțio­nar parcă vorbește. Și zâmbetul pare viu pe chipul marelui luptă­tor. Celelalte sculpturi — „Bustul tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej”, „Tractorista în fața tracto­rului”, „Munca voluntară”, „Start” (poziția de plecare), „Două tinere care patinează” (o româncă și o sovietică), lucrările Maru­­siei, ale Marianei și ale Petru­­ței — răsar sfios din lutul cenu­șiu. Alte lucrări se conturează de sub sacul umed care le aco­peră. Elevii și-au ales singuri teme­le ; ele oglindesc preocupările oa­menilor muncii din Patria noas­tră, prietenia cu Uniunea Sovie­tică, avântul tineresc, precum și dragostea pentru conducători­i noștri. Tovarășul Vedeș, care a fost decorat cu „Medalia Muncii”, în Mai 1949, pentru activitate artis­tică, lucrează, acum, la : „Noi nu cerșim pacea’’, iar tovarășa Ștefă­­naș­c­u la „Vizita țăranilor români într’un colhoz sovietic”. Prima lucrare e plină de avânt și vi­goare, a doua de gingășie și se­ninătate. Alături, în depozit, stau lucră­rile „Ceapaev”, „Asediul Krem­linului", „Pionierii”, „Stalin și Pionierii”. Lucrarea „Munca voluntară”, a fostei eleve Smărăndoiu Ileana, a fost admisă, în Octombrie 1949, la „Expoziția Regională a Mol­dovei” dela Iași. Pe pereți, sunt expuse picturile tovarășilor Popa Gh. Dumitru de la Liceul „Unirea” și Hrușcă Leon de la Institutul de Surdo- Muți. Ele reprezintă scene din atelierele de tâmplărie ale S.M.T.-ului. Cei doi artiști, Vedeș și Ște­fănescu, au mai strâns un grup de tineri U.T.M.-ișli­pe învață să redea, în culori, care-i pe pânză sau pe carton, crâmpeie evocatoare din revoluția pe care o trăim. In atelierul acesta, în care cei doi profesori formează viitori sculptori și pictori ai poporului, mai sunt însă multe de făcut. Greutățile pe care colectivele le întâmpină­ în [UNK] muncă — lipsa materialului (sârmă, saci, gips), — vor fi în curând lichidate. E­­lanul­ cu care muncesc atât profe­sorii­, cât și elevii, a determinat Comitetul Provizoriu local să treacă la sprijinirea efectivă­­ a lor. De asemenea, Sindicatul Sala­riaților din învățământ — Putna, conștient de importanța acestei acțiuni, a înțeles să fie alături de acești tovarăși, asigurându-le timpul necesar pentru munca pe care o duc. Astfel sprijiniți, cei doi profe­sori vor putea să fo­meze din elevi, artiști în înțelesul socialist al cuvântului, ilustrând fraza lui Gorki : „Artistul este organul de simțire al țării sale, al sale, el este urechea, ochiul clasei și inima clasei sale , el este vocea epocii sale”. Eliza Paveliu e­lașa muncitoare in frunte cu Partidul ei sprijină și îndru­­mează desvoltarea organi­zațiilor de tineret pe linia învățăturii marxist-leninist­­staliniste, unind în jurul tineretului întreaga viață culturală a țării și toate forțele pedagogice legate de școală. Partidul apelează, cu aceeaș insistență, și la părinți, care sunt chemați să colaboreze cu­ ceilalți factori educativi, în scopul comun de a forma o gene­rație capabilă să făurească o lume nouă. Părinții trebue să cunoa­scă munca pe care o duc copiii lor în­­ afară de clasă. Trebue să cunoască activi­tatea lor extrașcolară și trebue să cultive la copii simțul de răspundere pen­tru sarcinile pe care ei și le asumă. Părinții trebue să cunoască atât țelurile e­­ducației școlare, cât și țe­lurile urmărite de organi­zațiile de tineret, căci nu­mai prin colaborarea tutu­ror forțelor educative, se poate realiza o educație completă, sănătoasă și folo­sitoare Patriei. Numai lu­crând împreună, instituțiile­­ școlare, familia și organi­­­spațiil­e de tineret vor putea auuce cu succes tânăra ge­nerație pe drumul construi­rii socialismului. Dacă părinții trebue să știe ce fac copiii lor în toate împrejurările vieții, aceasta nu însemnează însă că ei trebue să-i­ priveze de libertatea de a activa într-o organizație, în care învață să lupte pentru o viață mai bună și unde dobândesc de­prinderea de a învinge pie­dicile. Familia trebue să încurajeze spiritul de inde­pendență și de inițiativă al copiilor, să le stimuleze e­­nergia, să le întărească voința. Părinții trebue să cunoască tendințele noi e­­ducative ale școlilor și ale organizațiilor de tineret, să le adâncească, să le urmă­rească în desvoltare și să și le însușească drept obiec­tive proprii de realizat. Familia trebue să fie un colectiv, în care copiii să aibă drepturi și îndato­riri egale. In cadrul acestui colectiv, părinții au datoria de a ajuta pe copiii lori să-și îndeplinesacă sarcinile­­ și angajamentele luate, să­ urmărească felul cum în­­­ving greutățile, cum își pre­­­gătesc lecțiile și temele­ date de școală și cum își­ duc la îndeplinire sarcinile­ și angajamentele luate in­ cadrul organizațiilor din care fac parte. Desigur că acolo unde pă­­­­rinții lucrează în armonie­ cu școala și unde ei sunt susținători convinși ai orga­­­n­izațiilor de tineret, copiii se desvoltă mult mai bine în munca pe care o duc. Legătura strânsă factorii educativi face dintre să crească în ochii copilului Corul atât valoarea cât și autori­­­­tatea fiecăruia dintre ace­știa. Numai astfel, organi­zațiile de­­ tineret, conduse de Partid, pot educa gene­rații de oameni hotărîți, care să pună noua orân­duire socială pe temelii du­rabile. Mijloacele prin care pă­rinții se pot iniția în pro­blemele de creștere a copii­lor sunt foarte variate: con­sfătuirile între părinți, con­sfătuiri între reprezentanții organizațiilor de tineret, emisiunile radiofonice, spe­ciale pentru părinți și, în sfârșit, numeroasele arti­cole de presă, care privesc această problemă. In pedagogie, ca în toate celelalte domenii de activi­tate, Uniunea Sovietică, prin experiența ei uriașă, este pentru noi deschiză­toare de drumuri noi. In organizarea învățământului și educației, sub toate as­pectele, inclusiv acela al colaborării dintre factorii educației, realizările ei uria­șe sunt pentru noi izvor ne­limitat de sugestii și în­demnuri. Traduceri din cei mai mari pedagogi sovie­tici, cuprinzând principiile și metodele educației în familie, sunt azi la dispozi­ția noastră, a tuturor. I. V. Stalin a accentuat, în nenumărate împrejurări, însemnătatea pe care o are familia în formarea științei cetățenești. La com­un congres al muncitoarelor și țărancelor spunea: „Voi sunteți mamele și educa­toarele tineretului nostru, al viitorului țării noastre”. In Țara Socialismului felul de viață în familie și educația în familie nu sunt privite ca o chestiune particulară a părinților. Țelurile și sar­cinile sunt unele și aceleași, atât pentru familie, cât și pentru celelalte instituții e­­ducative, iar colaborarea dintre ele se impune în mod firesc. In concepția pedagogiei sovietice, ‘familia capătă o autoritate pedagogică din ce în ce mai mare, o auto­ritate pe care n’o poate a­­vea familia burgheză, în care dăinuiesc prejudecăți învechite, interese bănești josnice și relații despotice, pe de o parte de la soț la soție, pe de altă parte de la părinți la copii. Noua fami­lie se fundează pe senti­mente curate, pe respect și înțelegere reciprocă între soți, pe raporturi de priete­nie armonioasă între copii și părinți, pe comunitatea de aspirații culturale și so­ciale între toți membrii fa­miliei. Ea este un mic co­lectiv gospodăresc ce se în­cadrează în mod firesc în marele colectiv al Patriei Socialiste, este celula natu­rală a societății, locul unde se nasc și cresc copiii, con­siderați de poporul sovietic drept principala bucurie a vieții omului. Pedagogii sovietici mai de seamă, ca Nadejda Crupsca­­ia și N. S. Macarenco au în­treprins o vie activitate de lămurire a părinților. Marenco și-a consacrat la­ul­timii ani ai vieții lui muncii de îndrumare educativă a părinților. Câteva dintre lucrările și lecțiile adresate părinților sunt­­ traduse în broșuri intitulate „Pagini pedagogice alese”. In mun­ca lui pedagogică, Maca­renco amintește părinților, la tot pasul, că sunt răs­punzători față de Patria So­vietică de educația viitori­lor ei cetățeni. Seninătatea acestora, „să­nătatea lor, bucuria de trăi, încrederea în propriile a lor forțe, avântul cu care acești tineri se îndreaptă spre cuceririle științei, dâr­­zenia cu care sunt hotărîți să­ apere cele mai de preț bunuri ale Patriei lor și ale întregii omeniri: pacea, li­bertatea, cultura­ — sunt minunatele trăsături ale o­­mului nou sovietic”. Și toa­te aceste trăsături sunt re­zultatele școlii sovietice, care, îndrumată de Partidul Comunist (b), a dus muncă de colaborare armo­o­nioasă cu părinții și cu or­ganizațiile de tineret, învățătorilor și profeso­rilor noștri le revine sarci­na de a urma și în această privință pe dascălii sovie­tici și de a colabora cât mai strâns cu părinții, pentru a da, împreună cu aceștia, tot sprijinul organizațiilor de tineret. L­a Gheorghie și școlii elementare „Vasile Roaltă’ din crezul Grivița festivitatea inaugurării noului local de școală 2. încheierea semestrului de iarnă în școlile elementare și medii Ministerul învățământului Pu­blic comunică următoarele cu privire la lucrările de încheierea semestrului de iarnă în învăță­mântul elementar (cls. V-VIII și învățământul mediu : In acest an școlar, semestrul de iarnă se încheie în școlile de învățământ elementar (cl. V­­VII) și mediu, în ziua de S Fe­bruarie 1950. Până la această dată, toate operațiunile privind activitatea semestrului de iarnă trebue să fie încheiate. In acest scop, personalul di­dactic, paralel cu predarea lec­țiilor conform planului calenda­ristic, va face repetarea­ mate­riei. Se va urmări ca repetarea materiei să se faca sistematic, viu și atrăgător pentru elevi, a­­dăncind cunoștințele, evităndu-se repetarea mecanică. Pentru a­­ceasta, profesorii își vor planifi­ca munca, repartizând materia pe teme care trebuesc repetate, evităndu-se amănuntele. Ei își vor concentra atenția asupra părților mai grele din materie sau­ asupra acelora cari au fost mai puțin asimilate de elevi. Deasemeni profesorii vor da deosebită atenție elevilor rămași­­ în urmă. Ei vor cerceta cauzele rămânerii în urmă a acestor e­­levi și vor lua măsuri pentru li­chidarea acestor cauze. In acest scop, vor programa pentru ei consultații individuale și suplimentare înlocuind prin lecții a­­cestea cercurile de meditații care nu au dat rezultate. Perso­nalul didactic va urmări dease­­menea desvoltarea activității grupelor de învățătură organiza­te de U.T.M., sprijinindu-le activ în munca lor. De mare importanță este felul cum se va face controlul cunoș­tințelor elevilor. Aprecierea pro­fesorului trebue să fie justă, să țină seama nu numai de canti­tatea cunoștințelor ci și de felul cum elevul și-a însușit cunoștin­țele, precum și de modul cum el a evoluat. Diriginții vor coordona și spri­jini activitatea profesorilor clasei respective. Ei vor organiza strân­gerea legăturilor cu părinții pen­tru antrenarea lor în descoperi­rea și înlăturarea cauzelor care împiedică pe elevi în munca lor. Directorul va da o deosebită atenție pregătirii lucrărilor de încheiere a semestrului. El se va îngriji in special de felul cum s’a planificat munca și de felul în care se realizează acest­­ plan. El va fi atent la toate propu­nerile făcute de personalul di­dactic, de diriginți, de organiza­ția U.T.M. și de părinți, pentru îmbunătățirea muncii elevilor. Deasemeni, directorul va ve­ghea ca să existe o legătură în­tre personalul didactic și organi­zația U.T.M. și cea de pionieri, în vederea organizării unei pre­gătiri mai temeinice a elevilor. Situația semestrială a elevilor se va stabili la fiecare obiect, pe baza notărilor făcute la intero­gațiile orale și la lucrările scri­se. Fiecare elev trebue să fie no­tat cel puțin de două ori pe se­mestru, oral. In afară de aceste notări, se pot da și extemporale din lecția zilei respective. Tezele, care se dau la toate o­­biectele de învățământ, în afară de muzică, desen și educație fi­zică, au un caracter de lucrări de sinteză și se vor da în ulti­mele patru săptămâni ale semes­trului. Ele vor fi programate astfel încât să nu depășească trei lucrări pe săptămână și în nici un caz să nu se dea două lu­crări în aceeași zi. Diriginții cla­selor vor întocmi în consiliul de clasă orariul lucrărilor scrise pentru fiecare an sau clasă. A­­ceste orarii vor fi supuse spre aprobare directorului școlii, după care vor fi comunicate elevilor prin afișare până cel mai târziu în ziua de 15 ianuarie 1950. Lucrările scrise se vor da asu­pra întregii materii învățate în semestrul de iarnă, până la data ținerii lucrării scrise respective, stăruind asupra părților esen­țiale. Media semestrială rezultă din media aritmetică dintre­ nota medie a interogațiilor orale extemporale și nota de la lucră­ri zile scrise. Media semestrială se dă în cifre întregi. Rotunjirea cifrelor fracționare se va face în plus sau în minus prin aprecie­rea modului cum a evoluat acti­vitatea elevului in cursul semes­trului. Normele stabilite mai sus se aplică și la școlile medii tehnice. La lucrările de laborator de la școlile de specialitate se vor da note la fiecare lucrare executată. Lucrările care nu au obținut nota 5 (cinci) vor fi refăcute de elevi in ședințe speciale, ce se vor programa în afara orelor normale de curs, în ultima lună a semestrului. Nota semestrială la lucrările de laborator se ob­ține prin media notelor obținute la fiecare lucrare, care se rotun­jește la numerele întregi în ace­­laș mod ca și mediile de la o­­biectele de studiu teoretic. La lucrările practice de atelier, se va da notă deasemeni, la fie­care lucrare executată, ca și pen­tru lucrările de laborator. In ca­zul când programul de atelier nu permite o notare pe lucrări sepa­rate, nota semestrială va repre­zenta o apreciere a întregii ac­tivități în atelier a elevului, in timpul semestrului. D­upă ce guvernul central popular al Republicii Popu­lare Chineze a fost recu­noscut de Birm­ania, India, Cey­lon, Norvegia, Danemarca, Statul Israel, acum, sub presiunea reali­tăților de neocolit, însăși Marea Britanie a hotărît recunoașterea noua­ Chine și stabilirea de re­lații diplomatice cu guvernul a­­cesteia. La 3 ianuarie, Ciu-En-Lai, mi­nistrul de afaceri externe al gu­vernului central popular al R.P. Chineze, cerea, printr-o telegra­mă adresată președintelui Adu­nării Generale O.N.U., secretaru­lui general al O.N.U. și delega­țiilor membre ale Consiliului de Securitate, excluderea rămășițe­lor reacționare ale Kuomintangu­­lui din Consiliul de Securitate. In această telegramă se arată că, guvernul central popular al R.P. Chineze, ,consideră Regală _ pre­zența reprezentanților rămășițelor clicii reacționare a Kuomintan­­­gului în Consiliul de Securitate al O.N.U.“ și că guvernul R.P. Chineze cere „ca acești reprezen­tanți să fie excluși din Consiliul de Securitate“. Fără îndoială că Organizația Națiunilor Unite nu va mai pu­tea­ respinge această cerere, gu­vernul fantomă al Kuomintangu­­lui pe care-l reprezenta Tsiang la Consiliul de Securitate fiind în cea mai rușinoasă descompu­nere. Amănuntul că ambasadorul Kuomintangului la Londra, Deng Hen Hsi, a declarat, potrivit unei știri France Presse, că preferă să rămână ca simplu particular în Anglia decât să se înapoieze pe insula Taiwan (Formosat, așa cum urmează să facă după recu­noașterea de către Anglia a gu­vernului R. P. Chineze — de­monstrează, pe lângă multe alte fapte, în ce stare de descompune­re se află clica lui Ciang Kai Shek. Sprijinul pe care vârfurile imperialiste agresive nordameri­­cane încearcă încă să-l mai dea guvernului fantomă al Kuomin­tangului refugiat acum la Formo­sa, nu va putea să împiedice prăbușirea definitivă a acestuia. Este deosebit de semnificativ pentru starea de încordare a re­lațiilor dintre Marea Britanie Statele Unite faptul că recunoaș­șt­terea de către guvernul englez a guvernului R. P. Chineze s-a fă­cut împotriva dorinței Washing­tonului. După recunoașterea gu­vernului central popular al R. P. Chineze, Marea Britanie va fi o­­bligată la O.N.U. să voteze ală­turi de delegația Uniunii Sovie­tice și împotriva delegației Sta­telor Unite, pentru admiterea de­legaților guvernului central popu­lar al R. P. Chineze în Consiliul de Securitate, în Comisia O.N.U. pentru Extremul Orient și în Consiliul Aliat de Control de la Tokio. O ruptură pe planul diplo­matic între cele două puteri nu este exclusă. Cu atât mai mult cu cât contradicțiile de interese din­tre Marea Britanie și Statele U­­nite nu încep cu China și nici nu sfârșesc cu ea, Statele Unite re­proșează între altele Angliei de a purta vina insuccesului politicii americane de „integrare econo­mică“ a țărilor din Europa occi­dentală. Divergențe s'au manifestat și se importante manifestă de asemenea în chestiunea progra­mului de înarmare în cadrul Pac­tului Atlantic. Mai puternic încă lucrează ca factor de încordare a relațiilor dintre cele două puteri imperialiste măsurile directe, din ce în ce mai fățișe, pe care im­perialismul american le ia pentru a face ca monopolurile americane să acapareze pozițiile economice deținute de britanici în Orientul Apropiat și Mijlociu. Chestiunea recunoașterii de că­tre Anglia a guvernului central popular al R. P. Chineze se a­­daugă la starea de tensiune exis­tentă între Marea Britanie și Sta­tele Unite și poate fi nodul unor schimbări nu fără însemnătate în politica internațională. a Modena, în Italia, mun­citorii au declarat o grevă de protest împotriva închi­derii uzinelor și a concedierilor în massă. Ei au făcut și o de­monstrație. Poliția lui Scell­a, care și-a câștigat o tristă noto­rietate prin brutalitățile și cri­mele ei, a atacat pe demonstranți, a ucis cinci muncitori și a rănit un număr de alți 69. La 9 ianuarie, Camera de muncă a proclamat o grevă ge­nerală de 24 de ore în întreaga regiune Modena in semn de pro­test împotrivă asasinării de către poliția lui Scelba a celor 5 mun­citori. Zeci de mii de oameni ai muncii au luat parte la un mare meeting de protest. Grevele și meetingurile s'au extins și in alte regiuni ale Italiei. Așa de pildă muncitorii feroviar­­i din provin­cia Bologna au d­eclarăt și ei o greva de protest de 24 de ore împotriva provocărilor poliției lui Scelba. Traficul feroviar din această provincie a fost suspen­dat. Mișcarea uriașă de protest a oamenilor muncii din Italia l-a neliniștit dealtfel pe ministrul de interne. Scelba care a avut o ur­gentă consfătuire cu primul mi­nistru De Gasperi. Giuseppe di Vittorio, secretarul general al Confederației Generale a Muncii din Italia a prevenit destul de limpede pe provocatori. „Nimeni nu-și poate închipui l­a el — că­ muncitorii italieni spus se vor lăsa intimidați de violențe și asasinate“. Intre timp, greva generală dn protest de 24 de ore hotărîtă la Modena s’a extins și in provin­ciile Romagna, Emilia, Genova, Verona, Torino, Florența, Vene­ția. Și în celelalte provincii ale Italiei, în toată Italia, indigna­rea oamenilor muncii se mani­festă prin proteste colective suspendarea temporară a lucru­­i lui. Marți dimineață șoferii de taxiuri din Roma au declarat grevă de 2 ore iar muncitorii fe­roviari și cei din transporturi de la Milano au declarat și ei, grevă. O mare agitație domnește în centrele industriale din nor­dul Italiei. Ziarul democrat independent PRESE SERA scrie că „guvernul De Gasperi și-a făcut un sistem de a omori oameni cari nu au altă vină decât că își apără dreptul la pâine și libertate“. Dealtfel întreaga presă demo­crată italiană denunță guvernul italian ca purtând răspunderea sângeroaselor incidente de la Mo­dena. UNITA și AVANTI, după ce subliniază gravitatea situației, arată că guvernul a premeditat incidentele. de la Comunicatul publicat Marți Confederația Generală Muncii, se cere încetarea acțiu­­­nilor sângeroase ale poliției schimbarea radicală a politicii in­­t­terne și sociale a guvernului, pre­cum și pedepsirea exemplară acelora care poartă răspunderea a pentru masacrele de la Modena. In declarațiile pe care le-a fă­cut presei, Palmiro Togliatti, se­cretarul general al Partidului Comunist Italian, a subliniat : „Numai guvern democrat nu se poate numi guvernul care nu ființează decât trăgând în mun­citori". Iar in încheiere, a spus: „Acest guvern este incapabil să asigure viața muncitorilor, deoa­rece forțele sale sunt puse toc­mai în slujba apărării abuzurilor, furturilor și violenței claselor privilegiate — moșierii și marea burghezie italiană — împotriva intereselor vitale ale poporului italian“. înseși cercurile parlamentare italiene declară, după cum anun­ță France Presse, că, sângeroa­sele incidente de la Modena au agravat criza în care guvernul De Gasperi și se sbate se aș­teaptă demisia colectivă a cabi­netului. D­uminică 12 Martie 1950 vor avea loc în Uniunea Republiclor Socialiste Sovietice, alege­rile pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S., care este cel mai înalt organ al puterii de Stat în Marea Țară a So­cialismului. Poporul sovietic, care ia parte în mod activ și con­știent la alegeri — alegeri cu adevărat libere și cu a­­devărat democratice — se pregătește pentru această pe drept cuvânt numită mare campanie politică, despre care un editorial al ziarului Izvestia spune că este „de o importanță hotă­­rîtoare pentru viitoarea desvoltare a democrației socialiste și pentru consoli­darea tuturor forțelor sis­temului sovietic“. Toate privirile cetățenilor sovietici se îndreaptă către partidul conducător al U­­niunii Sovietice, Marele Partid Comunist (bolșevic) al lui Lenin și Stalin. Sub conducerea lui poporul so­vietic înaintează victorios pe drumul construirii so­cietății comuniste. Din nou poporul sovietic se unește în jurul platfor­mei electorale a Partidului Comunist, așa cum în urmă cu patru ani, s’a unit în jurul platformei prezentată in alegeri de Comitetul Central al Partidului, plat­formă care a fost pe deplin realizată. In cei patru ani câți s’ar scurs, Partidul a asigurat refacerea și desvoltarea e­conomiei naționale în pe­rioada de după război; f organizat ridicarea nivelu­lui de trai al poporului so­vie­tic; a întărit Statu muncitorilor și țăranilor sporind autoritatea și in­fluența sa internațională în scopul asigurării unei păci trainice și a securității po­poarelor. Programul Stalinist al construcției socialiste — scrie Izvestia — s-a concre­tizat în legea planului cin­cinal pentru refacerea și desvoltarea economiei na­ționale a țării, în perioada 1946—1950. Planul cincinal stalinist de după război a fost realizat cu succes îna­inte de termen. Succesele uriașe ale Uni­unii Sovietice în perioada de după război au sporit și sporesc mereu forța Marii Țări Socialiste. Această forță este pusă în slujba fericirii oamenilor, în sluj­ba păcii. Uniunea Sovietică duce o neclintită politică de pace. Această politică își are originea în înseși bazele orânduirii socialiste și in interesele popoarelor sovie­tice. „Statul nostru — scrie Izvestia — nu are nevoie de expansiune nu are nevoie de externă, cl cuceriri coloniale“. Oamenii sovietici știu că datorează toate succesele lor Partidului Comunist, marelui conducător și învă­țător I. V. Stalin, pe care ei îl numesc primul lor depu­tat — deputatul iubit al în­­regului popor. Alegerile pentru Sovietul suprem de la 12 Martie vor înălța și mai sus steagul glorios al Partidului lui Lenin și Stalin. NOTE POLITICE EXTERNE­­. — -----------------------------------------------------­ Imprimerile „SCRIS­UL LIBER” Str. Dobrogeanu Gherea No. 5 (fost Domnița Anastasia) Intre 17 și 21 ianuarie va avea loc la București șe­dința Comitetului Executiv al Federației Mondiale a Tineretului Democrat. După cum se știe, F.M.T.D. constitue o forță care nu­mără peste 60 milioane de tineri democrați încadrați în marea luptă pentru pace, democrație, pentru elibera­rea popoarelor oprimate și pentru făurirea unui viitor fericit. Federația Mondială a Ti­­neretu­lui Democrat își spo­rește mereu rândurile, do­vedind unitatea de neclintit a tineretului din 83 de țări. Umăr la umăr, studentul democrat din Franța se află, alături de tânărul luptător din Vietnam, tânărul pro­gresist de la Londra, alături de tânărul muncitor din In­dia, tânăra grevistă din New-York, alături de eroica luptătoare din China — toți încadrați în uriașul front al păcii, în fruntea căruia se află marea Uniune Sovie­tică. Tineretul sovietic, tinere­tul crescut la școala lui Lenin și Stalin, însuflețește mișcarea pentru pace, liber­tate și progres, reprezen­tând un măreț exemplu pentru tineretul din întrea­ga lume. In apropiata ședință Comitetului Executiv al F.M.a T. D. se vor discuta impor­tante probleme legate de activitatea pe plan mondial a tineretului. Se înțelege astfel că alegerea Republi­cii Populare Române pen­tru ținerea ședinței Comi­tetului Executiv înseamnă o deosebită cinstire acordată țării noastre. Tineretul din R.P.R. salută cu însuflețire această hotărîre, care con­stitue un nou îndemn pen­tru a continua cu forțe spo­rite munca și lupta pentru apărarea păcii, pentru con­struirea socialismului. Intre 17—21 Ianuarie Seil­nid [omitetului Executiv al Federației ioiiliare a fitului lim­­va 12 12 Emi! Urmând directivele Partidului, învățătorii și profesorii ialomițeni­­ vor realiza planul de alfabetizare arcina • trasată în Planul de Stat pe anul 1950 cu privire la alfabetizarea­­ neștiutorilor de carte revine cu deosebire ,cadrelor didac­tice. In întreg județul Ialomița, au fost înscriși 37.900 de a­­nalfabeți, bărbați și femei, iar pentru anul acesta, au fost programați a urma șco­lile de alfabetizare un număr de 10.500. In toate comunele s’au în­ființat centre de alfabetizare, la școli, sau chiar la cetățeni acasă. Acolo unde a fost ne­­voe, s’au creat mai multe cen­tre. Astfel, la Fetești, s-au în­ființat patru centre de alfa­betizare, la Slobozia trei, iar la Urziceni dou­ă. Centrele au fost astfel fixate, încât ele să poată­ servi și muncitorilor a­­gricoli din Gospodăriile Agri­cole de Stat. La Călărași, cei 40 de ne­știutori de carte au fost re­partizați la cele șapte centre de alfabetizare, organizate în diferite părți ale orașului. La fixarea acestor centre s-a cău­tat să se evite, pe cât posibil, deplasarea neștiutorilor de carte pe distanțe prea mari, creându-se centre pe la peri­ferii și în mai toate cartierele orașului. Atât la Călărași, cât și intreg județul, munca de re­în­centare, lămurire și mobili­zare este dusa in deosebi de către învățători și profesori. La Gospodăriile­­ Agricole de Stat Mărculești și Cosâmbești, din plasa Slobozia, au fost an­trenați și țăr­ani muncitori în această muncă. din Dacă Sindicatul Salariaților Invățământ­ Ialomiț a realizat o participare masivă a a cadrelor didactice în cam­pania de alfabetizare, Sindicat nu a reușit totuși acest să antreneze în această­ muncă toate elementele capabile din­tre țăranii săraci și mijlocași și nici dintre muncitorii ridi­cați. Pentru a duce la îndepli­nire sarcinile ce-i revin din Planul de Stat pe 1950, Sindi­catul Salariaților din Invăță­­mânt­ Ialomița iși ia angaja­mentul sa colaboreze cu orga­nizațiile de massă și să antre­neze în munca de lămurire și de mobilizare un însemnat număr de activiști ai acestor organizații, în special din rândurile U.F.D R.-ului. între­buințând forțe noi, situația de astăzi, când, în întreg jude­țul, numai 5350 de neștiutori de carte urmează regulat în școlile serale, se va îmbună­tăți simțitor. Rezultatele obținute până acum au impus o reexamina­re a metodelor de muncă. Secția de învățământ a Co­mitetului Provizoriu al jud. Ialomița a analizat munca secțiilor de plasă și a dat în­drumări organelor de control, pentru o mai justă orientare a muncii pe teren. Secțiile și grupele sindicale au analizat și ele, in ședințe speciale, munca desfășurată până acum și rezultatele ob­ținute. Din analiza acestei munci, s­au critică a desprins învățăminte folositoare pen­­tru viitoarea acțiune. Numai ținând seama de a­­cest­e învățăminte, adâncind colaborarea cu organizațiile de masse și urmând îndea­proape directivele Partidului. Învățătorii și profesorii din jud. Ialomița vor putea reali­za planul de alfabetizare pe anul în curs. In acest fel, vor putea fi Înlăturate multe din greută­țile întâmpinate până acum în munca de alfabetizare. Printre aceste greutăți, a fost semnalată pretutindeni lipsa completă a materialului di­dactic pentru ciclul II și a rechizitelor pentru ciclu I. De asemenea, în multe locuri, ac­tivitatea centrelor de alfabe­tizare a fost mult îngreunată de lipsa petrolului lampant. Colaborarea din ce în ce mai strânsă între organiza­țiile sindicale și Comitetele Provizorii, sub îndrumarea or­ganelor de Partid, va duce, in mod sigur, la înlăturarea a­­cestor greutăți. Cadrele didactice vor tre­bui, prin mistica lor entuziastă și devotată, să ridice alfabe­tizarea la locul potrivit im­portanței ce o are în lupta pentru construirea socialis­mului. întrecerea socialistă în care se angajează grupe și secții tot mai multe sindicate dă un aspect nou muncii de al­fabetizare și va aduce o con­tribuție însemnată pentru îm­bunătățirea muncii și a re­zultatelor obținute până­ acum: Nicolae St. Mocanui corespondent POȘTA REDACȚIEI : D. Codrescu - Huedin, jud. Cluj, Ilie Huresti-Brașov.­­ Ti­tularizarea profesorilor suplinito­ri se află în studiul Ministerului învățământului Public. Dosarele înaintate anul trecut au fost tri­mise Secțiilor de învățământ și Cultură care vor face propuneri imediat ce vor primi instrucțiu­nile necesare. • Titus Cergău, Ostrov-Bucu­­rești. — Suntem siguri că, pe lângă transformarea celor două camere , într’o sală de clasă, școala dvs. are și alte realizări care ar merita să fie cunoscute. Vă rugăm să ne scrieți mai mult, cât mai simplu și mai concis, despre „munca dvs. de toate zi­lele“. 0 Puica Melinte. — Din arti­colul dvs., rezultă că, la un con­siliu pedagogic, se pot face mul­te constatări folositoare asupra practicii școlare a fiecăruia din­tre noi. Dacă n’ați fi adoptat po­lemica și tonul ironic la adresa colegilor și v-ați fi concentrat mai mult asupra problemelor de ordin pedagogic, oprindu-vă in deosebi asupra­ cazurilor puse în discuție, am fi avut în față un material plin de învățăminte. Studiați problemele puse în ca­drul consiliilor pedagogice, stu­diați chiar și „fleacurile”, cum spuneți faptului că în timpul lec­ției unui coleg copiii se uită pe fereastră și, în lumina ședințe­lor ținute până acum, scrieți-ne în ce măsură acestea vă ajută la îmbunătățirea muncii de la clasă.­­ Elisabeta Georgescu - Bucu­rești. — Articolul dvs. cuprinde unele lucruri care dovedesc preo­cuparea profesorului de științe naturale de a face un învățământ temeinic, un învățământ în care teoria și practica se împletesc la fiecare pas. Alunecând pe panta pitorescului și a poeziei, proble­mele de care trebuia să vă o­­cupați în mod sistematic au fost prezentate fără o suficientă analiză. încercați să înmanun­­chiați activitatea tinerelor natu­raliste, arătându-ne în ce măsură acest cerc de activitate va ajuta la înțelegerea și aprofundarea științelor naturii. 0 Gavrilă Găină, Brodina - Rădăuți. — Problema ridicată în articolul „Copii fără perspecti­vă“ a intrat de mult în preocu­pările și realizările organelor Statului nostru democratic. Dacă se impune cu necesitate deschi­derea unui centru de reeducare în județul dvs., este de datoria Secției de învățământ din loca­litate să studieze problema și să facă propuneri forurilor compe­tente. In articolul trimis, faceți con­siderații generale asupra educa­ției, în deosebi a delicvenților. Util ar fi dacă dvs, ați urmări aplicarea în practică a învăță­turilor pedagogiei sovietice și dacă, pe bază de fapte, ne-ați prezenta unele concluzii. Credem că puteți face acest lucru. Așteptăm colaborarea.

Next