Gazeta Învățământului, 1971 (Anul 23, nr. 1070-1086)
1971-01-22 / nr. 1072
rI Oră de matematică la Liceul de construcții din Capitală Mulțimi, gramatică, logică Dezvoltarea gîndirii logice se realizează prin exercitarea ei la toate obiectele de învățămînt. Studiul obiectului numit Logica — pe lîngă faptul că este el însuși un exercițiu al gîndirii — face ca gîndirea logică să devină conștientă și deci mai puternică. Elemente de logică se pot introduce și este bine să se introducă chiar în clasele mici ca pregătire pentru studiul logicii și, mai ales, ca sprijin direct al gîndirii logice. Merită din plin atenția profesorilor faptul că există o legătură strinsă — foarte naturală — între chestiuni ce țin [UNK] de studiul mulțimilor, introdus astăzi în școală încă din clasele mici și chestiuni de logică, în special acelea care se referă la raporturile între noțiuni. Capitolul „Paralelogramul“ se pretează foarte bine la explicitarea acestei legături. De exemplu, dacă din mulțimea paralelogramelor le izolăm pe acelea care au un unghi drept, obținem o submulțime, aceea a dreptunghiurilor. Definiția „paralelogramul cu un unghi drept se numește dreptunghi" ne dă prilejul să arătăm ce este în general o definiție, ce este genul proxim și ce este diferența specifică (fie că dăm sau nu și denumirile). Limbajul teoriei mulțimilor nu trebuie considerat ca fiind exclusiv matematic. El ar trebui folosit și la alte obiecte cînd se arată fi potrivit pentru dezvoltarea gîndirii logice. Exemplul cel mai reprezentativ este al gramaticii. Se știe că aceasta este un excelent și continuu exercițiu al gîndirii logice. Se poate emite ipoteza că acest exercițiu ar putea fi și mai eficient dacă în unele cazuri potrivite ar fi pus în legătură și cu elementele despre mulțimi pe care le-au învățat elevii clasei respective. Această ipoteză a fost sugerată de un referat despre predarea gramaticii susținut în catedra de metodică a Universității București axat pe ideea problematizării, pe ideea de a stimula copiii să descopere prin propria lor gîndire categorii gramaticale. Supunem aici această idee ca obiect de cercetare profesorilor de gramatică pe care i-ar atrage problema (sau unor colective în care să intre și colegiul lor de matematică). Să schițăm cîteva exemple. Anumite propoziții simple cu predicat nominal exprimă în fond o relație de incluziune între mulțimi. De exemplu : castanii sunt copaci cu frunze late; oaia este un animal ierbivor. Ele pot da loc la exerciții de felul acesta: înseamnă că orice copac cu frunze late este castan sau numai unii dintre ei? Toți copacii cu frunze late sunt castani ? etc. In propoziția a doua oaia e la singular, idem animal ierbivor, este vorba în această propoziție de elemente sau de mulțimi ? Ce relație este intre mulțimile corespunzătoare ? Adjectivul dă prilejul de a se determina o submulțime (animal ierbivor , toate animalele sunt ierbivore ?). Cred că ar trebui prezentate elevilor și probleme în care ei să constate imprecizia unor termeni din vorbirea obișnuită. In propoziția „elevii silitori vor lua premiu“ este vorba de elevii silitori. Determină această expresie o submulțime a clasei ? Sigur că A, fruntașul clasei, este elev silitor , sigur că C, codașul, nu e. Dar despre M, mijlociul, nu știm dacă să-l cuprindem sau nu în această categorie. Pe cînd expresia „elevii clasei noastre cu media peste 8“ determină o submulțime. Distincția între expresiile cu înțeles precis și celelalte va fi foarte utilă unor oameni care vor folosi mașinile de calcul în mod curent. Ceea ce nu înseamnă că termenii lipsiți de precizie ar trebui eliminați , ei rămîn utili pentru exprimarea unor aproximații. Distincția de care vorbeam nu trebuie să conducă la snobismul preciziei care caracterizează exprimarea unora din oamenii cu formație numai matematică. Rămîn necesare — cred — și lecții de stil care să se arate valoarea inefabiîntului, a sugestiei, a subînțelesurilor, surprinderea a ceea ce e spus „printre rînduri" etc. Discutarea problemei impreciziei va conduce și la o mai bună înțelegere a rostului gradelor de comparație (mai silitor , cel silitor). Eventual, se poate pune mai problema în ce cazuri un adjectiv și comparativul „mai...“ pot conduce la o relație de ordine între elementele unei mulțimi. O submulțime poate fi determinată numai cu ajutorul adjectivelor ? e o altă întrebare care ține și de gramatică și de logică. Se pot lua în considerare două adjective, fiecare determinînd câte o submulțime a unei mulțimi date, iar ambele împreună, intersecția acestora. O altă problemă e aceea a clasificărilor în sensul de împărțire a unei mulțimi în clase. Ideea poate fi pregătită la elevi foarte mici (Ce pomi avem în grădina școlii ? Meri, pruni, caiși) ; mai tîrziu pot fi date exemple mai complexe, precum și contra-exemple (false clasificări, ce nu conduc la o împărțire propriu-zisă în clase, cum ar fi „clasificarea“ triunghiurilor în scalene, isoscele, echilaterale). Există și probleme de gramatică — logică ce nu sînt legate de teoria mulțimilor. Așa ar fi, cred, acelea în care intervine timpul; aici legătura cu matematica s-ar putea realiza reprezentînd timpul pe axă cu prezentul în 0, trecutul îno spre stînga, mai mult ca perfectul mai la stînga decît perfectul compus („scrisesem cînd ai venit“), perfectul simplu aproape de 0, viitorul spre dreapta etc. Cred însă că mai interesante sînt cele legate de mulțimi. Dacă cineva ar studia toate cazurile în care această legătură poate fi explicitată cu folos, în ce mod pot fi ele propuse elevilor, nu ce clase sau etape, care sunt exemplele cele mai reprezentative și exercițiile cele mai potrivite — cred c-ar face o lucrare utilă. Cred este vorba, cum spuneam, numai de o ipoteză ce își așteaptă verificarea. EUGEN RUSU PAGINA 2 > i Laboratorul de analiză a procesului de învățămînt (Urmare din pag. la) dare tradițională, supunem procesul de învățămînt unei analize semiotice și epistemologice, întrucît este evident că nu numai teoria învățării are ceva de spus în optimizarea educației. Analiza noastră cuprinde, totodată, dimensiunile sociologice ale procesului de învățămînt, rolul pe care îl joacă în cadrul său structura grupelor și micro-grupelor (școală, clasă etc.). Scopul analizelor noastre este de a elabora proiecte de soluții dintre care factorii de decizie să poată alege variantele realizabile. In perspectivă îndepărtată, toate aceste analize vizează construirea unor modele matematice, respectiv mașinale, fapt care explică prezența a patru matematicieni și a doi electroniști în compoziția „team“-ului de cercetare al laboratorului. Red.: Cercetările dvs. au în vedere și perspectivele învățămîntului? P. Apostoli Evident, analiza noastră este nu numai operațională, ci și prospectivă. Nu ne ocupăm însă de prognosticarea evoluției sistemului de învățămînt, ci de analiza prospectivă a evoluției conținutului și metodologiei procesului de învățămînt. Red.: Rezultă, din ceea ce spuneați înainte, că programele de cercetare sînt abordate dintr-un punct de vedere interdisciplinar. P. Apostol t Cercetarea noastră este, ca orice cercetare operațională, multidisciplinară. Spre deosebire însă de alte opinii în legătură cu conceptul de interdisciplinaritate care circulă în țara noastră, opinia noastră este că într-o echipă Interdisciplinară una din discipline trebuie să aibă rol conducător; în cazul nostru, rolul conducător nu poate să revină decît pedagogiei. Considerăm că multidisciplinaritatea se obține prin cercetarea unei probleme în cadrul aceluiași colectiv, de către specialiști cu profiluri diverse, nu prin asamblarea ad-hoc a unor opinii provenind de la cercetători din diferite discipline. Membrii team-ului lucrează împreună la rezolvarea unor probleme analizate împreună, realizînd nu numai un schimb al rezultatelor obținute, dar și un schimb al informației de care se folosesc în cercetare. . Red.: Care sunt temele pe care le-a abordat laboratorul ? P. Apostol. Temele de cercetare au fost stabilite pe baza recomandărilor Ministerului învățămîntului. Una din ele constă, de exemplu, în elaborarea unor criterii obiective de optimizare a planurilor și programelor de învățămînt (înțelegînd prin „obiective“, în acest context, criterii care rezultă din cercetare experimentală, din modelarea abstractă a procesului de învățămînt, nu criterii subiective, bazate exclusiv pe bun simț și experiență personală). In cadrul acestei teme urmărim : a) stabilirea unor criterii de selecție a informației care intră în cultura generală la cîteva obiecte de bază și b) stabilirea calculatorie a relației optimale dintre timpul de studiu și capacitatea de asimilare a elevilor. O a doua temă privește optimizarea relației dintre învățămîntul liceal și cel superior. Pentru realizarea ei, laboratorul desfășoară o cercetare de teren, efectuînd un sondaj de opinie în rîndurile absolvenților din ultimii cinci ani. Am solicitat de asemenea, în această acțiune, opiniile — exprimate sub formă de comunicări științifice — ale unui număr de cadre din învățămîntul superior și mediu. Se știe că funcționarea invățămîntului superior este influențată de calitatea absolvenților invățămîntului liceal, după cum funcționarea învățămîntului liceal este influențată de calitatea pregătirii date cadrelor sale didactice în învățămîntul superior. O a treia temă, care nu este de investigație propriu-zisă, ci are menirea de a pregăti o cercetare pentru anul următor, constă în întocmirea unui proiect de cercetare a procesului de integrare a „mass mediei" în procesul de învățămînt. Ne propunem să studiem cum poate fi controlat din punct de vedere pedagogic fluxul de informație care se transmite prin canalul televiziunii, radioului, cinematografiei etc. Red. : Am dori să ne dați o imagine, fie și sumară, asupra activității laboratorului. P. Apostol. Pînă în prezent echipa laboratorului a întocmit inventarul modelelor matematice, cibernetice sau logice ale procesului de învățămînt care se găsesc în bibliotecile din țară. Pregătim o dezbatere care va avea loc, probabil, în cursul lunii martie, asupra unității dintre liceul și cel superior, învățămîntul precum și un număr de ședințe publice pe teme de interes major pentru cadrele didactice. De asemenea, în colaborare cu secția de programe din cadrul Institutului central de perfecționare a personalului didactic ne preocupăm de stabilirea criteriilor de alcătuire a unor programe elaborate pe baze științifice. S-a asigurat, pe de altă parte, colaborarea unor specialiști de renume mondial în analiza prospectivă a procesului de învățămînt. Au acceptat să lucreze cu L.A.P.I. A. Mori din Osaka, Y. Dror de la Rand Corporation, M. Bense de la Institutul superior de tehnologie din Stuttgart și alții. Menționez și faptul că Ministerul Invățămîntului a aprobat editarea unui buletin al laboratorului, care va apare concomitent în limba română și într-una din cele patru limbi de circulație universală. Red.: In parte, activitățile care v-ați referit sînt și modalilatăți de valorificare a cercetărilor. P. Apostol. Ia parte numai, pentru că rezultatele cercetărilor noastre se valorifică mai ales în studii documentare adresate Ministerului Invățămîntului pentru fundamentarea deciziilor sale, ca și în cursurile de perfecționare a personalului didactic organizate de institut. Activitatea privește atît domeniul laboratorului cercetărilor fundamentale, cit și pe acela al cercetărilor aplicative care, în condițiile actuale, nici nu pot fi despărțite decit în mod artificial. Nu căutăm soluții abstracte, ci soluții concrete, realizabile, practice, respectînd astfel un principiu al cercetării operaționale, după care acolo unde soluția optimă nu este la îndemînă, se alege cea mai puțin rea dintre soluții. De pildă, dacă propunem îmbunătățirea metodologiei predării, nu putem să nu ținem seama de nivelul de pregătire metodologică al cadrelor didactice. Dacă nu reușim să utilizăm metodologia ideală trebuie să alegem varianta cea mai puțin rea dintre cele realizabile. Red.: Ce rezultate scontați In cercetările privind selecția de informație și relația liceu-universitatea P. Apostol. Din aceste cercetări vor rezulta o serie de propuneri concrete cu privire la limita în care trebuie să se miște cantitatea de informații transmisă la cîteva obiecte de învățămînt. Rezultatele vor fi semnificative și pentru alte obiecte. In ce privește relația dintre cele două trepte de învățămînt, vom urmări să stabilim în ce măsură ele lucrează convergent și în ce măsură există manifestări de acțiune divergentă. Profilul unui învățămînt liceal modern cere o anumită structurare a planurilor de învățămînt în universitate, astfel incit constatarea unor momente critice în relația liceu-universitate va duce la propuneri privind ajustarea planurilor de învățămînt, la cerințele necesare formării corpului profesoral pentru un învățămînt modern. Sau invers, constatînd că nu se iau suficiente măsuri pregătitoare pentru a ușura acomodarea absolvenților de liceu la cerințele învățămîntului superior, se vor trage concluzii cu privire la necesitatea de a îmbunătăți metodologia in învățămîntul liceal. învățămînt modern. DE LA MINISTERUL INVĂȚĂMÎNTULUI In numerele 1061 din 30 X 1970 și 1069 din 25 XXI 1970 ale „Gazetei învățămîntului“ au fost publicate localitățile, obiectele și posturile didactice vacante pentru care numirea și transferarea personalului didactic se fac prin concurs. in legătură cu organizarea și desfășurarea concursului se fac următoarele precizări : 1) La concurs se poate înscrie personalul didactic titular definitiv, carla data de 1 septembrie 1971 are cel puțin 3 ani de activitate didactică în postul In care funcționează. Poate participa la concurs și personalul didactic titular definitiv care nu îndeplinește condiția stabilită în alineatul precedent dacă : a) funcționează într-o contraindicată pentru starea localitate sănătății, sau in care nu are posibilitatea, fiind suferind, să-și îngrijească sănătatea (situație dovedită prin certificat medical eliberat de comisie medicală) ; b. funcționează in altă localitate decît aceea in care domiciliază soța (soția). De asemenea, pot participa la concurs persoanele care au funcționat în învățămînt ca personal didactic titular definitiv și care au fost nevoite, pentru motive întemeiate și cu aprobarea Ministerului Invățămîntului sau a inspectoratelor școlare județene, să Întrerupă activitatea didactică, sau se află în una din situațiile prevăzute de art. 59 din Statutul personalului didactic. Se mai pot prezenta la concurs și specialiștii repartizați în alte sectoare de activitate, inclusiv în invățămîntul superior, cu stagiul legal efectuat și care au studii corespunzătoare pentru ocuparea unei funcții didactice. In orașele mari (municipii) prevăzute de lege, pot solicita înscrierea la concurs numai persoanele care, în afara celor menționate mai sus, Îndeplinesc și condițiile prevăzute de normele legale în vigoare pentru stabilirea în aceste localități. Cererile de Înscriere la concurs vor fi Însoțite de : copie legalizată de pe actul de studii ; dovezi privind gradele didactice obținute și vechimea in Învățămînt; memoriu de activitate ; o caracterizare întocmită de conducerea unității școlare la care solicitantul funcționează sau a funcționat pînă la întreruperea activității didactice, vizată de inspectoratul școlar județean și al municipiului București, ori de conducerea organizației socialiste la care a funcționat. Candidații se pot înscrie la concurs numai pentru ocuparea catedrelor la specialitățile și pentru gradul de învățămînt la care au dreptul să predea potrivit studiilor ce le posedă sau pentru care au fost atestați. 2) Concursul se desfășoară pe baza programelor pentru examenul de definitivare în învățămînt și constă dintr-o probă scrisă la specialitate pentru profesori, din două probe scrise, una la limba română (limba maternă) și alta la aritmetică, pentru învățători și o probă scrisă la literatura pentru copii și la limba română (limba maternă), pentru educatoare, precum și din aprecierea activității candidaților. Profesorii cu studii universitare care concurează pentru ocuparea catedrelor vacante la școlile generale susțin proba scrisă după programa elaborată pentru profesorii absolvenți ai universităților. Cadrele didactice care funcționează in școli cu limba de predare a naționalităților conlocuitoare pot susține proba de concurs in limba maternă. In cazul cînd aceste cadre concurează pentru ocuparea unor posturi la școl. ■n limba de predare română, probele de concurs se susțin In limba română 3) Proba scrisă se susține in intreaga țară in ziua de 14 februarie ora 10 A doua probă scrisă (de matematică — pentru Învățători) are loc în aceeași zi, la orele 16. 4) După publicarea posturilor vacante pentru concursul din 14 februarie 1971 în „Gazeta învățămîntului“ nr. 1069 din 25 XII 1970 s-au mai vacantat următoarele posturi care se pun in concurs : POSTURI DE EDUCATOARE Județul Bacău Municipiul Bacău : Grăd. de aplicație (2 posturi). Județul Cluj Municipiul Cluj : Grăd. nr. 8 ; Grăd nr. 11; Grăd. nr. 23 (2 posturi); Grăd nr. 24 ; Grăd. Someșul II ; Grăd Flacăra. Județul Timiș Municipiul Lugoj : Casa de copii preșcolari : Grăd. Măguri: Municipiul București Sectorul I : Grăd. nr. 5 ; Grăd. nr 119 (aplicație) ; Grăd. C.N.E.F.S. (aplicație) ; Grăd. Ministerului Petrolului Sectorul 3 : Grăd. nr 148 i Grăd F.R.B.1 (4 posturi) Sectorul 4 : Grăd. T.B. — Săftica (8 posturi) ; Grăd. nr 164 — Bobești : Grăd. Flacăra roșie ; Grăd Timpuri Noi : Grăd 7 Noiembrie. Sectorul 5 : Grăd. Bumbăcăria Jilava (2 posturi); Grăd. nr. 07 — Popești Leordeni; Grăd. nr. 93 — Leordeni. Sectorul 6 : Grăd. nr. 54 ; Grăd. Vulcan ; Grăd. Tinera Gardă ; Grăd. Ind. Bumbacului. Sectorul 7: Grăd. nr. 86 ; Grăd. Fabrica țigarete ; Grăd. C.C.T.B. (3 posturi) ; Grăd I.A.S. — Dudu (5 posturi) ; Grăd. nr. 92 — Chiajna (2 posturi). Sectorul 8 : Grăd. nr. 47 ; Grăd. nr. 108 ; Grăd Direcția Generală Construcții-Montaj ; Grăd. Prev. T.B.C. — Mogoșoaia ; Grăd. nr. 106 - Rudeni (Chitila). CATEDRE DE LIMBA ROMÂNA Județul Argeș Municipiul Pitești : Șc. gen. nr. 8, Județul Buzău Municipiul Buzău : Lie. nr. 1. CATEDRE DE MATEMATICA Județul Buzău Municipiul Buzău : Lie. nr. 1 și lc. sportiv CATEDRE DE BIOLOGIE Județul Argeș Municipiul Pitești : Șc. gen. nr. 12 Ne vizitează țara ministrul Invățămintului public din R. P. Bulgar a Luni, 18 ianuarie a.c., a sosit in Capitală o delegație din R.P. Bulgaria, condusă de dr. Ștefan Vasilev, ministrul învățămîntului public. La Gara de Nord, delegația bulgară a fost întîmpinată de Mircea Mal ța, ministrul invățămîntului, Alexe Popescu, adjunct al ministrului invățămîntului și de alți funcționari superiori din Ministerul învățămîntului. A fost de față Spas Gospodov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București. Un grup de școlari români a oferit flori oaspeților din țara vecină și prietenă. In cursul dimineții de luni delegația a făcut o vizită la Ministerul învățămîntului unde a avut o întrevedere cu ministrul învățămintului, Mircea Malița. în după amiaza aceleiași zile ministrul bulgar, însoțit de Traian Pop, adjunct al ministrului invățămîntului, a vizitat liceul ,,Mihai Viteazu“ din Capitală. Marți, delegația Ministerului învățămîntului Public din R.P. Bulgaria a făcut o vizită la Consiliul popular al municipiului București, unde a fost primită de Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, însoțită de Alexe Popescu, adjunct al ministrului învățămîntului, delegația a vizitat apoi Universitatea și Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“In după-amiaza zilei de marți membrii delegației au plecat într-o scurtă călătorie prin țară. Miercuri și joi delegația însoțită de Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului învățămîntului, a vizitat facultăți și școli din județele Brașov și Sibiu. Masă rotundă pe tema jucărilor De curînd Comisia tehnico-artistică pentru jucării de pe lingă Ministerul Invățămintului a inițiat o dezbatere în jurul mesei rotunde in legătură cu jucării pentru preșcolari școlarii din clasele mici și și îndeosebi cu jucăriile și jocurile cu caracter tehnic. S-au intîlnit la această dezbatere creatori de jucării, pedagogi, psihologi, reprezentanți ai Consiliului Național al Organizației Pionierilor, reprezentanți ai unor întreprinderi ai comerțului. Participanții la discuții au subliniat importanța deosebită a jocurilor cu caracter tehnic, constructiv și aplicativ în dezvoltarea psihică a copiilor, în formarea personalității omului de mai tîrziu, in de zrUn • ■ —"i• -ti* mi, a spiritului său inventiv, a capacității sale creatoare. S-a arătat totodată că acest tip de jocuri contribuie la formarea unor deprinderi și obișnuințe tehnice, stimulează interesul copiilor pentru muncă, pentru acțiune, scoțîndu-se în evidență faptul că datorită tuturor acestor motive, pe cit de mare este însemnătatea jocului pentru dezvoltarea copilului, pe atît de mare trebuie să fie atenția acordată creării jucăriilor, jocurilor tehnice și de construcție, în legătură cu aceasta au fost discutate o serie de aspecte privind sortimentul și caracterul jucăriilor tehnice. S-a arătat, în această privință, că în momentul de față există puține sortimente de jucării de acest tip, iar sortimentele existente sunt în cantități insuficiente și de multe ori nesatisfăcătoare calitativ. S-a subliniat de asemenea că nici grădinițele nu sunt dotate cu jocuri tehnice, deși copiii se simt deosebit de atrași de asemenea jocuri. Reprezentanții întreprinderilor „Metaloglobus“, „Radio-Progres“, „Electronica“ și altele au arătat că pentru anul în curs, ca și pentru viitorii ani s-a prevăzut lărgirea sortimentului de jucării tehnice. Vor fi puse la dispoziția copiilor mai ales jocuri de construcție și montaj, precum și jocuri electrice, realizate într-o gamă mai în continuare sau bogată, numeroase propuneri făcut privind îndeosebi mai buna colaborare a întreprinderilor producătoare de jucării cu comerțul, mai atractivă a prezentarea jucăriilor și jocurilor tehnice și mai larga lor difuzare în unitățile preșcolare și în școli. M. R. Moment din timpul vizitei pe care ministrul bulgar Ștefan Vasilev a făcut-o, la Ministerul învățămîntului, ministrului român Mircea Malița l l Consfătuirea conducătorilor cercurilor pionierești de agrobiologie La șurat București s-a desfărecent, sub egida Consiliului Național al Organizației Pionierilor și a Centrului Național de perfecționare a cadrelor ce muncesc cu pionierii, cea de a doua consfătuire pe țară a îndrumătorilor de cercuri agrobiologice. Consfătuirea a prilejuit realizarea unui larg schimb de experiență și opiniirivind orientarea în perspectivă a activității acestor cercuri, precum și informarea științifică a participanților asupra unor date noi din domeniul agrobiologiei. Ea s-a bucurat de participarea unor prestigioase cadre universitare — acad. Eugen Pora, prof. univ. dr. David Davidescu, prof. Vasile Mirza — care au prezentat expuneri, ca și de prezența unui mare număr de profesori din învățământul de cultură generală. Numeroși participanți au subliniat, în discuțiile purtate, necesitatea de a se lega mai strîns activitatea cercurilor agrobiologice de perspectivele dezvoltării agriculturii noastre in actualul cincinal. Pornindu-se de la rolul care revine cercurilor agrobiologice în orientarea școlară și profesională a elevilor s-a pus in evidență necesitatea de a se dezvolta cercurile de pomicultură, legumicultură, viticultură, apicultură etc. Prof. AUREL ARDELEAN Scolari români 5 premiați in India Trei școlari din țara noastră au fost distinși recent, în cadrul unei competiții internaționale, cu trei importante premii. Mai precis este vorba de concursul de creație literară și artă plastică adresat copiilor din întreaga lume pe care îl organizează de câțiva ani o apreciată revistă săptămînală din New Delhi, „Shankar’s weekly“. Astfel eleva Bogdana Popescu, de Liceul nr. 32 din București, a primit Medalia de aur „Nehru“ pentru lucrarea literară întitulată „Patria mea —scrisoare către un prieten necunoscut“. Anca Ioana Hariton, de la Școala de muzică și arte plastice din Giurgiu, a fost distinsă cu premiul I pentru desenul „Costume de Anul Nou“, iar Gheorghe Țuică a fost distins cu premiul I pentru desenul „Dans popular“. \ AU APĂRUT: Tematicile de studiu individual pentru colocviul de șrahd I in invățămint —educatoare invățători, profesori Volumul se poate procura de la chioșcurile și magazinele de difuzare a presei și debitele O.C.L. AU APĂRUT: Programele concursului de admitere in liceu pentru anul școlar 1971-1972 Broșura se poate procura de la chioșcurile și magazinele de difuzare a presei și debitele O.C.L. ism 1