Gazeta Învățământului, 1971 (Anul 23, nr. 1070-1086)

1971-01-22 / nr. 1072

rI Oră de matematică la Liceul de construcții din Capitală Mulțimi, gramatică, logică Dezvoltarea gîndirii logice se realizează prin exercitarea ei la toate obiectele de învățămînt. Stu­diul obiectului numit Logica — pe lîngă faptul că este el însuși un­ exercițiu al gîndirii — face ca gîndirea logică să devină conștien­tă și deci mai puternică. Elemen­te de logică se pot introduce și este bine să se introducă chiar în clasele mici ca pregătire pentru studiul logicii și, mai ales, ca sprijin direct al gîndirii logice. Merită din plin atenția profe­sorilor faptul că există o legătură strinsă — foarte naturală — între chestiuni ce țin­­ [UNK] de studiul mulți­milor, introdus astăzi în școală încă din clasele mici și chestiuni de lo­gică, în special acelea care se refe­ră la raporturile între noțiuni. Ca­pitolul „Paralelogramul“ se pre­tează foarte bine la explicitarea a­­cestei legături. De exemplu, dacă din mulțimea paralelogramelor le izolăm pe acelea care au un unghi drept, obținem o submulți­­me, aceea a dreptunghiurilor. Defi­niția „paralelogramul cu un unghi drept se numește dreptunghi" ne dă prilejul să arătăm ce este în general o definiție, ce este genul proxim și ce este diferența speci­fică (fie că dăm sau nu și denumi­rile). Limbajul teoriei mulțimilor nu trebuie considerat ca fiind exclu­siv matematic. El ar trebui folosit și la alte obiecte cînd se arată fi potrivit pentru dezvoltarea gîn­­­dirii logice. Exemplul cel mai re­prezentativ este al gramaticii. Se știe că aceasta este un excelent și continuu exercițiu al gîndirii lo­gice. Se poate emite ipoteza că a­­cest exercițiu ar putea fi și mai eficient dacă în unele cazuri po­trivite ar fi pus în legătură și cu elementele despre mulțimi pe ca­re le-au învățat elevii clasei res­pective. Această ipoteză a fost su­gerată de un referat despre pre­darea gramaticii susținut în cate­dra de metodică a Universității București axat pe ideea problema­tizării, pe ideea de a stimula copiii să descopere prin propria lor gîn­­dire categorii gramaticale. Supu­nem aici această idee ca obiect de cercetare profesorilor de gramati­că pe care i-ar atrage problema (sau unor colective în care să in­tre și colegi­ul lor de matematică). Să schițăm cîteva exemple. Anumite propoziții simple cu predicat nominal exprimă în fond o relație de incluziune între mul­țimi. De exemplu : castanii sunt copaci cu frunze late; oaia este un animal ierbivor. Ele pot da­ loc la exerciții de felul acesta: în­seamnă că orice copac cu frunze late este castan sau numai unii dintre ei? Toți copacii cu frunze late sunt castani ? etc. In propozi­ția a doua oaia e la singular, i­­dem animal ierbivor, este vorba în această propoziție de elemente sau de mulțimi ? Ce relație este intre mulțimile corespunzătoare ? Adjectivul dă prilejul de a se determina o submulțime (animal ierbivor , toate animalele sunt ier­bivor­e ?). Cred că ar trebui prezentate e­­levilor și probleme în care ei să constate imprecizia unor termeni din vorbirea obișnuită. In propo­ziția „elevii silitori vor lua pre­miu“ este vorba de elevii silitori. Determină această expresie o sub­­mulțime a clasei ? Sigur că A, fruntașul clasei, este elev silitor , sigur că C, codașul, nu e. Dar des­pre M, mijlociul, nu știm dacă să-l cuprindem sau nu în această categorie. Pe cînd expresia „ele­vii clasei noastre cu media peste 8“ determină o submulțime. Distincția între expresiile cu în­țeles precis și celelalte va fi foar­te utilă unor oameni care vor fo­losi mașinile de calcul în mod cu­rent. Ceea ce nu înseamnă că ter­menii lipsiți de precizie ar trebui eliminați , ei rămîn utili pentru exprimarea unor aproximații. Dis­tincția de care vorbeam nu tre­buie să conducă la snobismul pre­ciziei care caracterizează exprima­rea unora din oamenii cu formație numai matematică. Rămîn necesa­re — cred — și lecții de stil care să se arate valoarea inefabi­în­tului, a sugestiei, a subînțelesurilor, surprinderea a ceea ce e spus „printre rînduri" etc. Discutarea problemei imprecizi­ei va conduce și la o mai bună înțelegere a rostului gradelor de comparație (mai silitor , cel silitor). Eventual, se poate pune mai problema în ce cazuri un adjectiv și comparativul „mai...“ pot con­duce la o relație de ordine între elementele unei mulțimi. O submulțime poate fi determi­nată numai cu ajutorul adjective­lor ? e o altă întrebare care ține și de gramatică și de logică. Se pot lua în considerare două adjec­tive, fiecare determinînd câte o submulțime a unei mulțimi date, iar ambele împreună, intersecția acestora. O altă problemă e aceea a cla­sificărilor în sensul de împărțire a unei mulțimi în clase. Ideea poate fi pregătită la elevi foarte mici (Ce­ pomi avem în grădina școlii ? Meri, pruni, caiși) ; mai tîrziu pot fi date exemple mai complexe, precum și contra-exem­­ple (false clasificări, ce nu conduc la o împărțire propriu-zisă în cla­se, cum ar fi „clasificarea“ triun­­ghiurilor în scalene, isoscele, echi­laterale). Există și probleme de gramati­că — logică ce nu sînt legate de teoria mulțimilor. Așa ar fi, cred, acelea în care intervine timpul; aici legătura cu matematica s-ar putea realiza reprezentînd timpul pe axă cu prezentul în 0, trecutul în­o spre stînga, mai mult ca perfectul mai la stînga decît perfectul com­pus („scrisesem cînd ai venit“), per­fectul simplu aproape de 0, viitorul spre dreapta etc. Cred însă că mai interesante sînt cele legate de mulțimi. Dacă cine­va ar studia toate cazurile în care această legătură poate fi explicita­­tă cu folos, în ce mod pot fi ele propuse elevilor, nu ce clase sau etape, care sunt exemplele cele mai reprezentative și exercițiile cele mai potrivite — cred c-ar face o lucrare utilă. Cred este vorba, cum spuneam, numai de o ipote­ză ce își așteaptă verificarea. EUGEN RUSU PAGINA 2 > i Laboratorul de analiză a procesului de învățămînt (Urmare din pag. l­a) dare tradițională, supunem proce­sul de învățămînt unei analize se­miotice și epistemologice, întrucît este evident că nu numai teoria învățării are ceva de spus în op­timizarea educației. Analiza noas­tră cuprinde, totodată, dimensiunile sociologice ale procesului de în­vățămînt, rolul pe care îl joacă în cadrul său structura grupelor și micro-grupelor (școală, clasă etc.). Scopul analizelor noastre este de a elabora proiecte de so­luții dintre care factorii de deci­zie să poată alege variantele rea­lizabile. In perspectivă îndepărta­tă, toate aceste analize vizează construirea unor modele matema­tice, respectiv mașinale, fapt care explică prezența a patru matema­ticieni și a doi electroniști în com­poziția „team“-ului de cercetare al laboratorului. Red.: Cercetările dvs. au în ve­dere și perspectivele învățămîntu­­lui? P. Apostol­i Evident, analiza noastră este nu numai operațio­nală, ci și prospectivă. Nu ne o­­cupăm însă de prognosticarea evo­luției sistemului de învățămînt, ci de analiza prospectivă a evoluției conținutului și metodologiei proce­sului de învățămînt. Red.: Rezultă, din ceea ce spu­neați înainte, că programele de cercetare sînt abordate dintr-un punct de vedere interdisciplinar. P. Apostol t Cercetarea noastră este, ca orice cercetare operațio­nală, multidisciplinară. Spre deo­sebire însă de alte opinii în legă­tură cu conceptul de interdiscipli­­naritate care circulă în țara noas­tră, opinia noastră este că într-o echipă Interdisciplinară una din discipline trebuie să aibă rol con­ducător; în cazul nostru, rolul con­ducător nu poate să revină decît pedagogiei. Considerăm că multi­­disciplinaritatea se obține prin cercetarea unei probleme în ca­drul aceluiași colectiv, de către specialiști cu profiluri diverse, nu prin asamblarea ad-hoc a unor o­­pinii provenind de la cercetători din diferite discipline. Membrii team-ului lucrează împreună la rezolvarea unor probleme analizate împreună, realizînd nu numai un schimb al rezultatelor obținute, dar și un schimb al informației de care se folosesc în cercetare. . Red.: Care sunt temele pe care le-a abordat laboratorul ? P. Apostol. Temele de cercetare au fost stabilite pe baza recoman­dărilor Ministerului învățămîntu­­lui. Una din ele constă, de e­­xemplu, în elaborarea unor criterii obiective de optimizare a planuri­lor și programelor de învățămînt (înțelegînd prin „obiective“, în a­­cest context, criterii care rezultă din cercetare­­ experimentală, din modelarea abstractă a procesului de învățămînt, nu criterii subiec­tive, bazate exclusiv pe bun simț și experiență personală). In ca­drul acestei teme urmărim : a) sta­bilirea unor criterii de selecție a informației care intră în cultura generală la cîteva obiecte de bază și b) stabilirea calculatorie a re­lației optimale dintre timpul de studiu și capacitatea de asimilare a elevilor. O a doua temă privește optimizarea relației dintre învăță­­mîntul liceal și cel superior. Pen­tru realizarea ei, laboratorul des­fășoară o cercetare de teren, e­­fectuînd un sondaj de opinie în rîndurile absolvenților din ultimii cinci ani. Am solicitat de aseme­nea, în această acțiune, opiniile — exprimate sub formă de comuni­cări științifice — ale unui număr de cadre din învățămîntul supe­rior și mediu. Se știe că funcțio­narea invățămîntului superior este influențată de calitatea absolvenților invățămîntului li­ceal, după cum funcționarea învă­­țămîntului liceal este influențată de calitatea pregătirii date cadrelor sale didactice în învățămîntul supe­rior. O a treia temă, care nu este de investigație propriu-zisă, ci are me­nirea de a pregăti o cercetare pen­tru anul următor, constă în întoc­mirea unui proiect de cercetare a procesului de integrare a „mass mediei" în procesul de învățămînt. Ne propunem să­­ studiem cum poate fi controlat din punct de vedere pedagogic fluxul de in­formație care se transmite prin ca­nalul televiziunii, radioului, cine­matografiei etc. Red. : Am dori să ne dați o ima­gine, fie și sumară, asupra activi­tății laboratorului. P. Apostol. Pînă în prezent e­chipa laboratorului a întocmit in­ventarul modelelor matematice, ci­bernetice sau logice ale procesului de învățămînt care se găsesc în bibliotecile din țară. Pregătim o dezbatere care va avea loc, pro­babil, în cursul lunii martie, asu­pra unității dintre liceul și cel superior, învățămîntul precum și un număr de ședințe publice pe teme de interes major pentru ca­drele didactice. De asemenea, în colaborare cu secția de programe din cadrul Institutului central de perfecționare a personalului didac­tic ne preocupăm de stabilirea cri­teriilor de alcătuire a unor pro­grame elaborate pe baze științi­fice. S-a asigurat, pe de altă parte, colaborarea unor specialiști de re­nume mondial în analiza prospec­tivă a procesului de învățămînt. Au acceptat să lucreze cu L.A.P.I. A. Mori din Osaka, Y. Dror de la Rand Corporation, M. Bense de la Insti­tutul superior de tehnologie din Stuttgart și alții. Menționez și faptul că Ministerul Invățămîntu­­lui a aprobat editarea unui buletin al laboratorului, care va apare concomitent în limba română și într-una din cele patru limbi de circulație universală. Red.: In parte, activitățile care v-ați referit sînt și modali­la­tăți de valorificare a cercetărilor. P. Apostol. Ia parte numai, pentru că rezultatele cercetărilor noastre se valorifică mai ales în studii documentare adresate Mi­nisterului Invățămîntului pentru fundamentarea deciziilor sale, ca și în cursurile de perfecționare a personalului didactic organizate de institut. Activitatea privește atît domeniul laboratorului cercetări­lor fundamentale, cit și pe acela al cercetărilor aplicative care, în condițiile actuale, nici nu pot fi despărțite decit în mod artificial. Nu căutăm soluții abstracte, ci so­luții concrete, realizabile, practice, respectînd astfel un principiu al cercetării operaționale, după care acolo unde soluția optimă nu este la îndemînă, se alege cea mai puțin rea dintre soluții. De pildă, dacă propunem îmbunătățirea me­todologiei predării, nu putem să nu ținem seama de nivelul de pregă­tire metodologică al cadrelor di­dactice. Dacă nu reușim să utili­zăm metodologia ideală trebuie să alegem varianta cea mai puțin rea dintre cele realizabile. Red.: Ce rezultate scontați In cercetările privind selecția de in­formație și relația liceu-universi­­tate­a P. Apostol. Din aceste cercetări vor rezulta o serie de propuneri concrete cu privire la limita în care trebuie să se miște cantitatea de informații transmisă la cîteva obiecte de învățămînt. Rezultatele vor fi semnificative și pentru alte obiecte. In ce privește relația din­tre cele două trepte de învățămînt, vom urmări să stabilim în ce mă­sură ele lucrează convergent și în ce măsură există manifestări de acțiune divergentă. Profilul unui învățămînt liceal modern cere o anumită structurare a planurilor de învățămînt în universitate, astfel incit constatarea unor momente critice în relația liceu-universi­­tate va duce la propuneri privind ajustarea planurilor de în­vățămînt, la cerințele necesare formării corpului profesoral pen­tru un învățămînt modern. Sau invers, constatînd că nu se iau su­ficiente măsuri pregătitoare pen­tru a ușura acomodarea absolven­ților de liceu la cerințele învăță­­mîntului superior, se vor trage concluzii cu privire la necesita­tea de a îmbunătăți metodologia in învățămîntul liceal. învățămînt modern. DE LA MINISTERUL INVĂȚĂMÎNTULUI In numerele 1061 din 30 X 1970 și 1069 din 25 XXI 1970 ale „Gazetei învă­­țămîntului“ au fost publicate locali­tățile, obiectele și posturile didac­tice vacante pentru care numirea și transferarea personalului didactic se fac prin concurs. in legătură cu organizarea și desfă­șurarea concursului se fac următoa­rele precizări : 1) La concurs se poate înscrie per­sonalul didactic titular definitiv, car­la data de 1 septembrie 1971 are cel puțin 3 ani de activitate didactică în postul In care funcționează. Poate participa la concurs și perso­nalul didactic titular definitiv care nu îndeplinește condiția stabilită în alineatul precedent dacă : a) funcționează într-o contraindicată pentru starea localitate sănă­tății, sau in care nu are posibilita­tea, fiind suferind, să-și îngrijească sănătatea (situație dovedită prin cer­tificat medical eliberat de comisie medicală) ; b. funcționează in altă localitate­ decît aceea in care domiciliază soța (soția). De asemenea, pot participa la con­curs persoanele care au funcționat în învățămînt ca personal didactic titu­lar definitiv și care au fost nevoite, pentru motive întemeiate și cu apro­barea Ministerului Invățămîntului sau a inspectoratelor școlare județene, să Întrerupă activitatea didactică, sau se află în una din situațiile pre­văzute de art. 59 din Statutul perso­nalului didactic. Se mai pot prezenta la concurs și specialiștii repartizați în alte sec­toare de activitate, inclusiv în invăță­­mîntul superior, cu stagiul legal efec­tuat și care au studii corespunzătoare pentru ocuparea unei funcții didac­tice. In orașele mari (municipii) prevă­zute de lege, pot solicita înscrierea la concurs numai persoanele care, în afara celor menționate mai sus, În­deplinesc și condițiile prevăzute de normele legale în vigoare pentru sta­bilirea în aceste localități. Cererile de Înscriere la concurs vor fi Însoțite de : copie legalizată de pe actul de studii ; dovezi privind gradele didactice obținute și vechi­mea in Învățămînt; memoriu de ac­tivitate ; o caracterizare întocmită de conducerea unității școlare la care solicitantul funcționează sau a func­ționat pînă la întreruperea activită­ții didactice, vizată de inspectoratul școlar județean și al municipiului București, ori de conducerea organi­zației socialiste la care a funcționat. Candidații se pot înscrie la concurs numai pentru ocuparea catedrelor la specialitățile și pentru gradul de învățămînt la care au dreptul să pre­dea potrivit studiilor ce le posedă sau pentru care au fost atestați. 2) Concursul se desfășoară pe baza programelor pentru examenul de de­finitivare în învățămînt și constă dintr-o probă scrisă la specialitate pentru profesori, din două probe scri­se, una la limba română (limba mater­nă) și alta la aritmetică, pentru învă­țători și o probă scrisă­ la literatura pentru copii și la limba română (limba maternă), pentru educatoare, precum și din aprecierea activității candidaților. Profesorii cu studii universitare care concurează pentru ocuparea catedrelor vacante la școlile generale susțin proba scrisă după programa elaborată pentru profesorii absolvenți ai universităților. Cadrele didactice care funcționează in școli cu limba de predare a națio­nalităților conlocuitoare pot susține proba de concurs in limba maternă. In cazul cînd aceste cadre concurează pentru ocuparea unor posturi la școl. ■n limba de predare română, pro­bele de concurs se susțin In limba română 3) Proba scrisă se susține in in­treaga țară in ziua de 14 februarie ora 10 A doua probă scrisă (de matema­tică — pentru Învățători) are loc în aceeași zi, la orele 16. 4) După publicarea posturilor va­cante pentru concursul din 14 fe­bruarie 1971 în „Gazeta învățămîntu­­lui“ nr. 1069 din 25 XII 1970 s-au mai vacantat următoarele posturi care se pun in concurs : POSTURI DE EDUCATOARE Județul Bacău Municipiul Bacău : Grăd. de apli­cație (2 posturi). Județul Cluj Municipiul Cluj : Grăd. nr. 8 ; Grăd nr. 11; Grăd. nr. 23 (2 posturi); Grăd nr. 24 ; Grăd. Someșul II ; Grăd Flacăra. Județul Timiș Municipiul Lugoj : Casa de copii preșcolari : Grăd. Măguri: Municipiul București Sectorul I : Grăd. nr. 5 ; Grăd. nr 119 (aplicație) ; Grăd. C.N.E.F.S. (apli­cație) ; Grăd. Ministerului Petrolului Sectorul 3 : Grăd. nr 148 i Grăd F.R.B.­1 (4 posturi) Sectorul 4 : Grăd.­­ T.B. — Săftica (8 posturi) ; Grăd. nr 164 — Bobești : Grăd. Flacăra roșie ; Grăd Timpuri Noi : Grăd 7 Noiembrie. Sectorul 5 : Grăd. Bumbăcăria Ji­lava (2 posturi); Grăd. nr. 07 — Po­pești Leordeni; Grăd. nr. 93 — Le­­ordeni. Sectorul 6 : Grăd. nr. 54 ; Grăd. Vulcan ; Grăd. Tinera Gardă ; Grăd. Ind. Bumbacului. Sectorul 7: Grăd. nr. 86 ; Grăd. Fabrica țigarete ; Grăd. C.C.T.B. (3 posturi) ; Grăd I.A.S. — Dudu (5 posturi) ; Grăd. nr. 92 — Chiajna (2 posturi). Sectorul 8 : Grăd. nr. 47 ; Grăd. nr. 108 ; Grăd Direcția Generală Construcții-Montaj ; Grăd. Prev. T.B.C. — Mogoșoaia ; Grăd. nr. 106 - Rudeni (Chitila). CATEDRE DE LIMBA ROMÂNA Județul Argeș Municipiul Pitești : Șc. gen. nr. 8, Județul Buzău Municipiul Buzău : Lie. nr. 1. CATEDRE DE MATEMATICA Județul Buzău Municipiul Buzău : Lie. nr. 1 și lc. sportiv CATEDRE DE BIOLOGIE Județul Argeș Municipiul Pitești : Șc. gen. nr. 12 Ne vizitează țara ministrul Invățămintului­ public din R. P. Bulgar a Luni, 18 ianuarie a.c., a sosit in Capitală o delegație din R.P. Bulgaria, condusă de dr. Ștefan Vasilev, mi­nistrul învățămîntului pu­blic. La Gara de Nord, de­legația bulgară a fost în­­tîmpinată de Mircea Mal ța, ministrul invățămîntului, Alexe Popescu, adjunct al ministrului invățămîntului și de alți funcționari su­periori din Ministerul în­vățămîntului. A fost de față Spas Gospodov, ambasado­rul R.P. Bulgaria la Bucu­rești. Un grup de școlari ro­mâni a oferit flori oaspeți­lor din țara vecină și prie­tenă. In cursul dimineții de luni delegația a făcut o vi­zită la Ministerul învăță­mîntului unde a avut o în­trevedere cu ministrul în­­vățămintului, Mircea Malița. în după amiaza aceleiași zi­le ministrul bulgar, însoțit de Traian Pop, adjunct al ministrului invățămîntului, a vizitat liceul ,,Mihai Vi­­teazu“ din Capitală. Marți, delegația Ministe­rului învățămîntului Public din R.P. Bulgaria a făcut o vizită la Consiliul popular al municipiului București, unde a fost primită de Du­mitru Popa, primarul gene­ral al Capitalei, însoțită de Alexe Popescu, adjunct al ministrului învățămîntu­lui, delegația a vizitat apoi Universitatea și Institutul agronomic „Nicolae Bălces­­cu“In după-amiaza zilei de marți membrii delegației au plecat într-o scurtă călăto­rie prin țară. Miercuri și joi delegația însoțită de Vasile Alexandrescu, ad­junct al ministrului învă­țămîntului, a vizitat facul­tăți și școli din județele Brașov și Sibiu. Masă rotundă pe tema jucări­lor De curînd Comisia teh­­nico-artistică pentru jucă­rii de pe lingă Ministerul Invățămintului a inițiat o dezbatere în jurul mesei rotunde in legătură cu ju­cării pentru preșcolari școlarii din clasele mici și și îndeosebi cu jucăriile și jo­curile cu caracter tehnic. S-au intîlnit la această dez­batere creatori de jucării, pedagogi, psihologi, repre­zentanți ai Consiliului Na­țional al Organizației Pio­nierilor, reprezentanți ai u­­nor întreprinderi ai comer­țului. Participanții la discuții au subliniat importanța deosebită a jocurilor cu ca­racter tehnic, constructiv și aplicativ în dezvoltarea psihică a copiilor, în for­marea personalității omu­lui de mai tîrziu, in de z­­rU­n •­­ ■ —"i• -ti* mi, a spi­ritului său inventiv, a ca­pacității sale creatoare. S-a arătat totodată că acest tip de jocuri contribuie la formarea unor deprinderi și obișnuințe tehnice, stimu­lează interesul copiilor pen­tru muncă, pentru acțiune, scoțîndu-se în evidență fap­tul că datorită tuturor a­­cestor motive, pe cit de ma­re este însemnătatea jocu­lui pentru dezvoltarea copi­lului, pe atît de mare tre­buie să fie atenția acorda­tă creării jucăriilor, jocuri­lor tehnice și de construc­ție, în legătură cu aceasta au fost discutate o serie de aspecte privind sorti­mentul și caracterul jucă­riilor tehnice. S-a arătat, în această privință, că în momentul de față există puține sortimen­te de jucării de acest tip, iar sortimentele existente sunt în cantități insuficien­te și de multe ori nesatis­făcătoare calitativ. S-a subliniat de asemenea că nici grădinițele nu sunt do­tate cu jocuri tehnice, deși copiii se simt deosebit de atrași de asemenea jocuri. Reprezentanții întreprinde­rilor „Metaloglobus“, „Ra­­dio-Progres“, „Electronica“ și altele au arătat că pen­tru anul în curs, ca și pentru viitorii ani s-a prevăzut lărgirea sortimentului de jucării tehnice. Vor fi pu­se la dispoziția copiilor mai ales jocuri de construc­ție și montaj, precum și jocuri electrice, realizate într-o gamă mai în continuare s­au bogată, numeroase propuneri făcut pri­vind îndeosebi mai buna colaborare a întreprinderi­lor producătoare de jucării cu comerțul, mai atractivă a prezentarea jucăriilor și jocurilor tehnice și mai larga lor difuzare în uni­tățile preșcolare și în școli. M. R. Moment din timpul vizitei pe care ministrul bulgar Ștefan Vasilev a făcut-o, la Ministerul învățămîntu­lui, ministrului român Mircea Malița l l Consfătuirea conducătorilor cercurilor pionierești de agrobiologie La șurat București s-a desfă­recent, sub egida Consiliului Național al Or­ganizației Pionierilor și a Centrului Național de per­fecționare a cadrelor ce muncesc cu pionierii, cea de a doua consfătuire pe țară a îndrumătorilor de cercuri agrobiologice. Consfătuirea a prilejuit realizarea unui larg schimb de experiență și opinii­ri­­vind orientarea în perspec­tivă a activității acestor cercuri, precum și informa­rea științifică a participan­ților asupra unor date noi din domeniul agrobiologiei. Ea s-a bucurat de partici­parea unor prestigioase ca­dre universitare — acad. Eugen Pora, prof. univ. dr. David Davidescu, prof. Va­sile Mirza — care au pre­zentat expuneri, ca și de prezența unui mare număr de profesori din învățămân­­tul de cultură generală. Numeroși participanți au subliniat, în discuțiile pur­tate, necesitatea de a se lega mai strîns activitatea cercurilor agrobiologice de perspectivele dezvoltării a­­griculturii noastre in actua­lul cincinal. Pornindu-se de la rolul care revine cercurilor agrobiologice în orientarea școlară și profe­sională a elevilor s-a pus in evidență necesitatea de a se dezvolta cercurile de pomicultură, legumicultură, viticultură, apicultură etc. Prof. AUREL ARDELEAN Scolari români 5 premiați in India Trei școlari din țara noastră au fost distinși re­cent, în cadrul unei compe­tiții internaționale, cu trei importante premii. Mai precis este vorba de con­cursul de creație literară și artă plastică adresat copi­ilor din întreaga lume pe care îl organizează de câți­va ani o apreciată revistă săptămînală din New­ Delhi, „Shanka­r’s weekly“. Astfel eleva Bogdana Popescu, de Liceul nr. 32 din București, a primit Me­dalia de aur „Nehru“ pen­tru lucrarea literară întitu­lată „Patria mea —scrisoa­re către un prieten necu­noscut“. Anca Ioana Hari­­ton, de la Școala de muzi­că și arte plastice din Giur­giu, a fost distinsă cu pre­miul I pentru desenul „Costume de Anul Nou“, iar Gheorghe Țuică a fost distins cu premiul I pentru desenul „Dans popular“. \ AU APĂRUT: Tematicile de studiu individual pentru colocviul de șrahd I­ in invățămint —educatoare invățători, profesori­­ Volumul se poate procura de la chioșcurile și magazinele de difuzare a presei și debitele O.C.L. AU APĂRUT: Programele concursului de admitere in liceu pentru anul școlar 1971-1972 Broșura se poate procura de la chioșcurile și magazinele de difuzare a presei și debitele O.C.L. ism 1

Next