Gazeta matematică și fizică: Seria B, 1960 (Anul 11, nr. 1-12)
1960-01-01 / nr. 1
rența dintre energia cinetică pe care o are o anumită structură a rachetei la sfîrșitul duratei acestei structuri și energia cinetică de la începutul acestei noi structuri. Avem astfel următoarea schemă dinamică a rachetei: 1 °. Racheta de masă m1 + m2 + m3 ajunge la viteza maximă Vi și atunci se desprinde masa m1 a primului etaj al rachetei. 2 °. Racheta rămasă cu masa m2 + rm ajunge la viteza maximă v», moment în care se desprinde masa m2 a etajului doi al rachetei. 3 °. Racheta redusă la masa m3 a etajului trei, atinge viteza maximă t3( moment în care este expulzat corpul conteneirului — viitoarea planetă — de masă m — 0,4 t (exact 360,2 kg). Cu alte cuvinte : Masa m1 + m2 + m3 este supusă la o variație de viteză de la 0 la 0) . Masa m2 + m3 este supusă la o variație de viteză de la W1 la m2 . Masa m3, care include masa m a viitoarei planete, este supusă la o variație de viteză de la u2 la u3. Expresia energiei cinetice, în general, este dată de adică : în care E = — m • v* (kg) • (m/s)2, 2 în jouli, în sistemul MCS. Avem astfel următoarele energii cinetice : Avem deci : E2=v (m2 +’TM [UNK]) (u1 — Vl) , E3 = ~~ ma (u|— vj), încît energia totală W va fi suma W = £ 1 + Ea + E3 W = W (TMiu? + m2u2+msu3)" m1 = 58=103kg; m2 = 28* 103 kg; m3=13=103 kg; vx = 3 • 103ms— 1 ; a2 = 7 • 103ms—1 ; u3 = 11,2 • IO3* ms—1 W = — (58 • 103 • 9 • IO6—[28 • 10* • 49 • 106-13 • IO3 • 125,44 • 10е) = 2 = 1762,36-10е jouli. West 1762 kMjouli *) Fi—~ (m1 + ms-1-m3) • v2, 7 ( l) 109 unități = IO3. 10 ® unități = kilomegaunități. Prefixul unităților inferioare precede prefixul unităților superioare. (1)